Academos 2007.indd - Akademos - Academia de Ştiinţe a Moldovei

Testament„Declaraţia Adunării Generale Anualea Academiei de Ştiinţe a Moldovei”. Cităm:„Adunarea Generală Anuală (din 28.02.96 – n.n.) a Academiei de Ştiinţe a Moldovei confirmăopinia ştiinţifică argumentată a specialiştilorfilologi din Republică şi de peste hotare (aprobatăprin Hotărârea Prezidiului AŞM din 9.09.94),potrivit căreia denumirea corectă a limbii destat (oficiale) a Republicii Moldova este LimbaRomână”. Sărut mâna tuturor academicienilor şispecialiştilor filologi care au semnat o asemeneadeclaraţie. Ea îmi adâncise mândria că fac parte şieu din neamul care vorbeşte şi scrie româneşte.Greul cel mare căzuse însă pe umeriiInstitutului de Lingvistică, al cărui director era unuldintre cei mai de seamă savanţi lingvişti, SilviuBerejan, care a împlinit recent 80 de ani. Primiţi,vă rog, floarea inimii tuturor intelectualilor noştri,maestre. Alăturăm aceste cuvinte pe care le meritaţidin plin mesajului venit din partea doctorului şiprofesorului universitar Dan Mănucă, director alInstitutului de Filologie „Al. Philippide” din Iaşi:„Model de demnitate naţională, care de-a lungulîntregii vieţi „şi-a urmărit mereu obiectivulştiinţific în ciuda numeroaselor obstacolemateriale şi politice, încadrând cercetărilesale în contextul socio-cultural al ţării salefrământate…, Silviu Berejan, avându-i alăturipe colegii de Institut Ion Eţcu, Alexandru Dârul,Vasile Pavel, Anatol Eremia, Nicolae Raievschi,Maria Cosniceanu ş.a., pe academicienii-filologiNicolae Corlăteanu, Mihai Cimpoi, HaralambieCorbu, Anatol Ciobanu, Nicolae Bileţchi, petitularii AŞM reprezentând alte domenii, întrecare Andrei Andrieş, preşedintele AŞM, VasileAnestiade, Dumitru Ghiţiu, Gheorghe Ghidirim,Mihai Lupaşcu, Vsevolod Moscalenco, SergiuRădăuţanu, Ilie Untilă, Gheorghe Şişcanu, areuşit să dea expresie argumentată unui conceptştiinţific ce înnobilează imaginea Academieinoastre”. „Post-factum, va concluzionaacademicianul, parlamentul a găsit de cuviinţă săsolicite şi părerea Academiei în această privinţă.Drept răspuns, a urmat declaraţia Institutului deLingvistică, apoi cea a Prezidiului AŞM, prin cares-a pus punctul pe „i”. Sub aspect legal, lucrurileau rămas în continuare neschimbate, deşi, înfapt, întoarcerea înapoi a devenit imposibilă”.Un rol important în rezolvarea unorprobleme naţionale avusese în parlament domnulprofesor doctor Ion Borşevici, şeful Cancelarieiprezidenţiale, deşi, cu modestie, dânsul declara că,pur şi simplu, este acolo un om de porăială. Dincolode greşelile forului parlamentar, fără îndoială căavusesem atunci cel mai serios şi cel mai inteligentparlament, al cărui Preşedinte era AlexandruMoşanu, iar vicepreşedinte Ion Hadârcă. Dar şi celmai operativ şi luminat guvern, avându-l ca premierpe Mircea Druc, ca ministru al Învăţământului peNicolae Mătcaş, ca ministru al Culturii şi Cultelorpe Ion Ungureanu, ca ministru al Apărării pe IonCostaş. Totodată, aduc adânci mulţumiri AcademieiRomâne, în special ex-preşedintelui Academiei,Eugen Simion, care împreună cu savanţii lingviştide dincolo de Prut ne-au dat o mână de ajutor înlimpezirea unor dificile şi controversate problemelegate de numele autentic al limbii noastre. Dinpăcate, partizanii „limbii moldoveneşti” nu au maifost şi nu sunt limpeziţi... Poate că vor fi... Darnumai atunci când li se va porunci oficial.S-au aplecat mereu şi se apleacă asupraliteraturii basarabene lingviştii din Bucureşti, Iaşi,Cluj, la fel scriitorii Adrian Păunescu şi VictorCrăciun din Bucureşti, Theodor Codreanu dinHuşi, Adrian Dinu Rachieru din Timişoara, ViorelDinescu din Galaţi, Tudor Nedelcea din Craiova.Aceleaşi mulţumiri trebuie să le aducem şi savanţilorruşi, a căror opinie privind numele corect al Limbiinoastre era greu de respins şi sub aspect ştiinţific,şi în plan politic. Ne face plăcere să cităm numeleşi afirmaţiile câtorva dintre ei, afirmaţii cu totul îndezacord cu poziţia unor falşi lingvişti şi istoricide la noi: „Numai pentru faptul că I. V. Stalinaminteşte de „limba moldovenească”, a apărutproblema limbii moldoveneşti de sine stătătoare,deşi majoritatea lingviştilor consideraseră pânăacum că românii şi moldovenii vorbesc aceeaşilimbă”. Aceste afirmaţii le făcea reputatul lingvistrus Ruben Budagov (1910-2001) încă în 1957.Răspicate, clare, întemeiate pe studiul ştiinţific suntşi afirmaţiile unuia dintre cei mai autoritari lingviştidin Federaţia Rusă, Rajmund Piotrowski (n. 1922):„…Ocrotirea şi susţinerea limbii române înBasarabia presupune aplicarea, utilizarea eiintensă în toate domeniile de activitate, dar maiîntâi la nivel statal şi administrativ”. Iată şi opiniaunui alt celebru savant din Rusia, Serghei Kapiţa,născut în 1930: „…Academicianul Piotrowski,un mare romanist şi un foarte bun prieten alfamiliei noastre, a tot vorbit despre situaţialingvistică din Basarabia, inclusiv despre felulacesta al multor intelectuali, iscat din raţiuni denr.2-3 (7), septembrie 2007 - 29