Academos 2007.indd - Akademos - Academia de Ştiinţe a Moldovei

Patrimoniumoldo-vlahilor” 16 , la acestea trebuie să maiadăugăm că în „Hronicul…” Cantemir facereferinţă încă la o lucrare a sa „Liber moldavicaenobilitatis genealogiae” (Cartea genealogieinobilimii moldovene), care este de asemenea partecomponentă a acestui ciclu şi care mai curând afost pierdută 17 , „Vita Constantini Cantemirii,cognomento senis, Moldoviae principis” 18 (Viaţalui Constantin Cantemir), „Краткое сказание об16Cantemir Dimitrie. Hronicul vechimei a romano-moldovlahilor,Ed. de Stela Toma. Vol. I-II, Bucureşti, 1999-2000.„Hronicul” în bună parte în varianta sa mai mult sau mai puţindefinitivă a fost alcătuită în urma unor îndelungate căutărişi acumulări de materiale din domeniul istoriei întreguluiareal românesc. Aceste căutări au fost însoţite pe parcurs deîntocmirea unor scrieri cu caracter incipient de lucru, întrecare „Historia Moldo-Vlahica” (Cantemir Dimitrie. HistoriaMoldo-Vlahica, în Dimitrie Cantemir. Opere complete, vol.IX, partea I, Bucureşti, 1983, p. 126-427), de la care Cantemira pornit în procesul de elaborare a unui tratat mult mai amplu şimult mai vast de astă dată în limba română „Hronicul vechimeia romano-moldo-vlahilor”.17Gorovei Ştefan S., Dimitrie Cantemir – o scriere pierdută, înCronica, Iaşi, 1983, an. 18, nr. 44 (927), p. 7.18Cantemir Dimitrie. Vita Constantini Cantemirii, cognomentosenis, Moldoviae principis, în Dimitrie Cantemir. Operecomplete, vol. VI, tomul I, Bucureşti, 1996, 330 p.изкоренении Бранковановой и Кантакузиныхфамилий” (Scurtă povestire despre stârpireafamiliilor lui Brâncoveanu şi a Cantacuzinilor) 19 , încare sunt reflectate o serie de aspecte fundamentaleale destinelor istorice ale românilor.Altă serie de lucrări scrise în Rusia suntdedicate istoriei, culturii şi civilizaţiei otomane.Dintre aceastea trebuie menţionată în primulrând „Incrementorum et decrementorum aulaeOthmannicae” (Creşterea şi descreşterea CurţiiOtomane) 20 . Precum au arătat investigaţiile, latemelia acestei „Istorii …” este pus un larg spectrude izvoare narative, inclusiv dintre cele necunoscuteştiinţei contemporane, între care se evidenţiază„Coroana istoriilor”, opera cronicarului turcSa’Adeddin Mehmed Hodja 21 (1536-1599), caredescrie consecutiv evenimentele după anii dedomnie a sultanilor din sec. al XIII-lea până în 1520,„Istoria Otomană” a lui Ali Efendi din Filipopol 22ş.a. D. Cantemir traduce în latină şi pe alţi croniştiotomani şi prelucrează din temelii materiaexpusă, completând-o cu vaste note şi comentarii,cu propriile observaţii şi aprecieri privindmultiplele evenimente şi fapte politice, activităţilenumeroaselor instituţii, cultura, moravurile şipersonalităţile din trecut şi contemporane cuautorul. Ţinem să subliniem că, dacă istoria19Cantemir Dimitrie. Scurtă povestire despre stârpirea familiilorlui Brâncoveanu şi a Cantacuzinilor, în Dimitrie Cantemir.Opere complete, vol. VI, tomul II, Bucureşti, 1996, p.11-208.20Dimitrii Cantemirii, Incrementorum et decrementorum aulaeOthmannicae. Libri tres/ Creşterile şi descreşterile ImperiuluiOtoman. Textul original latin în formă finală revizuită de autor.Facsimil al manuscrisului latin – 124 din Biblioteca HoughtonHarvard University, Cambridge, Mass., Ed. de Virgil Cândea,Bucureşti, Ed. Roza Vânturilor, 1999, VII-CIV + 1064 p.;Cantemirii Demetrii, Incrementorum et decrementorum AulaeOthmannicae sive Aliothmannicae Historiae a prima gentisorigine ad nostra usque tempora deductae Libri tres, Ed. de DanSluşanschi, Timişoara, 2002, 550 p.21Simota Algeria, Cantemir Dimitrie, în Dicţionarul literaturiiromâne de la origini până la 1900, Bucureşti, 1979, p. 152;Dicţionar Enciclopedic, vol. VI, Bucureşti, 2006, p. 239.22Decei Aurel. Cantemir la Istambul, în Magazin istoric, 1973,nr. 9, p. 45Istoria Imperiului Otoman. Pagină din originalul latinnr.2-3 (7), septembrie 2007 - 17