click aici - Revista Pădurilor

sumar:REPORTAJ 3• Act de proprietate:Amenajamentul !?REPORTAJ 3 LA ORDINEA ZILEI 7LA ORDINEA ZILEI 7• Pădurile nu ajung nicipe departe la adevăraţiiproprietariLA ORDINEA ZILEI 7PĂDUREA ŞI MEDIUL 24PĂDUREA 24ŞI MEDIUL• Direcţia Silvică BuzăuPĂDUREA ŞI MEDIUL 24PĂDUREA ŞI MEDIUL 24TRIBUNA 31PĂDURII• Inginerul AlexandruMădularu: „Sunt pensionar,sunt apicultor, sunt ocupat”SĂ NE CINSTIM 36ÎNAINTAŞIITRIBUNA PĂDURII 31SĂ NE CINSTIMÎNAINTAŞII36• Pădure sau deşert• Un mare silvicultor:Avram Lucescu

39 VITRINACU CĂRŢI• “Plutăritul pe Bistriţa.Incursiuni în istorie”SĂ NE CINSTIMÎNAINTAŞII36PĂDURE SAU DEŞERT 3640 SILVICULTURAÎN DIVERSITATE• Acunarea Generalăa CIC - 2010, Croaţia• Considerente ale dezvoltăriişi reabilitării reţelei dedrumuri forestiereDULCEA BUCOVINĂ 36VITRINA CU CĂRŢI 39SILVICULTURA ÎNDIVERSITATE40SILVICULTURA ÎNDIVERSITATE4052 MAGAZIN• Plantele şi canicula• Ziua internaţională pentrusănătate şi securitate la loculde muncă - 28 aprilieZIUA SECURITĂŢII MUNCII 52 MAGAZIN 52REDACŢIA: Rodica Ludmila DUMITRESCU, Cristian BECHERUR.N.P. - ROMSILVA, B-dul Magheru nr. 31, Bucureştirevista@rnp.rosilva.roFotografiile numărului: C. BECHERU

REPORTAJCâţiva ziarişti la Curtea Arhiepiscopului I.P.S. PimenRolul ziaristului este de a informa. Cum problema, dilema sau cum vreţi să-i zicem - a F.B.O.R.B.îşi aşteaptă termenul de judecată finală, la Înalta Curte de Casaţie a României, la sfârşitul luniiseptembrie a.c., câţiva ziarişti bucureşteni au avut iniţiativa de a merge la I.P.S. Pimen, pentru a-i luaun interviu. Scopul nu a fost altul decât de a cunoaşte argumentele, documentele pe care le-a folositPrea Înaltul când a dat în judecată Statul Român, în chestiunea demonstrării dreptului de proprietateasupra celor mai frumoase păduri ale judeţului Suceava. Procesul va decide dacă 192.000 hectareteren forestier sunt sau nu ale Statului Român.ZIUA I: 18 august 2010, ora 18.00apoi... vorbim. Eu de ani de zile amvorbit şi am scris.Dumneavoastră, ca ziarişti,aveţi posibilitatea să vedeţi, săvă informaţi. Este şi pe site! Deci,oricând, veniţi cu ceva scris, de la ei,pentru că eu, degeaba vă spun... Săveniţi cu argumentele lor. După cevorbiţi cu dânşii, vorbiţi şi cu mine!Şi eu vă spun... aceasta,... aceasta...Noi credem că... şi că... Lucrurilesunt simple ca bună ziua!“Era normal ca documentareasă înceapă de aici, de la Arhiepiscopie.Aşa cum şi procesul esteînceput tot din această curte, a Arhiepiscopiei.Venisem cu speranţacă pe o masă ne vor fi puse actelede proprietate în baza cărora s-aînceput, acum 10 ani, sarabandaproceselor prin care se solicită166.000 ha de fond forestier, carela 1781 au fost confiscate de stat.Am, plecat obişnuindu-ne cugândul că n-a fost să fie din primaîncercare. Dar nu avea să fie nicidin cea de a doua.Pe la amiază, am solicitat arhiepiscopuluiI.P.S. Pimen o întrevederelegată de procesele pecare le are cu Statul Român şi dedocumentele care probează faptulcă Arhiepiscopia sau FundaţiaF.B.O.R.B. a avut aceste proprietăţi.Am fost anunţaţi că vom fi primiţi,la ora 18.00. Şi am fost primiţi pescările Casei Arhiepiscopale, înfaţa uşii, la o discuţie în picioare.Ni s-au înmânat câteva articolescrise în presa centrală pe temaFundaţiei Fondului Bisericesc OrtodoxRomân din Bucovina.,,Am fost purtat prin tribunale,spunându-se că noi nu suntem proprietari.[...]Că statul austriac a fost cândvaproprietar sau că statul românar fi fost proprietar! Mergeţi la ceice v-au spus toate astea, la domnulprefect, la domnul Solovăstru, ladomnul Flutur... şi apoi vorbim! Săaveţi ceva scris, cu ce v-au spus ei şi3

ZIUA II: 19 august 2010, ora 14.00Act de proprietate: Amenajamentul !?,,Le-am dus o căruţă de acte ca săle dovedesc dreptul de proprietate.Ce îmi cer? Îmi cer hărţile, copii dupăhărţi. Şi hărţile sunt la ei. ArhiveleStatului sunt tot la ei. [...]Am cheltuitde trei ori câte trei miliarde pentrucartografiere, pentru suprapunereahărţilor, pe hărţile noi, pe hărţilecadastrale... Sunt hoţi! Eu nu vorbescdegeaba!!“,,Să vorbim sincer, ca la spovedanie...Cum nu vi s-a spus careeste situaţia fondului bisericesc?Lăsaţi... Ei spun cine a fost proprietar:statul! Veniţi cu documentul dela ei, cei care spun că a fost statulmare proprietar. Eu am nevoie, nude ce spun ei, ci de un document încare să se spună că statul austriaca fost proprietar! Eu vă arăt act deproprietate, da’ să arate şi ei act deproprietate... Vorbesc româneşte! Cesă vă mai spun eu... Suntem în afaralegii!Din moment în moment, aşteptsă vină să mă lege, să mă bagela puşcărie! Atâta a mai rămas,domnilor!”Inginerul Buraciuc s-a îndoitpe cât era de mare şi i-a pus pemasă arhiepiscopului Pimenun amenajament silvic din anul1935. Prea Înaltul ne-a citit dinel că este amenajamentul uneipăduri, proprietate a FundaţieiFondul Bisericesc Ortodox Romândin Bucovina. La replica unuiadintre ziarişti că amenajamentulnu este un document recunoscutde instanţele româneşti ca actde proprietate, ne-a zis: ,,Decinu suntem proprietari... Decidumneavoastră spuneţi că nusuntem proprietari.“ I s-a replicat:,,Am spus doar că amenajamentulnu este un act de proprietate şinu este recunoscut ca atare deinstanţele româneşti...”Replica a venit promptă,prea promtă pentru noi, dupăvorba moale de până atunci,dezamăgindu-ne pentru căfăcusem sute de kilometri ca săpurtăm această conversaţie şifusesem înşelaţi până acum desiguranţa cu care ne vorbise şine tratase până în acel moment.În loc să-şi continuie argumentaţia,să-şi susţină documentul cumotivele legale care demonstreazăcă amenajamentul este unact de proprietate, Prea Înaltul acurmat brusc discuţia, în dorinţaca măcar în acest mod să seimpună: ,,Nu avem ce vorbi. Bunăziua!”Şi s-a ridicat să plece.Alte acte de propietate nu amvăzut.Unii dintre ziarişti s-au ridicat şiau ieşit pe hol. Alţii, în încercareade a-l convinge să mai stea de4

