planul local de dezvoltare durabilã a municipiului vatra dornei

18MUNICIPIULAnaliza SWOT a capitalului naturalSWOT Factori pozitivi Factori negativiFactoriinterniPuncte tari:Poziţia geografică – Municipiul Vatra Dornei se aflăla confluenţa drumurilor către Transilvania,Bucovina şi Moldova;Puncte slabe:Municipiul Vatra Dornei face parte din Zona deDezvoltare N-E unde produsul intern brut pe locuitorare cea mai mică valoare dintre toate regiunile;Cadrul natural – Înconjurat de munţi bogaţi învegetaţie forestieră, în mod special conifere,municipiul Vatra Dornei este o adevărată oază defrumuseţe naturală;Clima – iernile lungi, caracteristice zonei,favorizează relansarea turismului prin posibilităţilede practicare a sporturilor de iarnă.Posibilităţile de agrement turistic sunt insuficientvalorificate;Clima – temperatura medie anuală de 5,2 0 Cconduce la costuri suplimentare pentru asigurareaconfortului termic.REŢEAUA DE CĂI FERATECAPITOLUL II. EVALUAREA SISTEMULUISOCIO-ECONOMICII.1. CAPITALUL ANTROPICII.1.1 ECHIPARE URBANĂREŢEAUA DE DRUMURIÎn Vatra Dornei străzile principale ce traverseazălocalitatea sunt în general paralele cu râurile Bistriţa şiDorna.Reţeaua stradală majoră este intens solicitată, traficulde tranzit suprapunându-se peste circulaţia de intereslocal.Principalele drumuri naţionale şi judeţene caretraversează oraşul sunt:• E 576 (DN 17): Dej - Vatra Dornei - Suceava• DN 17 B: Vatra Dornei - Broşteni – PiatraNeamţTraficul de călători şi de mărfuri pe calea ferată estedeservit de staţia Vatra Dornei, Vatra Dornei-Băi şihalta Roşu.TRANSPORTUL AERIANTraficul aerian de călători şi mărfuri este asigurat prinaeroportul Salcea de lângă municipiul Suceava, aflatla o distanţă de 130 km de Vatra Dornei.Există posibilitatea repunerii în circuit a unei piste deaterizare pentru avioane mici, aflată la o distanţă de12 km de oraş, respectiv la Floreni.II.1.2. INFRASTRUCTURA PENTRU UTILITĂŢIPUBLICEREŢEAUA DE ALIMENTARE CU APĂPOTABILĂVatra Dornei are un sistem centralizat de alimentarecu apă. Sursa este captarea “Roşu”, având în aceeaşizonă toată linia tehnologică pentru prelucrarea apei desuprafaţă.Reţeaua de alimentare cu apă datează din 1938 şi,respectiv, 1960, cu un grad de uzură fizic ridicat.