Academos 2007.indd - Akademos - Academia de ÅtiinÅ£e a Moldovei

More documents

Recommendations

Info

AkademosFoto: Vladimir ColosCONSILIUL SUPREM PENTRUŞTIINŢĂ ŞI DEZVOLTARETEHNOLOGICĂ AL ACADEMIEIDE ŞTIINŢE A MOLDOVEISUPREME COUNCIL ONSCIENCE AND TECHNOLOGICALDEVELOPMENT OF THEACADEMY OF SCIENCES OFMOLDOVAHOTĂRÎRE“02” august 2007 Nr. 165Cu privire la conferirea titlului onorific de Doctor Honoris Causa al Academiei de Ştiinţe a Moldoveidomnului Grigore VIERUConsiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al Academiei de Ştiinţe a MoldoveiHOTĂRĂŞTE:Se conferă titlul onorific de Doctor Honoris Causa al Academiei de Ştiinţe a Moldovei domnului GrigoreVIERU, poet proeminent, membru corespondent al Academiei Române, scriitor al poporului din RepublicaMoldova, pentru contribuţie substanţială la dezvoltarea literaturii naţionale şi completarea tezaurului literar cuopere remarcabile.Preşedinte al A.Ş.M.academicianSecretar ştiinţificgeneral al A.Ş.M.academicianGheorghe DUCABoris GAINA2 - nr.2-3 (7), septembrie 2007
Conferinţa Academiilor din Europa de Est şi Sud-EstŞTIINŢA ŞIDEZVOLTAREANAŢIONALĂAcad. Gheorghe DUCA,Preşedinte al A.Ş.M.Stimată asistenţă!Secolul XXI poate fi considerat, pe bunădreptate, secolul în care ştiinţa este prioritară,strategică şi determină dezvoltarea economică şiumană. Edifica rea societăţilor gnoseologice, altfelspus, a socie tăţilor bazate pe cunoaştere, constituieo realitate a zilei de azi. Istoria civilizaţiei umane nedemonstrează elocvent că rolul cercetărilor, precumşi al ştiinţei în ansam blu, a crescut concomitent cudezvoltarea civilizaţiei umane şi a atins în prezentcota cea mai inaltă.Totodată, vom specifica că cercetarea reprezintăun sistem de cunoştinţe comu ne, şi, din punct devedere al dezvoltării ştiinţei, este absolut indiferentlocul unde aceste cunoştinţe au fost acumulate: înEuropa, America sau în Asia. In acest context, cumulţi ani în urmă, A. P. Cehov a enunţat următorulgând: “Ştiinţa nu poate avea naţionalitate, precumn-are na ţionalitate nici tabla înmulţirii”. Iată dece savanţii se întrunesc periodic în diferite ţări, pediferite continente pentru a dis cuta diverse problemeale evoluţiei cer cetării în contextul dezvoltăriidurabile a societăţii umane.Însă dezvoltarea cercetării în lume de curgeneomogen. Conform unor evaluări scientometrice,efectuate de către Scien ce Citation Index (SCI),aproximativ 30 la sută din volumul total de contribuţiila dezvoltarea ştiinţei aparţine cercetătorilor dinSUA, lider în dezvoltarea domeniilor economi ce,militare şi informaţionale, iar 90% din acest aport lerevine doar la 20 de state ale lumii. Sub alt aspect,70% din acest volum aparţine statelor puternicindustrializate G8. Această discrepanţă dintre ţărileparticipante la dezvoltarea ştiinţei globale şi celecare nu au posibilitatea de a se încadra în acestproces din diferite moti ve, inclusiv cel de ordineconomic, creşte în permanenţă.Situaţia creată denotă prezenţa unor contradicţiiprofunde în procesul de dez voltare a lumiicontemporane “... deoare ce există circa 120 de ţăriîn curs de dez voltare, populaţia cărora constituieapro ximativ 3/4 din numărul total al locuitori lor.Atâta timp cât aceste ţări nu vor parti cipa activ ladezvoltarea ştiinţei, există temei ca să nu vorbimdespre existenţa “ştiinţei glo bale”. (Declaraţiadespre ştiinţă şi utili zarea cunoştinţelor