vorbă pentru a afla totuşi care suntactele ce stau la baza celor zeceani de procese cu Statul Român,au rămas în încăpere. Cei care aurămas în încăpere nu au primitnicio altă explicaţie sau act caresă demonstreze temeinicia pentrucare s-au pornit procesele.Pe culoar, ziariştii ieşiţi au primitexplicaţii de la inginerul Buraciucde genul: ,,...şi atunci de ce ni s-audat deja cele 16.000 ha pe care lestăpânim, din terenurile fostuluiFond Biserices Ortodox Român dinBucovina?”De asemenea, inginerul Buraciucne-a prezentat şi nişte hărţirefăcute de o firmă din Târgovişte,care costaseră în lei vechi 3 miliarde,dar care erau contestate decatre reprezentaţii statului.Cum ni s-a arătat I.P.S. PimenPrea Înaltul este un călugărnu prea mare de stat, vioi, auster,puţin repezit, întotdeauna atentla ce se află şi mişcă în preajmasa. Modest... da, I.P.S. Pimen estemodest. Nu pare să aibă nevoie denimic pentru sine. Ne-a spus acestlucru de mai multe ori în cursul întrevederiicu noi. Întrevedere carenu a fost uşoară. Acele momente,atât cât ne-am aflat în prezenţa sa,ne-am simţit atraşi sincer de personalitateasa, de vorba sa, cândblajină, când dojenitoare, cândneîncrezătoare... şi chiar cu notede umor. Cât am stat cu dânsul?Poate o oră, poate mai puţin... Aufost momente în care pur şi simplune-a dat afară...Mărunţel, uşor, ne-a împinscătre uşă, iar noi ne retrăgeam,dar... un cuvânt aruncat pesteliniştea lăsată înviora iar discuţia.Nu se poate spune că ar fi fost ocontrazicere. Poate greşim, dar impresianoastră, după ce ne-am luat,,Doamne ajută” de la Prea Înaltul,a fost că nici dumnealui nu eraprea sigur de dreptul său de proprietate.Argumentul său s-a limitat,facem referire la documente,la o colecţie de Monitoare Oficialedin anul 1935, unde se făcea vorbiredespre proprietăţi, regulamentede exploatare, amenajamente etc.,în care apărea din când în cândsintagna ,,proprietate a FonduluiBisericesc’’.Ori în Bucovina, până în anul1938, a râmas în vigoare Codulcivil austriac, care este diferit de celromânesc, în privinţa proprietăţiii.Până în 1938, în Bucovina, eraobligatorie intabularea proprietăţiiutile, iar proprietarul util era celcare avea folosinţa unui bunimobiliar, adică, în cazul nostru, apădurii. Aşa se face că, din neştiinţăsau din dorinţa de a ne învăluicu argumente nefondate, luându-nede creduli, dar mai alescrezându-ne nepregătiţi pentru5

Ing. Celsie George, neobosit, pledeazăpentru dreptul de proprietate al StatuluiRomân asupra păduriio astfel de discuţie, PreşedinteleFundaţiei a încercat să ne manipulezecu argumente fără acoperirelegală. De câte ori îi puneamîn balanţă argumente din legi,legislaţie sau coduri civile eraminvitaţi afară, spunându-ni-se,,...discuţia s-a încheiat” ,,...decinu suntem proprietari...” Şi chiarmai dur, anume că suntem dinpartea Regiei Pădurilor care ne-atrimis să-l batjocorim.Acest lucru nu ne-a stat nicioclipă în intenţie, niciunul dintrenoi nu şi-ar fi permis, nici în gând,să facă aşa ceva...,,Aici e interesul duhovnicesc.Nu-i nimeni proprietar. Toţi suntemadministratori. Averea pe care o aitrebuie să o foloseşti pentru cel aflatîn nevoie.- Poporul român este în nevoie -a zis unul dintre noi. Dacă aş aveaFondul Bisericesc al Bucovinei - acontinuat Prea Înaltul, tot ce-i casăsinistrată, aş face-o în trei luni dezile. 33 de case am acum făcute. Şiîncă cinci, 38 de case cu totul. Eu vinacum de pe şantier, de la Dorneşti.Pentru ce îmi cer această proprietate...Pentru două lucruri: ca săajut pe cei săraci, nu eu, ci Biserica...Ăsta e scopul. Al doilea, pentru monumenteleistorice. Pentru că dacăele nu vor avea acces la fonduri, nule vom mai avea. Eu sunt aici din1957 şi cunosc problema legată demonumentele istorice. Ceea ce dăstatul, dă foarte puţin şi acel puţin,se fură. Cu acte se fură.”Acestea fiind zise, Prea Înaltulne-a lăsat ,,în ceaţă”, fără să ne fidemonstrat absolut nimic.La sfârşitul lui septembrie, vomafla verdictul de la Înalta Curte deCasaţie.Rodica DumitrescuCristian BecheruÎn primii ani de după 1990am susţinut în presa centrală(„Tineretul liber”) o amplă campaniepublicistică, sub genericulfără echivoc „Mănăstirile Bucovinei- alarmă de gradul zero!”. Interlocutorşi susţinător competent mi-afost I.P.S. Pimen, căruia de atunciîi respect strădania în aceastădirecţie şi îi admir modestia şidecenţa trăirii monahale (ce artrebui să devină o exemplară pildăşi un model de viaţă obligatoriupentru toţi „subalternii” slujitori înbiserici ai Domniei-Sale, dar astaeste altă poveste). Legitimat fiindde această contribuţie personală,am acceptat, după o adâncăreflecţie, să particip la dezbatereapublică a procesului prilejuit deîncercarea de stăpânire pe o parte apădurilor României a unui grup depersoane (având, e drept, în fruntepe ierarhul locului, pe care îl aşezdeasupra suspiciunii, fără însă aputea înţelege mandatul în alb datapropiaţilor nărăviţi în calomnie).De ani de zile, deşi instituţiaBisericii nu apare nicăieri oficial înaceastă afacere, se apasă excesivşi exclusiv pedala emotivităţii şicea a obedienţei, ascultării mutecerute aprioric oricărui „buncreştin”, sunt ridicaţi în slăvi ori„desfiinţaţi”, eventual „reciclaţi”după contextul electoral, politicienişi administratori. Totul cu o totalăşi în fond de înţeles sub aspectulmizei şi nerăbdării ignorare acompetenţei constituţionale şilimitelor acesteia în cazul fiecăruiaşi tuturor celor întâi „traşi demânecă” sever, apoi puşi la indexcu intransigenţă. Strategia intimidării,a invocării pedepsei divinea avut efect inclusiv asupra unorjudecători. Pentru că m-amsăturat, zău, de etichete şi epiteteacordate după poruncaclipei, pentru a încerca să oprescsufocarea unei necesare dezbateride idei în mâlul steril al polemiciişi hulei (atât de străine spirituluicreştin), am decis să mă implic.Nu voi emite judecăţi juridice,nu e meseria mea şi nici plăcereamea, într-o epocă a generalizării„datului cu părerea”. Dar e tristă şiCUTIA STRUŢOCĂMILEIgreu de suportat constatarea că închestiunea Fondului s-a exhibatdeja prea multă patimă şi discredit„la grămadă” împotriva Corpuluisilvic, că s-a ajuns, aberant, lainvocarea mâniei cereşti, care i-arfi executat rapid pe principalii„inamici”- nişte oi rătăcite? - aiîmproprietăririi unui (mic) grup,că se rostesc vorbe grele şi sedifuzează manifeste şi afişe incriminatorii.Nu voi înceta săcred că atât Torquemada, cât şiStalin („Dai în mine? Dai în fabricişi uzine!”) sunt pe veci morţi nudoar ca fiinţe, ci şi ca spirit, cătonul inchizitorial, excomunicatortrebuie să dispară din orice demersîn temă. Oricâtă omenească iritarear putea stârni un – cu adevăratprealung proces. Cine exprimă,cu argumente solide îndoieliasupra unor pretenţii ilegale orisentinţe greşite înseamnă că atacăBiserica? Ea este conştiinţa intimăa apartenenţei la un neam cu unsistem de valori şi nu pretenţiaoricărui funcţionar în sutană dea acorda certificate de bună oride rea purtare, trufie pe care oresping ferm, cu dreptul pe careîl are, prin naştere şi educaţie,orice spirit cartezian. Doresc dezbatereonestă şi deschisă, nuinsultă. Visez la dialog, respingincriminarea. Salutarul echilibru,posibil de realizat într-o discuţiepublică „cu cărţile pe masă” (dinpăcate refuzată până azi de„preopinenţi”) se impune a înlocuiexcesiva „bigotizare” a discursuluirevendicativ-vindicativ, evidentvetust într-o Europă modernă,constituţional laică. La urmă - şi peşleau - care bucovinean sănătos lacap nu ar dori ca o cât mai mareparte a avuţiei locului să rămână înBucovina (de aici vine şi irepresabilatentaţie a unor politicieni de aspecula, de a plagia şi duce astfelîn derizoriu serioasa temă)?. Însăcondiţia esenţială a împliniriidefinitive a acestui deziderat obştesceste respectarea întocmaia adevărului istoric şi temeiuluijuridic. Şi adecvarea utopiei larealităţile şi cerinţele vremii.Cezar Straton6

