planul local de dezvoltare durabilã a municipiului vatra dornei

11VATRA DORNEII. STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILÃI.1. EVALUARECAPITOLUL I. CAPITALUL NATURALI.1. Aşezare geograficăMunicipiul Vatra Dornei este situat în partea de sud aBucovinei, la o altitudine de 804 m, la confluenţarâurilor Dorna şi Bistriţa, în depresiunea Dornelor,cuprinsă pe două laturi între Obcina Mare şi ObcinaMestecănişului şi pe latura nord-vestică de MunţiiBistriţei.Având o aşezare prielnică, depresiunea Dornei esteun ţinut populat, fiind legată printr-o reţea de caleferată cu toată ţara. Vatra Dornei este înconjurat demunţi înalţi, acoperiţi cu păduri de brazi şi molid, careadăpostesc regiunea în timpul verii de curenţi şi iarnade viscole.I.2. ClimaAnalizând media temperaturilor anuale, s-a constatatcă temperatura aerului în oraş se situează în jurulvalorii de +6,4 grade Celsius, oscilând între –7 gradeîn ianuarie şi +16 grade în iulie. Presiunea atmosfericămedie este de 690 mm. Datorită pădurilor şi munţilorînconjurători, media anuală de precipitaţii este de 900mm pe mp. Densitatea precipitaţiilor este maximă îniunie şi iulie, însă şi precipitaţiile din cursul iernii suntdestul de numeroase, realizând un strat de zăpadă de1,1-1,6 m grosime. Precipitaţiile abundente dinperioada de iarnă constituie un fenomen caracteristical zonei. Iernile încep devreme şi durează 5-6 luni, iarîn unele locuri umbroase zăpada se menţine până înultimele zile ale lunii aprilie. Toamnele, în schimb, suntmai secetoase.Precipitaţii lunare:Precipitaţiile au un regim influenţat în mare măsură decaracterul musonic al circulaţiei vestice, de origineatlantică, a curenţilor de aer. Valoarea precipitaţiilormedii anuale este de 672 mm. Cele mai mari cantităţide precipitaţii cad în intervalul mai – august, deci înanotimpul cald, când există condiţii prielnice pentruformarea ploilor de convencţie.I.3. Flora şi faunaVegetaţia are un caracter montan, preponderente fiindconiferele: molidul, bradul, pinul, ienupărul şi unelespecii de foioase, paltinul de munte, mesteacănul,scoruşul, plopul, sălciile şi arinul, precum şi arbuşti şisubarbuşti: măceş, soc roşu, cununiţă, zmeur, afin,merişor.Vegetaţia ierboasă este bogată în specii, dintre carepredomină: păiuşul de livadă, timoftica, golomăţul,ţepoşica, rogozurile, piciorul cocoşului, garofiţa,arnica, sunătoarea, secărica, ş.a.Fauna din această zonă este preponderent populatăde: cerb, căprioară, urs brun, râs, lup, vulpe, mistreţ,jder, dihor, nevăstuică, bursuc, vidră. Dintre păsărilede munte specifice zonei amintim: cocoşul de munte,corbul şi unele specii de răpitoare. În râurile Dorna şiBistriţa se întâlnesc peşti specifici apelor reci, demunte: păstrăv, lipan, boiştean, lostriţă, clean.Datorită acţiunilor de protejare a vânatului şi desancţionare a braconajului, fauna codrilor Dornei sepăstrează într-un echilibru acceptabil.Rezervaţii şi arii naturale: Parcul municipiului VatraDornei. Arbori seculari: zâmbru, zadă, stejar, molid.Plante ocrotite: zâmbru, arin pieptănat, tisă – formăarbustivă, sângele voinicului, angelică.Animale: urs, râs, cocoş de munte. Endemisme:piciorul cocoşului, căldăruşă, vineţea, margaretă,cărbune. Relicte: coada zmeului. Rarităţi: Montiafontana.