planul local de dezvoltare durabilã a municipiului vatra dornei

12MUNICIPIULI.4. Caracterizare hidrogeologică şi zăcămintede apă mineralăZăcământul Vatra Dornei şi staţiunea balneară cuacelaşi nume se situează în depresiuneaintramontană a Dornelor, de origine tectonică, închisăla nord de Obcina Suhardului, la est de masivulcristalin al Bistriţei, la vest de Munţii Bârgăului, iar lasud de eruptivul Munţilor Călimani.Localitatea balneară este aşezată pe râul Dorna, laconfluenţa cu Bistriţa, respectiv pe două terase deacumulare: una cu altitudinea de 2-5 m, dezvoltatăatât pe dreapta, cât şi pe stânga râului Dorna, iar altala 10-15 m pe dreapta râului; pe aceste nivelemorfologice se află parcul staţiunii şi bazele detratament.Geologic, teritoriul staţiunii se încadrează în zonacristalino – mezozoică a Carpaţilor Orientali,cuprinzând o parte din semifereastra tectonicăIacobeni – Vatra Dornei. Peste formaţiunile cristalines-au depus depozitele aluvionare ale teraselor de 5 şi15 m, reprezentate prin bolovănişuri, pietrişuri şinisipuri grosiere, constituite din cuarţite, micaşisturi,andezite şi gresii având grosimi de 1,6 - 6,0 m înnivelul morfologic superior şi de 3 m în nivelulmorfologic inferior. Cristalinul, pe care sunt dispusedepozitele celor două terase, este afectat de unaccident tectonic major dintre două serii de faliitransversale.Existenţa apelor minerale este legată de emanaţiilede dioxid de carbon ale manifestărilor postvulcanicedin masivul Călimani. Migrarea CO 2 spre suprafaţă serealizează prin sistemul de fracturi tectonice careafectează fundamentul; o parte din gaz este reţinut deapa subterană acumulată în partea alterată a şisturilorcristaline; cea mai mare parte însă, se dizolvă înstratele acvifere freatice, acumulate în depozitele celordouă terase din dreapta râului Dorna. Mineralizareamai puternică se produce acolo unde acviferelefreatice menţionate sunt dispuse peste liniile defractură şi imediat în aval, pe direcţia de curgere acurentului acvifer. Zăcământul hidromineral estedeschis şi exploatat în prezent prin 17 surse, din careopt captări directe prin drenuri sau puţuri.Din cele 17 surse existente în staţiune se poateexploata un debit de peste 600mc/24 ore, apaminerală carbogazoasă fiind furnizată, în principal, destratul acvifer acumulat în nivelele permeabile aleterasei superioare. Acest debit ar putea fi mărit printr-oexploatare raţională la peste 900 mc/24 ore, însă fărăa deschide noi surse care ar putea periclitazăcământul hidromineral, atât calitativ cât şi cantitativ.Din punct de vedere hidrochimic, apele minerale de laVatra Dornei sunt bicarbonate calcice–magnezice saubicarbonate calcice–magnezice–sodice, având ocompoziţie chimică identică cu a apelor dulci din zonă,ceea ce confirmă faptul că mineralizarea apei seproduce numai prin dizolvarea dioxidului de carbon înacviferele din terasele râului Dorna. În ceea cepriveşte gazele care însoţesc apa, s-a constatat cădioxidul de carbon este prezent în proporţie de 92,4-93,3%. De asemenea, pe lângă azotul şi oxigenul deorigine atmosferică, analizele au mai indicat prezenţa,în proporţii foarte scăzute, a argonului (0,06%),metanului (0,1-0,2%) etanului şi propanului.Mineralizarea totală are valori cuprinse între 250 şi4000mg/l, a reziduului fix între 250 şi 700 mg/l, iarfierul atinge uneori 65mg/l. S-a constatat că sodiulapare în apă la sursele care exploatează nivelele maiprofunde, mai ales la cele din şisturile cristaline cucirculaţie îndelungată.Concentraţia în CO 2 , elementul principal luat înconsiderare în tratamentul balnear, variază în limitelargi, în funcţie de distanţa la care se situează sursade fracturile cristalinului, cât şi de debitul gazuluimofetic în anumite perioade ale anului. Cantitatea ceamai mare de CO 2 se constată la sursele din terasasuperioară. La vest de pârâul Negreşti, concentraţiilegazului mofetic scad sub 500 mg/l, situaţie observatăde altfel şi la sursele din terasa inferioară.Principala substanţă minerală terapeutică utilizată înaceastă staţiune este apa carbogazoasă, ceea ce îiimprimă specificul cardiovascular. Pe lângă apacarbogazoasă se utilizează şi nămolul terapeuticexploatat din turbierele din apropierea oraşului. Înprezent, acesta este transportat de la exploatarea deturbă Poiana Stampei.În afara panzei de apă freatică, în intravilanulmunicipiului Vatra Dornei se află zăcăminte de apeminerale carbogazoase şi CO 2 mofetic. Acesteresurse se folosesc în cura balneară ce se efectueazăîn bazele de tratament ale staţiunii.Zăcământul hidromineral de la Vatra Dornei se află înzona terasei superioare a râului Dorna, între pârâurileNegreşti şi Condreşti, precum şi de-a lungul văilorNegreşti şi Roşu. În această zonă sunt exploatateprincipalele puţuri, foraje şi izvoare care asigură apelemineralizate necesare efectuării tratamentelorbalneare.