La Ordinea ZileiValerian Solovăstru, directorul general al R.N.P.-ROMSILVA, face comentariipe marginea unor cereri de punere în proprietate :Majoritatea sunt suprafeţecare nu au fost revendicate iniţialprin comisiile locale şi comisiilejudeţene. Bănuiesc că s-a lucratla identificarea acestor proprietăţiprin arhive, prin alte locuri, iardupă aceea, case de avocatură,destul de renumite, după ce auidentificat aceste proprietăţi, auidentificat eventualii moştenitorişi ei, mai mult sau mai puţin legali,au depus solicitări.Astfel a început o sarabandă acumpărărilor drepturilor litigioaseşi, aici avem cazuri cunoscute, careau apărut în presă, cu suprafeţe dezeci de mii de hectare cumpăratepe sume modice - cumpărări dedrepturi litigioase, ca apoi acelecase de avocatură să se pună înmişcare, cu forţă mare, cu puterede convingere în instanţă şi cuargumente ,,solide’’ şi să reuşeascăsă obţină aceste suprafeţe.Culmea este că pădurile nuajung nici pe departe la adevăraţiiproprietari, ajung la alţii, care stauîn umbră şi care, de cele mai multeori, nu sunt cunoscuţi!De cele mai multe ori, statulromân, care ar trebui să fiereprezentat de Ministerul deFinanţe, nici măcar nu este citatsau nu are cunoştinţă de acesteprocese şi atunci se judecă înlipsa reprezentanţilor statului. Şi,astfel, statul nu are posibilitateasă depună în apărare documenteşi probaţiuni în apărarea dreptuluide proprietate.Noi, ca reprezentanţi ai statului,suntem destul de limitaţi în a neorganiza apărarea, mai ales dincauză că, de cele mai multe ori,instanţele nu ne recunosc calitateaprocesuală.În plus, de multe ori, suntempuşi în imposibilitatea de apune în aplicare unele hotărârijudecătoreşti pentru că, nefiindparte în proces, suprafeţele nefiindidentificate, noi am putea, prinpunere în aplicare a unor hotărârijudecătoreşti, care repară un abuz,să creem alte abuzuri, poate maimari.Noi am vrut să evităm astfelde lucruri, însă - ca o chestiuneesenţială - de reţinut, este că acolounde sunt hotărâri judecătoreştidefinitive şi irevocabile, ROMSILVAle pune în aplicare.TRIST INVENTAR DE PROBLEMEŞI ÎNTREBĂRI NEPUSE DESPRERETROCEDĂRI LITIGIOASEAcum, în ultimul ceas, lansămun apel la reflecţie: ce ar mai fi defăcut pentru a salva ceea ce a mairămas din pădurile României?• Judeţul AlbaLa Judecătoria Caransebeş s-adepus o cerere de retrocedarepentru o suprafaţă de 744,79 ha.Cererea a fost aprobată, solicitantula fost pus în posesie deşi nu şi-adovedit dreptul de proprietate.• Judeţul Arad5118,80 ha au fost puse înposesie, deşi solicitantul nu ademonstrat că avea drept deproprietate.• Judeţul ArgeşLa Judecătoria CâmpulungMuscel sunt depuse cereri deretrocedare pentru o suprafaţă de3500 ha, iar solicitanţii nu îşi potdovedi dreptul de proprietate.• Judeţul BacăuLa Judecătoria Sf. Gheorghe,Elie Vlad Sturdza cere 32.000 haşi are toate şansele de a le primi,aceasta, în condiţiile în care D.S.Bacău i s-a respins de către instanţăcalitatea procesuală şi nici nu maieste parte în proces.• Judeţul BihorEpiscopia greco-catolică cere638,765 ha pădure din pădureade stat, fără a avea dovezi aledreptului său de proprietate.• Judeţul BotoşaniLa Judecătoria Dorohoi, Liceulteoretic Anastasie Başotă cere1808 ha, fără a putea face dovadadreptului său de proprietate, iarD.S. Botoşani i s-a respins calitateaprocesuală.Fundaţia Epitropia SpitaluluiSfântul Spiridon cere 1204 ha. Fărăacte de proprietate.• Judeţul BraşovFără a se dovedi dreptul deproprietate, municipiul Codlea7

cere spre retrocedare 1762 ha,comuna Dumbrăviţa cere 259ha, comuna Hărşeni cere 134 ha,comuna Buneşti cere 421 ha, iarcomuna Racoş cere 215 ha.• Judeţul BuzăuUrmaşul pretins al Buzeştilor,Năstase Teodor şi firma SC ExpresInvest SRL cer 62.757 ha. Solicitanţiipot dovedi cu acte doar 3,58 hade pădure şi coastă…• Judeţul DâmboviţaUn cetăţean cere 1178 ha depădure în numele Obştii VăseascăVelinaşi fără a avea, însă, calitatealegală de reprezentare.La Judecătoria Pucioasa, cinevacere Muntele Bătrâna, 7oo ha depădure, fără a face vreo dovadă adreptului de proprietate.În aceeaşi manieră, se vorproprietari fără a dovedi că au acestdrept, Teodorescu Mihai, care ceredovada dreptului de proprietate.Chiar şi Mănăstirea Cernica cere22,5 ha fără acte.• Judeţul MaramureşLa Judecătoria Aleşd, dovedindu-şicalitatea de proprietardoar pentru 6.222 ha, ComposesoratulBorşa cere 17.000 ha. Lipsitde dovezi, Pascu Mircea cere 4322ha pădure, la Judecătoria BaiaMare.,, Culmea este că pădurile nu ajung nici pe departe la adevăraţii proprietari ! ’’Judecătoria Pătârlagele le-a datcâştig de cauză, iar la proces, D.S.Buzău nu a fost parte în proces.Obştea Moşnenilor Pâslăreascaa cerut şi a obţinut într-o primăfază 1361 ha, chiar dacă şi-adovedit dreptul de proprietatedoar pentru 400 ha.Obştea Moşnenilor ValeaNehoiului cere 3703 ha, chiar dacănu este legal constituită.Obştea Moşnenilor Buzoienicere în mai multe procese 2199 ha,iar cererile au fost validate în mareparte de comisia judeţeană. Cutoate că obştea in chestiune nu şi-adovedit dreptul de proprietate.Tot la Judecătoria PătârlageleObştea Moşnenilor Sarchiojdenicere 4522 ha, având avizul comisieilocale, deşi D.S. Buzău consideră căavizul este nelegal acordat.• Judeţul Caraş-SeverinComunitatea de avere a fostuluiRegiment Confinari nr. 13 cere54.534 ha de pădure. Aceastăorganizaţie nu este succesoarea îndrepturi a fostei forme asociative.• Judeţul CovasnaComuna Zagon cere 3455 ha,Roy Chowdhury Katalin cere 3865ha, Zsuffa Levente cere 450 ha,Apor Peter cere 1670 ha. Sunt patrucereri de reconstituire a dreptuluide proprietate asupra pădurii fărăa se dovedi în vreun fel dreptul deproprietate.750 ha, dar şi Cazan Elena şi StoicaRadu care cer 524 ha.• Judeţul GalaţiFără a-şi dovedi dreptul deproprietate, Vasiliu ConstantinBolnavu cere 1405 ha de pădure.• Judeţul GiurgiuJudecătoria Sibiu a dispuspunerea în posesie a unei familii,Neniţescu, cu 1522 ha de pădure,pădure care nu există. DirecţiaSilvică Giurgiu a fost obligatăde instanţă să pună la dispoziţiasolicitanţilor suprafaţa câştigată înproces.Ca o paranteză la cele de maisus, de fapt toate retrocedărilecare s-au făcut în judeţul Giurgius-au făcut după acest tipar. DirecţiaSilvică Giurgiu nu a deţinutsuprafeţele de păduri cerute şicâştigate în instanţă, la JudecătoriaBolintin sau la Judecătoria Giurgiu,direcţia silvică a fost obligată săpună la dispoziţie suprafeţele depădure in chestiune. Astfel, DanBolomei şi Maria Râmniceanu aucâştigat 272 ha, 1119 ha tot DanBolomei, 123 ha au fost obţinutede Crissoveloni Maria şi 127 ha aufost câştigate de Drăgan Radu.• Judeţul IlfovChiar în zona Capitalei, undeexistenţa unei centuri verzi estenecesară pentru calitatea mediului,sunt solicitate şi obţinute sute dehectare de pădure fără a se face• Judeţul MehedinţiVarlam Elisaveta cere prin procesla Judecătoria Vânju Mare, 1531ha, iar in alt proces, mai cere 812ha. Şi nu face dovada dreptului deproprietate în niciunul din cazuri.Pentru 1695 ha, BurileanuDimitrie a făcut cerere laJudecătoria Vânju Mare, chiar dacăsuprafaţa repectivă a fost ipotecatăîn favoarea statului şi nu a mai fostrăscumpărată.Geblescu Traian a fost împroprietăritcu 198 ha pădure prinsentinţa Judecătoriei Vânju Mare,deşi actele sale de dovedirea calităţii de proprietar suntpentru 198 ha păşuni şi terenurineproductive.• Judeţul MureşLa Judecătoria Reghin, Banffyşi ai săi cer 4339 ha pădure fărăa-şi dovedi dreptul de proprietate.Pe aceeaşi suprafaţă, comunaRăstolniţa a depus şi ea cerere depunere în proprietate…De asemenea, Banffy maisolicită reconstituirea dreptuluide proprietate tot la JudecătoriaReghin pentru 10.225 ha fără acte.• Judeţul NeamţFără a-şi dovedi dreptul deproprietate, Mănăstirea Neamţcere complexul Nemţişor, o suprafaţăde 4478 ha, MănăstireaAgapia şi Mănăstirea Văratec cer8

