Academos 2007.indd - Akademos - Academia de Ştiinţe a Moldovei

AkademosManifestând un mare interes faţă de carte şiînţelepciune, în general, faţă de operele marilorgânditori ai antichităţii şi evului mediu, faţă derealităţile de atunci din ţările române, din ImperiulOtoman, din alte ţări europene, treptat prin cartea ieşit la iveală talentul său neordinar de strălucitsavant şi om politic, de profund cunoscător al istoriei,culturii şi civilizaţiei poporului său. Calităţile saledeosebite au început să se manifeste din plin, îndatăce Cantemir a purces la elaborarea primelor salescrieri filosofice, literare şi moralizatoare.Vom aminti doar în treacăt lucrările scrise pânăla 1700 sub îndrumarea învăţătorului său IeremiaCacavela, în care predomină tematica filosofică 11şi teologică, „Compendiolum universae logicesinstitutiones” (Mic compendiu asupra întregiiînvăţături a logicii) 12 , „Sacrosanctae scientiaeindepingibilis imago” (Icoana de nezugrăvit a ştiinţeisacre), „Metaphisica” şi «Divanul sau gâlceavaînţeleptului cu lumea sau Giudeţul sufletului cutrupul». Această din urmă scriere, de exemplu,este fondată pe un vast cerc de izvoare nu numaicreştine (ortodoxe, romano-catolice şi protestante)dar şi surse cărturăreşti precreştine şi mahomedane,inclusiv un divers cerc de lucrări filosofice antice,medievale, precum şi contemporane cărturaruluinostru, care aparţin atât autorilor din Orient câtşi din Occident. În scopul identificării surselorfolosite de gânditorul moldovean în elaborarea„Divanului…”, cunoscutul cantemirolog românacad. Virgil Cândea arăta că a reuşit să delimiteze,în afară de „Biblie”, prezenţa unor idei şi reflecţiidin operele lui Homer şi Hesiod, ale Sfinţilor Părinţiai Bisericii creştine, ideile filosofice ale marilorînţelepţi ai antichităţii Platon, Aristotel şi Epictet, ateologului romano-catolic Pierre Bersiur, precumşi a reprezentantului Reformei religioase GiacomoAconcio, a uniaţilor Johannes Crelius şi AndreiWissowatius 13 şi a umanistului renascentist olandezErasm din Rotterdam 14 . În aceeaşi lucrare,11Bădărău Dan, Filozofia lui Dimitrie Cantemir, Bucureşti,1964, 412 с.; Димитрий Кантемир. Избранные философскиепроизведения, Кишинев, 2003, 360 с.12Cantemir Dimitrie, Mic compendiu asupra întregii învăţăturia logicii. Rad. de Dan Sluşanschi, Bucureşti, 1995.13Vaida Petru, Umanistul Andrei Wissowatius tradus deDimitrie Cantemir, în Gazeta Literară, 11, 1964, nr. 37; VaidaPetru, Dimitrie Cantemir şi Andrei Wissowatius. Contribuţii laproblema izvoarelor umanismului lui Cantemir, în Revista defilozofie, 12, 1965, p. 37-48.14Vezi Studiul Introductiv semnat de Coroban Vasile la ediţiaErasm din Rotterdam „Laudă prostiei”, Chişinău, 1989, p. 6.Pagină din originalul “Hronicul vechimei a romano–moldo–vlahilor”. 1717Cantemir îi citează pe gânditorii moldoveni,pravoslavnici prin convingerile lor, Miron Costinşi Dosoftei, care împărtăşeau aceleaşi convingerifilosofice ca şi preotul şiit Al-Saadi. Precum observăacelaşi cercetător, D. Cantemir cu aceeaşi pasiuneface referinţe la autori cu atât de diverse orizonturiculturale, convingeri filosofice şi religioase, reuşindsă găsească propriile abordări ale veşnicei problemeale existenţei umane despre „gâlceava înţeleptuluicu lumea sau giudeţul sufletului cu trupul”.În Rusia au fost întocmite asemenea lucrărica „Descriptio Moldaviae” 15 (DescriereaMoldovei), „Historia Moldo-Vlahica” (Istoriamoldo-vlahică) , „Hronicul vechimei a romano-15Cantemir Dimitrie, Descriptio Moldaviae/DescriereaMoldovei, Bucureşti, 1973, 402 p.; Demetrii Cantemirii,principis Moldovaie, Descriptio antiqui et hodierni statusMoldaviae / Dimitrie Cantemir, Descrierea stării de odinioară şide astăzi a Moldovei. Studiu introductiv, notă asupra ediţiei şinote de Valentina şi Andrei Eşanu. Traducere din limba latinăşi indici de Dan Sluşanschi, Vol. I-II, Ed. Institutul CulturalRomân, Bucureşti, 2006.16 - nr.2-3 (7), septembrie 2007