Academos 2007.indd - Akademos - Academia de Ştiinţe a Moldovei

Akademospreotul Mateevici, îşi construieşte discurul la modulliturgic şi în cheia predicilor. Substratul religios,frecvent analizat, în versurile lui Alexei Mateevicifuncţionează inclusiv datorită unui mecanismsubtil, care constă în subordonarea subiectului faţăde cuvântul creator, înainte de a se subordona faţăde cuvântul uzual. Alexei Mateevici face un fel de“fenomenologie” a memoriei pe care o descoperă înadâncuri înfundată. Memoria conjugată cu timpul (cudurata) pune în evidenţă un fapt deosebit de important:poetul limbii noastre nu pur şi simplu evocă un cazde neglijenţă, el atrage atenţia asupra legăturii dintretimpuri şi pune accentul pe valorile spirituale care facposibilă funcţionarea acestei legături. Poate anumedin această cauză cele mai importante valori la carese referă Mateevici în creaţia sa ţin de stratul arhaicşi cel religios.Aşadar, Mateevici întreprinde o expediţie înadâncuri pentru a descoperi începuturile şi pentrua pune în ordine memoria cititorului, memorie alcărui punct incipient îl află în grai, în limba vechilorcazanii. Poetul se angajează într-o acţiune deanihilare a unui imens lapsus al memoriei, de punereîn ordine a unui domeniu acoperit de paraginauitării: colbul, slinul, mucegaiul trebuiesc anihilatepentru ca graiul să-şi recapete strălucirea, iar omul– încrederea în propriul eu.Scoaterea din inerţia uitării ia forma provocăriifiorului, a vibraţiei sufleteşti, a cercurilor, desprecare scriitoarea franceză Nathalie Sarraute considerăcă există în fiecare dintre noi şi care fie se amplifică,fie se prăbuşesc în fiecare din noi, în funcţie de cumştim să ne apărăm demnitatea, independenţa. Anumeîn acest sens Mateevici este deschizătorul drumuluispre demnitatea şi independenţa pe care basarabeanulşi le-a manifestat plenar în anii 80-90 ai secoluluitrecut, proces la care a participat din plin generaţialui Grigore Vieru, Liviu Damian, Ion Vatamanu,Victor Teleucă, Dumitru Matcovschi, Anatol Codru,lor revenindu-le o misiune deosebit de grea: să fiecălăuză poporului avântat în lupta de emancipare.Mateevici investighează un teren la care s-arpărea că accesul lipseşte cu desăvârşire. Slinul,colbul, mucegaiul sunt metafore elocvente înaceastă situaţie. Personajul liric este amplasat îninterioritatea sufocantă a unor realităţi lingvistice încare comunicarea este aproape sau în totalitate nulă,cuvintele uitate fiind mai slabe decât sensul lor.Cu certitudine, este vorba aici despre intuirea uneicrize a valorilor, cum definim noi astăzi fenomenulneglijării reperelor spirituale. Anume aceastăcriză pune problema originii sentimentelor moralecare transpare şi la Mateevici, iar mai târziu şi lascriitorii de după cel de al doilea război mondial,generaţie care şi-a conceput creaţia la confluenţavalenţelor etice şi ale celor estetice. Şi totuşi,Foto: Vladimir ColosÎnmânarea accesoriilor de Doctor Honoris Causa al A.Ş.M. lui Grigore Vieru. 30 august 200734 - nr.2-3 (7), septembrie 2007