11000 ha, fără dovada dreptuluide proprietate, la fel şi MănăstireaNechit, care cere 140 ha, cu toatăsmerenia lipsei de dovezi aledreptului de proprietate. Şi pentruca totul să fie şi mai hilar, comunaHangu, la Judecătoria Bicaz, cere1704 ha tot fără dovezi.• Judeţul SuceavaCazul celor 166.813 ha de pădurecerute şi obţinute prin judecăţi deo fundaţie a unor persoane fizicecare au serviciu la ArhiepiscopiaSucevei şi Rădăuţiului care sevrea continuatoarea fostului FondBisericesc Ortodox Român al Bucovineieste cunoscut ca fiindun model de mare excepţie. S-aconfundat cu bună ştiinţă, în acestcaz, dreptul de folosinţă cu dreptulde proprietate.Mai sunt prin instanţele dejudecată din judeţ solicitări fărădrept pentru mai mult de 1000 ha.• Judeţul TimişAsociaţia Societatea AnonimăForestieră Nădrag cere 11.144 hadeşi nu este succesoarea în drepturia fostei societăţi comerciale.procurator mai sunt cerute suprafeţede pădure, fără acte, pentru1081 ha, şi încă pentru 12.683 ha, înnumele altor persoane fără a se facedovada dreptului de proprietate.La Judecătoria Adjud, CristofilDenisa Ileana, prin procuratorrulGică Duţă, cere 1420 ha, iar laJudecătoria Focşani, procuratorulGărboiu Constantin cere 4200ha fără a avea calitatea de a facesolicitarea.La Judecătoria Panciu, ConsiliulLocal Răcoroasa cere în numelelocuitorilor comunei, fără actedoveditoare, 135 ha, la tribunalulVrancea, Bobocea Tinca cere,fără a avea dovezi, 135 ha, laJudecătoria Focşani mai cere alte294 ha, tot fără a avea acte, laJudecătoria Panciu, cetăţeanulStan Călin cere 202 ha de pădure…şi el fără a avea acte de a-şi dovedidreptul de proprietate.Notă:Cu excepţia direcţiilor silvice Suceavaşi Giurgiu, toate celelalte direcţii silvice,despre care am făcut vorbire maisus, nu au fost parte în procesele dereconstituire a dreptului de proprietateale diverşilor solicitanţi prin instanţelejudecătoreşti.Cererile de a fi considerate parteprocesuală ale direcţiilor silvice au fostrespinse în instanţă, pe considerentulcă direcţia silvică nu este proprietarci administrator, cu toate că existăo decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şiJustiţie prin care se recunoaşte calitateaprocesuală activă a Regiei Naţionale aPădurilor - Romsilva.Ministerul de Finanţe, titularuldreptului de proprietate al StatuluiRomân, fiind chemat în instanţă decătre direcţiile silvice, a invocat lipsacalităţii procesuale, iar instanţele auadmis aceasta.Instanţele, în general, au reconstituitdreptul de proprietate - deşi prinlege, acest rol îl au comisiile judeţene şilocale - pe baza declaraţiilor de martori,care nu aveau proprietăţi învecinatecu solicitanţii, pe baza unor expertizeextrajudiciare, fără documente deatestare a dreptului de proprietate şi aamplasamentului.Statul Român nu şi-a intabulatproprietăţile şi nu poate astfel să-şidovedească dreptul său de proprietate.sinteză realizată deRodica Dumitrescu şi Cristian Becheru• Judeţul VâlceaLa Judecătoria Brezoi, ObşteaMoşnenilor Voinesari cere 2469 hacu acte care dovedesc dreptul deproprietate numai asupra a 406 ha.Tot la Brezoi, Obştea MoşnenilorFraţilor Tărăşti cere 184 ha fărăa dovedi dreptul de proprietateasupra acestei suprafeţe.Obştea Moşnenilor Sălişte cerecomisiei judeţene 6156,75 ha, încondiţiile în care a dovedit că aredrept doar pentru 3500 ha.La Judecătoria Rm. Vâlcea,Obştea Moşnenilor Olăneşti cere4703 ha de pădure. Şi-a doveditdrepturile doar pentru 3600 ha.• Judeţul VranceaPrin procuratorul Cosor Maricel,Apostoleanu Tatiana Ceciliacere 5549 ha, deşi nu are acte decâtpentru 4409 ha. Şi tot prin acest9

LEGEA Nr. 295pentru repunerea \n vigoare [i modificarea art. 39, 40,41, 42 [i 43 din legea pentru organizarea BisericiiOrtodoxe Române, publicat` \n Monitorul Oficial Nr. 97din 6 Mai 1925*)Decretul Nr. 1.387 din 15 Aprilie 1946Monitorul Oficial Nr. 92 din 17 Aprilie 1946(extrase)CAPITOLUL IArt. 1. Art. 39, 40, 41, 42 [i 43 din legea pentru organizareabisericii ortodoxe române, publicat` \n Monitorul Oficial Nr. 97din 6 Mai 1925 se repun \n vigoare pe data prezentei legi [i semodific` dup` cum urmeaz`:Art. 39. Fondul bisericesc ortodox român al Bucovinei rezultatdin ctitorii ale voievozilor, episcopilor [i cre[tinilor pio[i, este[i r`mâne o funda]iune special` de sine st`t`toare, a bisericiiortodoxe române din Bucovina, cu denumirea de „Fondul bisericescortodox român din Bucovina”.El este persoan` juridic` de drept public, reprezentat \n justi]ie [i\n toate actele sale prin arhiepiscopul [i mitropolitul Bucovinei, saudelega]ii acestuia, având ca scop:a) p`strarea, \mbun`t`]irea, sporirea [i valorificarea bunurilorbiserice[ti ce-i sunt \ncredin]ate pentru administra]ie [i exploatare;b) acoperirea cheltuielilor de personal [i material, necesareadministr`rii proprii, precum [i cele de personal [i material necesarebisericii ortodoxe române din Bucovina;c) a contribui la ridicarea vie]ii religioase, culturale, sociale [i economicedin regiune.Art. 40. Administrarea [i exploatarea bunurilor de c`tre Fondul bisericescortodox român din Bucovina se va face \n conformitate cu*) Text corectat conform rectificării apărute în Monitorul Oficial Nr. 93 din 18 Aprilie 1946.10

