Academos 2007.indd - Akademos - Academia de Ştiinţe a Moldovei

Akademosorganizaţie în acest scop, apar probleme privindobiectivitatea şi calitatea. De aceea, influenţaştiinţei şi oamenilor de ştiinţă pe arena politicăpoate fi sporită esenţial în cazul în care se va acţionaîn comun. La nivel naţional, academiile trebuie săjoace un rol primordial în această privinţă.5. Rolul în societateÎn principiu, Academiile de Ştiinţe dispun de unpotenţial enorm în ceea ce priveşte influenţa asupraunor decizii fundamentate ştiinţific ale guvernelorsau societăţilor. Academiile au un avantaj – elesunt organizaţii relativ stabile cu o perspectivă delungă durată; în principiu ele sunt independente şinepărtinitoare. În realitate, însă, multe Academiide Ştiinţe sunt destul de slabe ca influenţă asuprafactorilor discreţionari în ce priveşte susţinereaştiinţei şi savanţilor, precum şi pe planul activităţiişi structurii organizatorice. În unele cazuri,conducerea politică a ţării poate nici să nu ştiedespre existenţa academiei. O asemenea situaţienu se poate îmbunătăţi de la sine – dimpotrivă, înunele ţări ea se poate înrăutăţi. Aceasta înseamnă,că multe academii se confruntă cu o mare problemăîn cazul în care doresc să joace rolul de consultantpentru guvern şi societate. O problemă serioasă estecea a eticii în ştiinţă, nu doar în privinţa factorilor dedecizie, ci şi a relaţiilor între savanţi. Academiile,incontestabil, trebuie să asigure conducerea etică.TIPOLOGIA ACADEMIILORTrei tipuriEvident, fiecare academie este unică sub aspectulistoriei sale, a tradiţiilor, misiunii, activităţii, structuriiorganizatorice etc. Cu toate acestea, analiza a maimult de 90 de academii existente în lume arată căele au multe în comun, în special în ceea ce priveşteatitudinea faţă de rolul său în ştiinţă şi societate şifaţă de organizaţiile lor interne. Se presupune că sunttrei tipuri ce reies din rolul şi structura organizatorică,adică trei modele generale, care descriu la modulgeneral rolul şi structurile tuturor academiilor lumii.În realitate, majoritatea academiilor nu subscriula unul din tipuri, deoarece dispun de un şir decaracteristici. Mai mult decât atât, după felul cumtrei tipuri examinează rolul academiilor în ştiinţăşi societate, ele pot fi considerate drept modeleprincipale. Aceste tipuri sunt prezentate aici, pentrua da prilej de meditaţii asupra experienţei trecute,viitoarele sarcini şi structura unei academii apartesau grupuri de academii – precum Academiileţărilor Europei de Est şi Sud-Est. Corespunzător, treitipuri nu pot fi considerate modele pentru atingereaidealului: ceea ce este ideal pentru o academie, poatefi departe de ideal pentru alta şi niciun model nu-i înstare să prevadă unicitatea fiecărei organizaţii.Tipul 1: Societate ŞtiinţificăÎn 1603 italianul Federico Cesi, împreună cutrei prieteni au fondat “Accademia dei Lincei”, întraducere mot-a-mot „Academia linxului”, acestanimal, linxul, simbolizând valoarea observaţiilorîn ştiinţă. Cesi şi colegii lui au creat Academiaca un loc unde savanţii s-ar putea întâlni şi faceun schimb amical de idei şi experienţă. În 1611membru al Academiei a devenit Galilei şi cu venireasa ea şi-a asumat un rol nou: de a-i apăra pe savanţide clevetitori, în cazul dat de biserica romanocatolică,care se opunea concepţiilor heliocentriceale lui Galilei asupra sistemului planetar. AcademiaLinxului a fost închisă în 1630, când fondatorul eiFederico Cesi a murit la vârsta de 45 de ani.Scurtul excurs istoric este interesant nu doarpentru faptul că Academia Linxului se constituiseîntr-o primă Academie de Ştiinţe contemporană, cică a devenit premărgătorul primului tip, discutataici: Societate Ştiinţifi că.Societatea Ştiinţifică este cu precădere oasociaţie a savanţilor pentru ştiinţă. Ca şi AcademiaLinxului, Societatea Ştiinţifică propune o platformă,pe care savanţii se pot întâlni pentru a face unschimb de experienţă şi de păreri asupra ştiinţei şicercetărilor. Ca un asemenea schimb să fie productiv,Societatea Ştiinţifică deseori se limitează la un setspecific de discipline, cu precădere din domeniulştiinţelor naturii. Dacă ea cuprinde un domeniumare al ştiinţelor, Societatea Ştiinţifică, de regulă,se împarte în secţii sau compartimente, în aşa felîncât în interiorul acestora să fie o bază generalăsuficientă pentru discuţii productive.Astfel, Societatea Ştiinţifică iniţial era destinatăpentru a servi ştiinţa, savanţii şi comunitateaştiinţifică, în special într-o ţară aparte, dar, posibil,la nivel de regiune şi chiar de continent. Posibilcă funcţia ei principală era să activeze ca osocietate onorifică, menită să demonstreze meritelesavantului prin includerea lui în rândurile sale. Întradevăr,selectarea şi alegerea noilor membri este oprocedură administrativă dintre cele mai importanteale Societăţii Ştiinţifice. O altă funcţie a academiilorde acest tip este să apere ştiinţa şi savanţii de atacuriilegale, deşi Societatea Ştiinţifică realizează acestfapt într-un mod îndeosebi re-activ şi nu pro-activ.Şi, în sfârşit, majoritatea Societăţilor Ştiinţifice seocupă de editarea şi difuzarea publicaţiilor ştiinţifice,deseori în formă de Lucrări ale Academiei.10 - nr.2-3 (7), septembrie 2007