Concepte şi modele de knowledge management aplicabile în ...

64 Management intercultural 15ele, deci este imposibil ca vreuna din ele să fielăsată să îşi asume rolul de leader în dezvoltareaunui cluster. Universităţile nu pot nici ele să îşiasume un astfel de rol datorită influenţei redusepe care o au asupra companiilor, iar unităţile decercetare cu rol de furnizori direcţi de cunoştinţesunt prea rar în postura de induce ei adaptări alecompaniilor. Ca urmare, rolul de a crea ostrategie de dezvoltare a unui cluster competitivşi de a o pune în aplicare nu poate reveni decâtunui alt tip de organizaţie puternic interesată deproblemă, şi anume administraţia locală şi/sauregională.Competitivitatea industriilor dintr-o regiuneeste un factor determinant al nivelului debunăstare a locuitorilor din regiune, ceea ce faceca instituţiile de administraţie regională să fiedirect interesate de problema dezvoltării unorclustere competitive. Mai mult, rolul lor deregularizare a sistemului economic şi social lepermite să ia o serie largă de măsuri pentrustimularea colaborării între cele 3 categorii deorganizaţii care contribuie la dezvoltareacunoştinţelor din clusterul respectiv. Un mareavantaj îl oferă şi detaşarea acestui tip deinstituţii de mediul concurenţial, ceea ce lepermite o mai mare doză de obiectivitate înimplementarea strategiei de dezvoltare a unuicluster competitiv. În afară de rolul decatalizator al dezvoltării clusterului, instituţiilede administraţie publică trebuie să îşi asume unrol activ şi în cultivarea dialogului şi atranferului de cunoştinţe, devenind astfel unparticipant activ în „spaţiul de dialog” (figura 7).Figura 7. Participarea organizaţiilor la crearea de cunoştinţe în cadrul unui clusterÎn afara clusterelor, în condiţiile globalizărieste recunoscută existenţa unor forme decooperare dincolo de limitele regionale, numitecentre sau noduri.Prin intermediul centrelor şi a nodurilorsunt create modalităţile de cooperare interregionalăpentru completarea elementelornecesare realizării unui lanţ al valorii competitivpe o anumită industrie şi creării unei masecritice pentru declanşarea unei creşteri bazate peinovaţie şi creare de cunoştinţe. Crearea denoduri şi centre este derivată din aceea ce clusterpropusă de Porter dar este mai bine adaptatănevoilor actuale ale pieţelor globale, în specialdin punct de vedere al recunoaşterii creşteriposibilităţilor de cooperare la distanţă prinintermediul reţelelor de comunicaţie şi prinreducerea barierelor de circulaţie a bunurilor şipersoanelor.Companiile realizează din ce în ce mai clarcă nu este necesară o proximitate geograficăpentru realizarea unui anumit stadiu alproducţiei. Barierele de competitivitate legate dedistanţele mari şi de tranzacţiile internaţionaleaproape au dispărut ca urmare a evoluţiilortehnologiei şi logisticii, astfel încât devine din ceîn ce mai facilă relocarea unor operaţii cum ar fiproducţia şi cercetarea-dezvoltarea către ţări cuexpertiză bună şi costuri mai reduse. Din ce înce mai des, elemente ale dezvoltării noilor