CAPS-ul şi Fondul bisericesc romândin Bucovina – două regii publicecomerciale care administreazăproprietăţi publice ale Statului Român.dispozi]iunile Statutului pentru organizarea [i func]ionarea Fonduluibisericesc ortodox român din Bucovina.Acolo unde acest statut nu dispune, organele de conducere aleFondului bisericesc ortodox român din Bucovina, prev`zute \n statut,vor hot`râ prin asem`narea cu normele aplicabile la administrarea [iexploatarea bunurilor similare ale Statului, regii publice comerciale.Plata impozitelor, taxelor [i d`rilor c`tre Stat, jude] [i comun`,se face \n conformitate cu regimul legal de care beneficiaz` CasaP`durilor Statului (C.A.P.S.)Toate crean]ele certe, lichide [i exigibile ale Fondului bisericescortodox român din Bucovina se vor urm`ri [i \ncasa de organelefiscului, dup` codul de procedur` fiscal`, la fel ca [i veniturileStatului.Dispozi]iunile legii contabilit`]ii publice [i ale celorlalte legifinanciare se aplic` [i Fondului bisericesc ortodox român dinBucovina, numai \n m`sura \n care sunt prev`zute prin statutul pentruorganizarea [i func]ionarea Fondului bisericesc ortodox român dinBucovina.Banii, valorile [i materialele administrate de Fondul bisericescortodox român din Bucovina [i Mitropolia Bucovinei, constituieavere public`, iar mânuitorii lor autoriza]i [i cei de fapt, precum [iinspectorii, controlorii [i verificatorii lor sunt gestionari publici.(Urmează Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Fondului ortodox român din Bucovina, publicat înMonitorul Oficial Nr. 92 din 17 Aprilie 1946, pag. 3924).11

În „Dulcea Bucovină“ cântă cu scrâşnet drujbele Arhiepiscopiei...12

CONDUCĂTOR PESTE DOUĂ INSTITUŢII SAU CONFUZIA PÂNĂ LAIDENTIFICARE: PREŞEDINTE ARHIEPISCOP AL SUCEVEI ŞI RĂDĂUŢILORAm primit la redacţie, ca răspunsla cele scrise în revista Pădureaşi viaţa nr. 4, o scrisoare lungă(de douăsprezece pagini) trimisă,după cum reiese din antetulcomun, de două entităţi juridicediferite: Arhiepiscopia Suceveişi Rădăuţilor, respectiv FundaţiaFondul Bisericesc Ortodox Romândin Bucovina (FBORB). Estecurioasă, pentru noi, simpli ziariştimireni, funcţia persoanei caresemnează această amplă depeşă,aceea de Preşedinte Arhiepiscopal Sucevei şi Rădăuţilor. Nu vomcomenta nimic despre acest lucru,doar ne vom minuna de faptul căArhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilorşi-a angajat un arhiepiscopdrept Preşedinte. În conformitatecu ce lege sau canoane, nu cunoaştem.Cert este că se doreşte oconfundare a celor două entităţi,astfel încât să nu se mai ştie undeîncepe una şi unde se sfârşeştecealaltă, unde încep pretenţiileuneia dintre instituţii şi undesfârşesc ,,drepturile” celeilalte. Opinămcă numai în aceste condiţiipoţi obţine de la justiţie legiferareaîn statutul fundaţiei a unei fraze ca:FBORB este …de sine stătătoare şiaparţine Arhiepiscopiei Sucevei şiRădăuţilor.Căutând şi în DEX, am găsit căde sine stătător înseamnă care nudepinde de nimeni şi de nimic sauindependent. Ce să înţelegem, casimpli muritori, din această formulare,când a aparţine înseamnăexact contrariul, adică a fiproprietatea cuiva. Neavând sens,tragem concluzia că este o fundaţiespecială, adică şi aparţine şi nuaparţine Arhiepiscopiei, în acelaşitimp. Este, ceea ce se cheamă, oculme a hotărârilor judecătoreşti!Fiind hotărât acest lucru, sărevenim şi să constatăm că celedouă entităţi mai au în comun,în afară de Conducătorul unic,adresa, numărul de telefon, faxulşi …registrul de corespondenţă.Să fie comună şi contabilitatea?Din adresă nu putem trage nicioconcluzie în acest sens, dar despreacest lucru avem ceva amănunteîn Monitorul de Suceava din 28aprilie 2010, unde, în pagina 4,scrie, negru pe alb, ca ArhiepiscopiaSucevei, în lupta pentru pădure,este datoare avocaţilor 30 demiliarde de lei vechi şi comenteazăcă: aceasta a fost declaraţia pe careIPS Pimen a făcut-o. Avocata SilviaTudor afirma, în acelaşi articol,că nu am primit onorariu pentruavocaţi de zece ani şi că în ultimiidoi ani am mai solicitat bani pentrubenzină, pentru plata unui hotel.În ultima perioadă am început săpretindem bani de la Arhiepiscopie,să ne cerem drepturile, pentru căajungem să nu mai facem faţă.Iată, deci, cum constatăm căFundaţia are liber la banii de laArhiepiscopie, care este datoare laavocaţi 30 de miliarde de lei vechi,nu pentru procesele ei, ci pentruale Fundaţiei. Şi mai constatăm căexistă un acord de voinţă, asumatşi făcut public, între Fundaţie şiArhiepiscopie, pe de-o parte, şiavocaţi, pe de altă parte, cu datoriirecunoscute de Arhiepiscopie,de 30 de miliarde de lei vechi, caonorariu datorat avocaţilor pentruprocesele în care au pledat pentruFundaţie. Oare, în contabilităţilecelor trei entităţi Fundaţie, Arhiepiscopieşi Cabinet avocaţialSilvia Tudor sunt cuprinse prinbugete aprobate, fiscalizate acesteînţelegeri sau ne aflăm, Doamnefereşte, în faţa unor sume de baniangajate la negru? Cei abilitaţitrebuie să facă lumină în acestpăienjeniş de vorbe, care au creatşi dezvelit obligaţii contractuale şifiscale, ce se întind pe o perioadămai mare de zece ani, pentru cares-au făcut şi ceva plăţi. Ne aflămtotuşi într-o ţară în care bugetul aremare nevoie de bani, iar avocaţiiplătesc impozite! Discutăm defiscalizarea unei sume deloc neglijabile,de aproape un milion dedolari, cu tendinţe de a depăşi câtde curând această sumă! Nu esterău, în condiţiile României de azi,să ne întrebăm dacă Fundaţia arescriptic aceşti bani, iar, dacă nuîi are, să afirmăm că situaţia estefoarte gravă. În acest ultim caz,dacă Fundaţia va pierde procesele,13

