Academos 2007.indd - Akademos - Academia de Ştiinţe a Moldovei

Conferinţa Academiilor din Europa de Est şi Sud-EstŞTIINŢA ŞIDEZVOLTAREANAŢIONALĂAcad. Gheorghe DUCA,Preşedinte al A.Ş.M.Stimată asistenţă!Secolul XXI poate fi considerat, pe bunădreptate, secolul în care ştiinţa este prioritară,strategică şi determină dezvoltarea economică şiumană. Edifica rea societăţilor gnoseologice, altfelspus, a socie tăţilor bazate pe cunoaştere, constituieo realitate a zilei de azi. Istoria civilizaţiei umane nedemonstrează elocvent că rolul cercetărilor, precumşi al ştiinţei în ansam blu, a crescut concomitent cudezvoltarea civilizaţiei umane şi a atins în prezentcota cea mai inaltă.Totodată, vom specifica că cercetarea reprezintăun sistem de cunoştinţe comu ne, şi, din punct devedere al dezvoltării ştiinţei, este absolut indiferentlocul unde aceste cunoştinţe au fost acumulate: înEuropa, America sau în Asia. In acest context, cumulţi ani în urmă, A. P. Cehov a enunţat următorulgând: “Ştiinţa nu poate avea naţionalitate, precumn-are na ţionalitate nici tabla înmulţirii”. Iată dece savanţii se întrunesc periodic în diferite ţări, pediferite continente pentru a dis cuta diverse problemeale evoluţiei cer cetării în contextul dezvoltăriidurabile a societăţii umane.Însă dezvoltarea cercetării în lume de curgeneomogen. Conform unor evaluări scientometrice,efectuate de către Scien ce Citation Index (SCI),aproximativ 30 la sută din volumul total de contribuţiila dezvoltarea ştiinţei aparţine cercetătorilor dinSUA, lider în dezvoltarea domeniilor economi ce,militare şi informaţionale, iar 90% din acest aport lerevine doar la 20 de state ale lumii. Sub alt aspect,70% din acest volum aparţine statelor puternicindustrializate G8. Această discrepanţă dintre ţărileparticipante la dezvoltarea ştiinţei globale şi celecare nu au posibilitatea de a se încadra în acestproces din diferite moti ve, inclusiv cel de ordineconomic, creşte în permanenţă.Situaţia creată denotă prezenţa unor contradicţiiprofunde în procesul de dez voltare a lumiicontemporane “... deoare ce există circa 120 de ţăriîn curs de dez voltare, populaţia cărora constituieapro ximativ 3/4 din numărul total al locuitori lor.Atâta timp cât aceste ţări nu vor parti cipa activ ladezvoltarea ştiinţei, există temei ca să nu vorbimdespre existenţa “ştiinţei glo bale”. (Declaraţiadespre ştiinţă şi utili zarea cunoştinţelor ştiinţifice.Materialele Conferinţei Mondiale Ştiinţa pentru secolulXXI. Noi obligaţii. Budapesta, 1999).Etapa actuală de dezvoltare a civilizaţiei umanepoate fi caracterizată pornind de la trăsăturile eispecifice. Prima şi cea mai reprezentativă trăsăturăo con stituie globalizarea. Acest fenomen denotăedificarea unui spaţiu financiar-informaţionalunic, bazat pe noile tehno logii, în special pe celecomputerizate.Procesul se dezvoltă pe spirală de la High-Techla High-Hume. Drept consecinţă a acestui proces decreare a spaţiului unic financiar-informaţional esteneomogenizarea accentuată în dezvoltarea socioeconomicăa diverselor state şi regiuni, pro ces ceconduce la apariţia aşa-numitului “miliard de aur”,pe de o parte, şi la o sărăcie zdrobitoare, pe de altăparte, di ferenţierea agravându-se în timp.O latură specifică a globalizării reprezintăinteracţiunea dintre dezvoltarea socio-economică şicea ştiinţi fică a societăţii. Este evident că diferenţiereadezvoltării socio-economice, care creşte înpermanenţă, va contribui la de gradarea, dispariţia,în special, a ştiinţei regionale şi naţionale, îndeosebiîn ţările mici şi cu o economie slab dezvoltată. Oconsecinţă de o importanţă majoră a acestui proces,care amplifică şi mai mult gradul de diferenţiere,este “exodul de creiere”, al cărui vector are direcţiabine cunoscută de toţi.De menţionat că globalizarea proceselorde dezvoltare a lumii, cu toate consecinţele eide diferenţiere a nivelului de dezvoltare socioeconomicşi ştiinţific a ţărilor şi regiunilor, are unnr.2-3 (7), septembrie 2007 - 3