ştiinţifice.Materialele Conferinţei Mondiale Ştiinţa pentru secolulXXI. Noi obligaţii. Budapesta, 1999).Etapa actuală de dezvoltare a civilizaţiei umanepoate fi caracterizată pornind de la trăsăturile eispecifice. Prima şi cea mai reprezentativă trăsăturăo con stituie globalizarea. Acest fenomen denotăedificarea unui spaţiu financiar-informaţionalunic, bazat pe noile tehno logii, în special pe celecomputerizate.Procesul se dezvoltă pe spirală de la High-Techla High-Hume. Drept consecinţă a acestui proces decreare a spaţiului unic financiar-informaţional esteneomogenizarea accentuată în dezvoltarea socioeconomicăa diverselor state şi regiuni, pro ces ceconduce la apariţia aşa-numitului “miliard de aur”,pe de o parte, şi la o sărăcie zdrobitoare, pe de altăparte, di ferenţierea agravându-se în timp.O latură specifică a globalizării reprezintăinteracţiunea dintre dezvoltarea socio-economică şicea ştiinţi fică a societăţii. Este evident că diferenţiereadezvoltării socio-economice, care creşte înpermanenţă, va contribui la de gradarea, dispariţia,în special, a ştiinţei regionale şi naţionale, îndeosebiîn ţările mici şi cu o economie slab dezvoltată. Oconsecinţă de o importanţă majoră a acestui proces,care amplifică şi mai mult gradul de diferenţiere,este “exodul de creiere”, al cărui vector are direcţiabine cunoscută de toţi.De menţionat că globalizarea proceselorde dezvoltare a lumii, cu toate consecinţele eide diferenţiere a nivelului de dezvoltare socioeconomicşi ştiinţific a ţărilor şi regiunilor, are unnr.2-3 (7), septembrie 2007 - 3
Page 1: akademosRevistă de Ştiinţă,Inov
Page 5 and 6: Conferinţa Academiilor din Europa
Page 14 and 15: AkademosUNIVERSUL CĂRŢII LADIMITR
Page 16 and 17: AkademosManifestând un mare intere
Page 18: Akademosotomană propriu-zisă în
Page 21 and 22: Mircea Eliade: 100 de ani de la na
Page 23: LIMBA ROMÂNĂ,OASTEA NOASTRĂNAŢI
Page 26 and 27: Akademosexplicative sau bilingve (r
Page 28 and 29: Akademoslimba română ca limbă de
Page 30: Akademoscircumspecţie politică, d
Page 33 and 34: Laudatio lui Grigore Vieruprocedeaz
Page 35 and 36: Laudatio lui Grigore VieruAlexei Ma
Page 37 and 38: Laudatio lui Grigore Vierupe seama
Page 39 and 40: Conferinţa Academiilor Limba din r
Page 41 and 42: Conferinţa Academiilor Limba din r
Page 43 and 44: Conferinţa Academiilor Filosofie d
Page 45 and 46: Conferinţa Academiilor Cercetare d
Page 47 and 48: Conferinţa Ştiinţe Academiilor e
Page 49 and 50: Conferinţa Ştiinţe Academiilor e
Page 51 and 52: Conferinţa Academiilor Fizică din
Page 53 and 54:
Conferinţa Academiilor Ecologie di
Page 55 and 56:
Page 57 and 58:
Page 59 and 60:
Conferinţa Academiilor Knowledge d
Page 61 and 62:
Conferinţa Academiilor Carte din d
Page 63 and 64:
Page 65 and 66:
Page 67 and 68:
Page 69 and 70:
Page 71 and 72:
Page 73 and 74:
Page 75 and 76:
Page 77 and 78:
Conferinţa Academiilor Comemorări
Page 79 and 80:
Conferinţa Academiilor Comemorări
Page 81 and 82:
Conferinţa Academiilor In memoriam
Page 83 and 84:
Conferinţa Academiilor Carte Anive
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Conferinţa Academiilor Kronos Cart
Page 91:
Conferinţa Academiilor din Europa
show all

Academos 2007.indd - Akademos - Academia de ÅtiinÅ£e a Moldovei

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?

Academos 2007.indd - Akademos - Academia de ÅtiinÅ£e a Moldovei