cine va onora obligaţiile, caretrebuiau fiscalizate, către avocaţi?Acestea fiind zise, să revenimla scrisoarea în discuţie, carene precizează că preşedinteleFondului (nu al Fundaţiei) esteArhiepiscopul Arhiepiscopiei…,nu o persoană fizică definită cumspuneţi dumneavoastră princarte de identitate. Cu regret, îlinformăm pe autorul scrisoriică am scris şi susţinem ceea ceprevede şi legea, că fundaţiilese înfiinţează de persoane fizicesau juridice române. Ori, la datacând s-a înfiinţat, fundaţia desprecare discutăm avea 27 de membrifondatori, persoane fizice, aşacum era completată şi semnatălista lor în actele oficiale. Dintreaceste persoane, 5 (cinci) nuerau persoane fizice române. Înacest sens deţinem documenteemise de organe competente alestatului român. Peste ani, cândstatutul fundaţiei a fost modificat,unul dintre motivele nespusefiind poate chiar cel menţionatde noi, am aflat însă că AdunareaEparhială, nu adunarea membrilorfondatori, a hotărât că fondatoriierau persoane fizice, prevăzute înactul constitutiv din 15.03.2000,în calitate de membri ai AdunăriiEparhiale, care au iniţiat înnumele Arhiepiscopiei, şi nu înnume propriu, reluarea activităţiiFondului… Şi astfel, cei caresemnaseră ca fondatori ai uneifundaţii, nu mai erau fondatori,erau nişte Persoane Fizice.Dacă Arhiepiscopia dorea săînfiinţeze orice fundaţie, nu puteafi oprită de nimeni în acest demersperfect legal, căci avea dreptul,era Persoană Juridică. Iată de cealegerea acestei căi cu fondatorinefondatori este cel puţin deneînţeles. Fără a mai plictisicititorul, scriem iarăşi ceea ce ammai scris în nr. 4 al revistei Pădureaşi viaţa, la pagina 3, coloanadin stânga, paragraful al doilea.Dintre persoanele fizice, aceleadespre care faceţi vorbire, că ausemnat ca membri fondatorinefondatori în actele constitutiveale fundaţiei (cu toate că suntnominalizate şi au semnat înTABELUL NOMINAL cu membriifondatori ai Fundaţiei FBORB, tabelaflat în actele constitutive alefundaţiei), 5 (cinci) nu există capersoane fizice române. Suntemfoarte curioşi să aflăm cum cincipersoane fizice, care nu există capersoane fizice române, au pututreprezenta Arhiepiscopia atuncicând Fundaţia a fost constituită.Îndrăznim să credem, că în acestmoment problema este clarprezentată şi lămurită, pentrunoi nefiind deloc important cineeste persoana fizică preşedinte alfundaţiei. Este chiar total lipsit deimportanţă.Pentru ştiinţa dvs. vă facemcunoscut că Fondul Bisericesc aavut în proprietate o suprafaţă depeste 240.000, din care urmare adecretului de desfiinţare şi lichidarenr. 273 din 24 iunie 1949 a MariiAdunări Naţionale (nepublicat înMonitorul Oficial) au mai rămas192.468,41 ha, diferenţa fiind rămasăîn teritoriul ocupat actual alUcrainei.Dacă Fondul Bisericesc a fostproprietatea statului cum afirmaţidvs, cum explicaţi că acesta estedesfiinţat şi lichidat de statul comunist?Este logic ca statul să-şidesfiinţeze propriile proprietăţi?14

Pasajul de mai sus, preluatintegral de către noi din scrisoareadvs., ne propunem să-l dezbatemamănunţit, el prezentând ...fondulproblemelor. Iată şi motivele:Fundaţia Fondul Bisericesc OrtodoxRomân din Bucovina, o fundaţiespecială, a luat fiinţă în anul1783, având ca fondator StatulAustriac, reprezentat de împăratulIosif al II lea al Austriei. Ea nu este oproprietate.Patrimoniul acestei fundaţii,alcătuit iniţial din întinse suprafeţede pădure, a fost pus la dispoziţiede Statul Austriac, în calitatede proprietar. Acest patrimoniuprovenea din confiscarea averilormânăstireşti şi episcopale din Bucovina,de către Statul Austriac, caefect al încamerării (termen echivalent,din jurisdicţia austriacă,cu secularizărea), în principalpentru a fi fiscalizate, în anul1781. Numărul mănăstirilor dintoată Bucovina a fost restrâns latrei, iar cel al călugărilor la maxim75. Acest număr a fost consideratsuficient pentru întreaga zonă.Fundaţia a administrat pădurile,iar banii obţinuţi din exploatarealor au fost destinaţi îngrijirii fonduluiforestier, întreţinerii clădirilor,salariilor preoţimii, învăţămantuluibisericesc, dar şi celui laic. Sumefoarte mari de bani au fost însădestinate, din fondurile acesteiadministraţii ( fundaţii ), şi susţineriirăzboaielor duse în Europa deStatul Austriac, de exemplu. Statuldispunea deci de averea sa atuncicând interese exprese o cereau.In timpul calamităţilor financiareprin care a trecut statul austroungar,şi anume în războaielenapoleoniene, pe la anul 1810, înrăzboiul cu Italia, în anul 1859, şiîn nenorocitul război cu Prusia,înanul 1886, totdeauna el s-a atinsde averea fondului, supunându-i lacontribuţie disponibilităţile financiare,cu desconsiderarea meniriistatutare a acestor averi bisericeşti.Astfel, în anii 1810-1812, s-auvândut mai multe moşii: Săucenicu Gavrileşti, cu 140,000 florini,Ostra, cu 12.500 fl., Pleşniţa, cu130.000 fl., Zamostie, cu o parteBanila, cu 70.000 fl., apoi micileproprietăţi ale schiturilor desfiinţatede la Grişceatic, Babin, Luca etc., iarbanii fură cheltuiţi deopotrivă cucei 400.000 fl. rezultaţi din desfacereasusamintită pentru nevoilestatului austriac.În nenorocitul război cu ItaliaFondul a contribuit cu suma de2.000.000 coroane la acoperireadeficitului bugetar, iar în timpulrăzboiului cu Prusia Fondul a contribuitcu 200.000 coroane. (Gârbu, S,1934: Monografia Fondului BisericescOrtodox Român din Bucovina,Cernăuţi, manuscris)În 1918 se constituie RomâniaMare, în care este înglobată întreagaBucovină. Statul Românpreia atunci această Fundaţie,în calitate de fondator, iar prinLegea 70/1925 este definit foarteclar statutul acestei fundaţii, capersoană juridică de drept public.De altfel, chiar şi în lucrareaStatistica pădurilor din România,editată de către Ministerul Agriculturiişi Domeniilor, la ImprimeriaStatului, Chişinău, în anul 1924,(care începea cu Partea I, Pădurilestatului, continua cu partea adoua, Pădurile instituţiunilor şi stabilimentelorpublice, partea a treia,Păduri particulare administrate destat, partea a patra, Păduri particularecu administraţie proprie)PĂDURILE FONDULUI RELIGIONARORTODOX DIN ROMÂNIA suntcuprinse în partea a doua, de lapagina 361 la pagina 367, adicăla cele încadrate la păduri aleinstituţiilor şi stabilimentelorp u b l i c e. Conform acestei lucrări,15

suprafaţa totală a pădurilor şigolurilor era de 249.292 hectare.Este, în concluzie, vorba despreo fundaţie cu statut de persoanăjuridică de drept public, încadratăcu angajaţi funcţionari publici,statut rămas neschimbat de-alungul timpului, care gospodaresco proprietate publică, a cărei organizareşi funcţionare este datăprin decrete succesive ale StatuluiRomăn. Similar, dar - în opinianoastră - nerelevant juridic dinpunctul de vedere al demersurilorjuridice actuale, interesant însădin punct de vedere istoric, estecum fusese organizată aceastăavere (fond) şi înainte de 1918, decătre Statul Austriac. Mai multedetalii despre istoria acestui fondau fost publicate în nr. 4 al revistei,număr care poate fi accesat laadresa www.revistapadurilor.ro.Decretul 273 din iunie 1949 nua micşorat mărimea acestei averipublice (acestui patrimoniu, careaparţinea Statului Român ) aşa cumeronat susţineţi în scrisoarea dvs.Micşorarea suprafeţei s-a datoratpactului Molotov Ribbentropp,prin care Romănia a pierdut Bucovinade Nord, după cel de-al doileaRăzboi Mondial. În acest teritoriupierdut au rămas şi suprafeţe careerau în administrarea Fundaţiei decare discutăm.Fără a ne erija în cunoscătoriabsoluţi ai ştiinţelor juridice, badimpotrivă, ne permitem să supunematenţiei dvs. prevederile Legiinr.114 din 13 aprilie 1948, privindConstituţia Republicii PopulareRomâne, care precizează la art.44. că Prezidiul Marii AdunăriNaţionale a Republicii PopulareRomâne are următoarele atribuţii:2) Emite decrete, iar, la art. 45.,Decretele vor fi semnate de cătrepreşedintele şi secretarul PrezidiuluiMarii Adunări Naţionale a R.P.R.Constituţia în vigoare, la dataemiterii decretului despre carefaceţi vorbire, nu prevedea decipublicarea obligatorie a decretelor,precizarea existând însă expres16

