Academos 2007.indd - Akademos - Academia de Ştiinţe a Moldovei

Conferinţa Academiilor din Europa de Est şi Sud-EstFaptul că Societatea Ştiinţifică se concentreazăla ştiinţă şi savanţi se reflectă, de asemenea, înrelaţiile internaţionale. Deseori aceste relaţii suntminime, dovedind astfel nu doar existenţa unoralte canale de comunicare pe teme ştiinţifice întresavanţi, ci şi resursele financiare limitate de caredispun majoritatea Societăţilor Ştiinţifice. Şi dacăSocietatea ştiinţifică este atrasă într-un dialoginternaţional, acesta este consacrat, de regulă,problemelor de ştiinţă, şi nu de politică.Conducerea Societăţii Ştiinţifice se află înexclusivitate în mâinile savantului ales graţiereputaţiei şi prestigiului său ştiinţific. Aceastaeste deosebit de justificat în cazul Preşedintelui:primul printre egali - colegii săi întru ştiinţă.Toate chestiunile ce ţin de politică şi conţinut serezolvă de un cerc relativ restrâns de membri aiconducerii alese. De regulă, există un personalpermanent nu prea numeros care se ocupă înexclusivitate de susţinerea conducerii academiei înprobleme administrative şi material-tehnice şi nujoacă vreun rol (sau foarte limitat) în ce priveştepolitica şi conţinutul. Venitul Societăţii Ştiinţifice,de obicei, nu este mare şi se constituie din cotizaţiişi subvenţii mici de la guvern şi/sau donatoriparticulari.Una din calităţile principale ale SocietăţiiŞtiinţifice este independenţa ei. Fiind o asociaţie asavanţilor pentru savanţi, ea nu deserveşte intereseexterne, în timp ce activitatea ei solicită resursefinanciare limitate, ceea ce înseamnă că ea nu cere ofinanţare externă mare de la donatori. O problemă aSocietăţii Ştiinţifice este vârsta medie a membrilorei sau, mai bine zis, faptul că aceasta continue săcrească. Problema respectivă apare, de cele maimulte ori, întrucât membrii se aleg pe viaţă, întimp ce în multe Academii acest fapt este corelat cunumărul general fixat de membri.Tipul II: Consultant pentru SocietateDeviza pe web-site-ul Academiei Americane deŞtiinţe exprimă destul de clar menirea academiilor:„Consultantul poporului pentru ştiinţă, tehnică şimedicină”. Aceasta nu e o simplă deviză: zilnic website-ulpublică două sau trei rapoarte noi nu doar înprobleme de ştiinţă, ci şi în probleme mai generalecu care se confruntă societatea sau/şi guvernul.În 1863, când a fost fondată Academia Naţionalăde Stiinţe a SUA, una dintre cele mai vechi academiinaţionale, în legea ei fundamentală se menţiona caea va „cerceta, studia, experimenta şi comunicadespre oricare obiect al ştiinţei sau artei”, oricând arruga-o vreun departament sau guvern. Şi de aceasta,într-adevăr, se ocupă până în ziua de azi AcademiaNaţională de Ştiinţe a SUA.Cel de-al doilea tip al Academiilor de Ştiinţe senumeşte Consultant pentru Societate. AcademiaNaţională de Stiinţe a SUA reprezintă un exemplustrălucit al acestui tip.Aidoma Societăţii Ştiinţifice, Consultantulpentru Societate este o asociaţie a savanţilor, aleşiîn calitate de membri ai Academiei pentru meriteştiinţifice. Însă, spre deosebire de SocietateaŞtiinţifică, Consultantul pentru Societate nureprezintă o asociaţie doar pentru savanţi şi ştiinţă:auditoriul lui ţintă este mai larg şi include guvernulşi societatea în toată amplitudinea sa. În esenţă,Consultantul pentru Societate este o SocietateŞtiinţifică, dar pe lângă aceasta, misiunea ei estemai largă şi presupune, de asemenea, slujireaguvernului şi societăţii. Ca urmare, selectarea şialegerea noilor membri sunt la fel de importante caşi în cazul Societăţii Ştiinţifice, la fel de importantesunt apărarea ştiinţei şi savanţilor de clevetitori;precum şi publicarea articolelor şi documentelorştiinţifice. Dar funcţia consultativă atestă în cazuldat o deosebire fundamentală între Consultantulpentru Societate şi Societatea Ştiinţifică, nu doar dinpunctul de vedere al rolului lor, dar şi al structuriiorganizatorice.În general, rapoartele consultative se împart îndouă categorii: politica pentru ştiinţă („Ce oferăpolitica (de stat) ştiinţei şi folosirii ei practice?”)şi ştiinţa pentru politică („Ce poate spune ştiinţadespre problemele care stau în faţa societăţii?”).În cadrul acestor două categorii iniţiativapentru pregătirea raportului poate veni de laînsăşi academia, dar interpelarea o poate face şio altă parte, o structură de stat.. Faptul presupunedeţinerea de către Consultantul pentru Societatea unor mecanisme şi proceduri pentru rezolvareaproblemelor respective, chiar dacă ele sunt denatură socială, şi nu pur ştiinţifică. Aceasta solicităexperienţă şi perspective, care depăşesc limiteleştiinţei pure.Pe lângă aceasta, atunci când o structurăexternă, precum departamentul de stat, cere unsfat-consultaţie, Consultantul pentru Societate estecapabil să mobilizeze specialişti adecvaţi dintremembrii săi, are personal şi bază tehnico-materialăpentru realizarea sarcinii în corespundere cucondiţiile puse de organizaţia comanditară.Pentru ca să-şi joace rolul său consultativ,Consultantul pentru Societate întreţine legăturistrânse cu guvernul, alte organizaţii corespunzătoareşi societatea în ansamblu. Şi cum multe, dacă nunr.2-3 (7), septembrie 2007 - 11