Academos 2007.indd - Akademos - Academia de Ştiinţe a Moldovei

Akademostoate, problemele sociale au proporţii internaţionale,Consultantul pentru Societate de asemenea participăactiv în colaborarea ştiinţifică internaţională.De aici rezultă, că organizarea internă aConsultantului pentru Societate se deosebeşte radicalde cea a Societăţii Ştiinţifice. Conducerea la fel se aflăîn mâinile membrilor aleşi, dar persoanele oficialealese, în special Preşedintele, se aleg în funcţie deabilităţile lor de conducător, de capacitatea lor de acoopera eficient cu politicieni, structuri şi persoanecare iau decizii, precum şi cu publicul larg.Rolul personalului este unul cheie, şi nu doarîn ce priveşte aspectele administrative şi materialtehnice,dar şi chestiunile politice, aşa ca pregătireaşi realizarea deciziilor Preşedintelui şi altorconducători aleşi. Este absolut clar, că resurselefinanciare ale Consultantului pentru Societate suntconsiderabil mai mari decât cele ale SocietăţiiŞtiinţifice.Cea mai importantă calitate a Consultantuluipentru Societate constă în faptul, că el poate fi unapărător extrem de eficient al ştiinţei şi savanţilorîn faţa guvernului şi societăţii. Consultantul pentruSocietate deţine perspectivele şi mecanismelenecesare pentru ca să răspundă operativ la necesităţileguvernului şi societăţii, mai mult chiar, să prevadăaceste necesităţi şi să le dirijeze.Consultantul pentru Societate riscă, însă, săintre atât de adânc în rolul de Consultant, încât să-şipiardă rădăcinile şi funcţiile de Societate Ştiinţifică.Într-o situaţie excepţională, aceasta se poate soldacu pierderea unuia din avantajele Consultantuluipentru societate – independenţa.Tipul III: Managerul ŞtiinţeiRaportul anual al Academiei de Ştiinţe Chinezeconţine un indicator de şase pagini cu enumerareadenumirilor şi adreselor tuturor organizaţiilorimplicate/cooperate. Informaţia ce se conţine peweb-site-ul Academiei anunţă că Academia Chinezăîntruneşte 108 institute de cercetări ştiinţifice şi, înplus, 200 de întreprinderi ştiinţifico-tehnice, mai multde 20 structuri auxiliare, inclusiv universitatea, claselemari ale şcolii medii şi cinci centre de documentareşi informare. În întregime, statele Academiei numără58 000 de persoane, dintre care 39 000 – cercetători,şi aceştia doar în domeniul ştiinţelor naturii, pentru căîn completarea Academiei de Ştiinţe Chineze există,de asemenea, Academia Chineză de Tehnologii şiAcademia Chineză de Ştiinţe Sociale. Acesta-i celde-al treilea tip de academii, care va fi descris succint:Managerul Ştiinţei, adică academia care conduceun şir de institute de cercetare, de regulă din parteaguvernului.Şi iarăşi, Societatea Ştiinţifică stă la bazaManagerului Ştiinţei, şi acest tip de academii deasemenea joacă rolul de Consultant pentru Societate.După cum Consultantul pentru Societate reprezintăo Societate Ştiinţifică cu sarcini consultativesuplimentare, Managerul Ştiinţei este ConsultantulSocietăţii cu funcţii suplimentare de conducerea instituţiilor de cercetare. Repetând cele spusemai înainte, vom menţiona: în timp ce SocietateaŞtiinţifică este o asociaţie a savanţilor pentru ştiinţă,iar Consultantul pentru Societate este o asociaţie asavanţilor pentru ştiinţă, stat, societate, ManagerulŞtiinţei reprezintă o asociaţie a savanţilor pentruştiinţă, stat, societate şi pentru desfăşurareacercetărilor curente.Evident că Managerul Ştiinţei trebuie să fie ocu totul altă organizaţie decât Consultantul pentruSocietate şi Societatea Ştiinţifică. În principiu,ultimele două tipuri de organizaţii s-ar putea să nu fiemari, dar Managerul Ştiinţei poate fi la necesitate ostructură destul de extinsă. Dar aceasta nu înseamnăcă toţi Managerii Ştiinţei au mii de colaboratori caîn cazul Academiei Chineze. E posibil că ManagerulŞtiinţei conduce un număr nu prea mare de instituţiide cercetare cu personal limitat.O particularitate importantă a ManageruluiŞtiinţei este necesitatea descentralizării. Fiind unorgan central, academia poate influenţa stabilireapriorităţilor generale pentru cercetări şi repartizareabugetului comun, dar cercetările reale se desfăşoarăla nivelul unui institut separat. Aceasta înseamnă,că Managerul Ştiinţei întotdeauna se confruntă cunecesitatea de a menţine o balanţă judicioasă întrecontrolul centralizat şi libertatea locală.Conducerea Managerului Ştiinţei este substanţialmai complicată decât în alte tipuri de Academii.Conducerea supremă a academiei centrale se află înmâinile membrilor aleşi (deşi termenul aflării lor înfuncţia dată poate fi destul de lung), dar dificultateade a conduce institutele de cercetare, diferite şideseori aflate în concurenţă constă în faptul,că conducerea supremă se cere să ai încredere înconducători profesionişti, nealeşi. Respectiv, aiciactivează nu doar un personal numeros, dar şiresponsabil pentru luarea deciziilor, în special închestiuni curente. Într-adevăr, cea mai mare parte aactivităţii Managerului Ştiinţei poate fi realizată depersonal; în timp ce conducătorii aleşi se ocupă dechestiuni strategice şi cele mai importante chestiunide politică. Un avantaj important al ManageruluiŞtiinţei este capacitatea lui de a concentra şi orientacercetările în ţară, în special în domeniile priorităţilorde stat. Din această cauză, Managerul Ştiinţei în12 - nr.2-3 (7), septembrie 2007