în cazul legilor, căci, la art. 56, sespune: După votarea legilor decătre Marea Adunare Naţionalăa R.P.R. ele se semnează de cătrePreşedintele şi secretarul Prezidiuluişi se publică în Monitorul Oficial.Legea intră în vigoare în termenularătat în cuprinsul ei sau a treiazi după publicarea în MonitorulOficial.Decretul 273 din iunie 1949,pe care îl criticaţi, desfiinţeazăo fundaţie publică, care eraînfiinţată tot printr-un decret,modificat de mai multe ori întrecele două războaie mondiale,prin care se stabilea organizareaşi funcţionarea acestei fundaţiide drept public, numită FonduluiBisericesc Ortodox Român dinBucovina, ca fundaţiune specialăde sine stătătoare (art.1 din decretulpentru organizarea şi funcţionareaFBOR,, publicat în MO, nr. 235 din4 noiembrie 1937). Nici un articolal decretului de organizare citatnu prevede că Fundaţia esteproprietarul fondului forestier depe care exploatează, de exemplu,lemn, pe care îl vinde. Decretul dedesfiinţare a Fundaţiei ca structurădin anul 1949, nu pomeneşte nimicde confiscare sau naţionalizare defond forestier, el desfiinţează ostructură – o fundaţie, în aceeaşimanieră cum o şi înfiinţase.Confiscarea pădurilor o făcuseîmpăratul Austriei la 1781. Aceastăstructură ce se desfiinţa nu maigospodărea, sub nici o formă,fond forestier. Acesta fusese luatde stat, în calitate de proprietar,şi adus, mai întâi, în societăţilesale comerciale Domeniile BucovinaS.A., făcută cu C.F.R.-ul şiSovromlemn, făcută de Româniaîmpreună cu U.R.S.S. (vezi revistaPădurea şi Viaţa, nr. 4, publicată şipe www.revistapadurilor.ro), încăînainte de desfiinţarea FundaţieiFondului Bisericesc OrtodoxRomân din Bucovina, din iunie1949. Iată de ce considerămcă solicitarea fundaţiei actualede a primi păduri este cu totulneîntemeiată, iar acordarea lor,de către justiţie, acestei fundaţii,este cel puţin greşită şi nedreaptă.În revista Pădurea şi Viaţa nu ampus în discuţie niciodată faptul căÎn judeţul Suceava, Arhiepiscopia deţine peste 16000 ha de pădure. Câtehectare de pădure revin, în acest judeţ, pentru fiecare faţă bisericeascăFundaţia numită Fondul BisericescOrtodox Român din Bucovina afost proprietatea statului. Am pusîn discuţie faptul că patrimoniulacestei fundaţii a fost proprietateapublică a statului. Decretul273/1949, emis de organele,abilitate prin Constituţie, aleStatului Român, nu desfiinţeazănici o proprietate, Statul nu-şidesfiinţează propria proprietate,nu şi-o confisca, nici măcar nuo lichidează. Decretul 273/1949desfiinţează, în principal, ceeace mai rămăsese din structuraorganizatorică a Fundaţiei FondulBisericesc Ortodox Român dinBucovina, care fusese reorganizatăpentru ultima oară prin Legea 295din 1946, lege a Statului Român.De altfel, art. 4 din Decretul 273din 1949 lămureşte foarte clar careeste rostul său, acela de a abrogaarticolul din Legea 295 referitorla Fundaţia FBORB. De aici rezultăfără echivoc că se desfiinţeazăFundaţia.Decretul 273 nu are nici olegătură cu patrimoniul forestieral FBORB, patrimoniu pe care,fundaţia înfiinţată în anul2000, îl revendică acum. Acestpatrimoniu, încă din iulie 1948,adică un an înainte de semnarea17

Decretului 273/1949, fusese trecutde către proprietarul de drept,Statul Român, într-o altă formăde administrare, sub conducereaMinisterului Silviculturii.În acest context ne întrebămiarăşi, pe ce ,,ne” judecăm? Probabilpe intabularea proprietăţiiutile, permisă de legile StatuluiAustriac. Dar proprietarul utilera cel care avea doar folosinţaimobilului, fundaţia specială fiinddoar un administrator, iarintabularea proprietăţii utile nudemonstrează, după prevederilecodului civil austriac, valabilîn partea din România numităBucovina, până în 1938, decâtfaptul că Fundaţia avea dreptulde folosinţă al pădurii, nicidecumcă era proprietara ei.Oare să fie acesta singurul cazîn care, în România, prin confundareaacestor noţiuni, au fostretrocedate păduri unor autoricare nu aveau nici un drept să leprimească? Iată încă o întrebarecare îşi aşteaptă răspunsul.Înainte de final, ne vom aplecaasupra unuia dintre motivelecare au determinat administraţiaStatului Austriac să treacă, înanul 1781, la încamerarea averilormănăstireşti, şi anume, necesitateaimpozitării lor. Este şi un subiectactual, România trecând printr-ocriză economică profundă, punerealui în discuţie neobligându-ne laexplicaţii suplimentare. Dar, iatăcum comentează evenimenteleînceputurilor Fondului, MihaiIacobescu, în lucrarea ,,Din istoriaBucovinei”, subcapitolul Secularizareaaverilor mânăstireşti, pg.195şi 196, apărută la prestigioasaEditură a Academiei Române,Bucureşti, în anul 1993:Secularizarea are loc încondiţii extrem de complexe şicontradictorii. Acţiunea este, pede o parte, dominată de graveînvinuiri şi invective la adresaclerului monahal, de către cercurileimperiale, iar pe altă parte, autorităţilesunt confruntate de oavalanşă de memorii, plângerişi proteste ale egumenilor şiepiscopului Dosoftei…..La 27 decembrie 1781, împăratulIosif al II-lea aprobă memoriul luiEnzenberg privind ,,încamerarea”moşiilor şi averilor mănăstireşti.În 1782 s-a trecut la inventariereaacestora şi la 1 martie 1783, toatemoşiile Episcopiei Rădăuţilor, delimitateşi hotărnicite, între 9 martieşi 20 iunie 1782, au fost trecuteîn proprietatea statului. La 10 iunie1783 s-a creat oficial FondulBisericesc. El cuprindea TOATEAVERILE, MOBILE ŞI IMOBILE, TOATESURSELE DE VENIT ALE BISERICILOR,MÂNĂSTIRILOR ŞI SCHITURILOR,ALE EPISCOPIEI DE Rădăuţi, precumşi proprietăţile acesteia din Moldovaîntreagă.(s.n..)….Crearea Fondului Bisericescurmărea în principal ţeluri economico-financiare…Fondul a devenitînsă mai ales una dintre celemai mari şi mai importante unităţieconomice, cu VENITURI ÎNSEM-NATE, IMPOZABILE şi totodatăun instrument de exploatare aromânilor.(s.n.)Reputaţia autorului, cunoscutistoric şi cadru universitar, gi-rulştiinţific oferit de Editura AcademieiRomâne, care publică lucrareadin care am citat, fac de prisosorice alt comentariu referitor lasecularizarea (încamerarea) averilormânăstireşti din Bucovina.Şi, cu riscul de a ne repeta, căciam detaliat această problemăîn numărul 4 al revistei Pădureaşi Viaţa, la pg. 56, deja citat, vomarăta, pe scurt, ce s-a întâmplatînsă în anul 2004, începând culuna noiembrie, când Arhiepiscopiaa primit un cadou politic dela Guvernul României, 90.000de hectare de fond forestier înproprietate, prin Ordonanţa deurgenţă nr. 100. Pentru un timp,Arhiepiscopia a lăsat aceastăsuprafaţă spre administrare DirecţieiSilvice Suceava, de lacare a primit o sumă de banicorespunzătoare profitului realizat.Apoi, în luna decembrie aanului 2004, Arhiepiscopia aînregistrat, la Registrul comerţului,Direcţia Fondului Forestier BisericescSuceava R.A. Activitateade exploatare a acestei regii aînceput în luna ianuarie 2005,extrăgându-se şi vânzându-secirca 116.253,5 metri cubi de lemnpână în 1 august 2005. Oprireaexploatării s-a produs ca efect alDeciziei 255 din 11 mai 2005 aCurţii Constituţionale, publicatăîn M.O. din 16 iunie 2005. CurteaConstituţională a constatat că legeapentru aprobarea Ordonanţeide urgenţă 100 a Guvernului esteneconstituţională. Impozite s-auplătit doar până în luna martie,căci regia a fost desfiinţată şitransformată în direcţie internăa Arhiepiscopiei. Astfel, prin strădaniaArhiepiscopiei, ne-am întorscu peste doua sute de ani în urmă,la momentul când această averenu era fiscalizată. Pretextul, restaurarea,întreţinerea şi conservareamonumentelor de patrimoniuale cultului din Bucovina. Bineînţelescă, în perioada cât a fost în18

vigoare ordonanţa, salariile preoţilor,dascălilor, ale profesorilorde teologie şi toate cheltuielile pecare în trecut le asigura fundaţia,din banii obţinuţi din vânzarealemnului, au fost plătite în anul2004, de către stat. Aşa se face căArhiepiscopia a reuşit să împuştetoţi iepurii, cu o Ordonanţă. Adicăa luat şi bani pentru salarii de lastat, pentru preoţi, dascăli şi baniiproveniţi din exploatarea pădurii.După cum am mai spus, ÎmpăratulAustriei şi Statul Român interbelicasigurau din banii proveniţi de lapădure toate fondurile necesarebisericii din Bucovina (salarii, banipentru întreţinerea clădirilor etc.).În acest context însă, factoriiresponsabili trebuie să răspundăla două întrebări: Ordonanţa fiinddeclarată neconstituţională,de ce Arhipiscopia nu a dat înapoiStatului toţi banii obţinuţi dela pădure pentru perioada câtaceasta a fost neconstituţional înproprietatea ei? Nu este acestaefectul unui principiu de dreptunanim recunoscut?Oare câte spitale, şcoli, centrede plasament nu aveau nevoiede fonduri şi fără ocolişuri, ce s-afăcut efectiv cu aceşti bani? Iatăîntrebări care aşteaptă răspunsuldlui Preşedinte Arhiepiscop.P.S. În finalul acestui răspuns,ne-am adus aminte o ripostă scrisăde genialul Marin Sorescu, înrevista Ramuri, din Craiova, acummai mult de treizeci de ani:Mergând să mă spăl pe mâinidupă scrierea acestei epistole,mi-am adus aminte de inscripţiascrisă pe uşa unui cinematografdin Oradea: Pe această intrare,numai se iese!Sigur, nu m-aş fi gândit la acesterânduri ale genialului Sorescu,dar, în scrisoarea Arhiepiscopiei,se afirmă că, cităm, în redacţiarevistei Pădurea şi Viaţa mai bântuieduhul comunist, care s-a instauratîn România dupâ 23 august 1944.Preluând următoarele douăcuvinte tot din scrisoarea primităla redacţie, pentru ştiinţa domnuluiPreşedinte Arhiepiscop al Suceveişi Rădăuţilor îi comunicăm cădomnul inginer Cristian Becheru,destinatarul epistolei, nu a fostmembru al partidului comunist.De asemenea nu a fost niciinformator, nici angajat al fosteiSecurităţi, nu a făcut nici poliţiepolitică. Însă astfel de lucruri,ca şi altele din epistolă, nu aulegătură nici cu dreptul de folosinţă,nici cu dreptul de propritate, nicicu proprietatea utilă asupra pădurilorBucovinei.Din acest motiv nu am consideratpotrivit să le abordămîn rândurile de mai sus, nicimăcar ca un răspuns la ceeace noi am considerat că suntprovocări implicite, având cascop denaturarea discuţiei sauconducerea ei spre zone care nuau nici o relevanţă. Am clarificatnumai acest aspect, din motivepe care dl. Preşedinte, căruia noine adresăm, le va înţelege cuuşurinţă.Dorinţa Domniei Sale, de a mutadiscuţia spre alte planuri, nueste, considerăm noi, decât untertip de a devia de la subiect şianume că pădurile Bucovinei auacelaşi statut ca şi cele secularizatede Alexandru Ioan Cuza, înPrincipate. In ambele cazuri nueste vorba de niciun stat comunist.Este numai o secularizare, făcutăîn acest caz cu mult timp înaintede apariţia comunismului prinEuropa.Cristian BecheruRodica Dumitrescu,,Personal, încă mai cred că simţul de prevedere al celor care hotărăsc destinul pădurii româneşti a amorţit doar oclipă. Altfel vom vedea sfintele mănăstiri făcând comerţ de cherestea cu lumea arabă. Noi în schimb ne vom închina.”Ing. Constantin Bitoleanu, fost şef al Ocolului Silvic Babadag. (Foto: A. Satmari)19

Judeţul BuzăuJUSTIŢIA ŞI COMISIA JUDEŢEANĂ IMPUN TREI PROPRIETARI PENTRUACEEAŞI SUPRAFAŢĂ DE PĂDUREDirecţia Silvică BuzăuÎn judeţul Buzău, dar nu numaiaici, s-a ajuns ca în procesul deretrocedare a pădurilor să fienominalizaţi şi câte trei proprietaripentru o anumită suprafaţăde fond forestier. Astfel cei carese pretind proprietari au obţinutpe cale administrativă sau pecale judecătorescă dreptul de a fipuşi în posesia aceleiaşi parcelede pădure sau aceloraşi munţi.Beneficiind de o generozitate ieşitădin comun din partea celorîndrituiţi să hotărească astfel delucruri, fie că se numesc membriai comisiilor comunale, judeţenede stabilire a dreptului de proprietate,fie că sunt judecătoriîn diferite instanţe, toţi se întrecsă împartă averea statului fărănicio responsabilitate. Detaliem oastfel de situaţie în care moşneni,Academia Română, moştenitorilegitimi ai fraţilor Buzeşti saucumpărători ai drepturilor lorsuccesorale sau simpli cetăţenicer şi obţin aceeaşi pădure, dar,pentru a o stăpâni cât mai curând,o doresc fiecare în altă parte, pealt munte, că doar Statul are deunde da. Bineînţeles că o pădureobţinută în asemenea condiţii vafi tăită sau distrusă imediat decătre cei care sunt conştienţi că,de fapt, nu a fost a lor.Prezentăm în continuare oastfel de situaţie arătând modulîn care fiecare solicitant, din ceienumeraţi mai sus, şi-a obţinutdreptul. Încheiem acest preambulîntrebându-ne până când vamai continua această situaţieşi dacă statul îşi va recuperavreodată pagubele rezultatedin exploatarea fără drept aacestor păduri şi pădurile cedateilegal falşilor proprietari?Reconstituirea dreptului deproprietate pentru obştiCinci obşti de moşnenibuzoieni - Gura Teghii, Nehoiu,Pănătău. Pătârlagele, Siriu, auobţinut dreptul de proprietate, pecale administrativă, asupra uneisuprafeţe de 4898 hectare, dincare au fost puse în posesie 4258hectare terenuri forestiere. Obşteamoşnenilor buzoieni Pănătăunu a fost pusă în posesie cu 600hectare.La data naţionalizării acesteobşti au pretins că erau înposesia suprafeţelor de păduremenţionate. Înscrisul care aconstituit dovada dreptului deproprietate a moşnenilor saumoştenitorilor acestora a fostsentinţa nr. 99/1946, stată îndosarul 2812/1944, al Tribunalu-luiJudeţean Buzău, secţia I, civilă. Înaceastă sentinţă, în virtutea legii,se constată că Obştea MoşnenilorBuzoieni, zişi de pe Buzău, cu sediulîn comuna Nehoiaş, judeţul Buzău,are fiinţă de obşte, în conformitate culegea silvică, compusă din membriară-taţi în tabela anexă acestei sentinţe,din care face parte integrantă,şi că stăpâneşte în codevălmăşiebunul comun moşnenesc din perimetrulce cuprinde pădurile, păşunile,fâneţele şi golurile de muntedin munţii judeţului Buzău, limitataproximativ de graniţa veche aArdealului, apa râului Buzău şi apaSlănicului.Stabileşte drepturi de proprietateşi posesiune, în indiviziune fiecăruimoşnean în cote egale, asuprabunului comun rămas neîmpârţitdin perimetrul mai sus arătat încare se cuprinde: parte din muntelePenteleu cu trupurile lui, parte dintrupurile Cernatul, Zănoaga, PodulCalului, Poiana din Cale, CăşocaMare, Căşoca Mică, Piciorul Caprii,Cursele, Fulgerişului, Gura Teghii,Ivăneţul, Spidişul, Arsele, Munteledintre Râuri, Viforia, Giurca,Tehărăul, din raza comunelor Pătârlagele,Pănătău, Sibiciu, Mlăjelu,Păltineni, Nehoi, Nehoiaş, Colţi,Bozioru, Brăieşti, Goideşti, GuraTeghii, Lopătari şi altele din judeţulBuzău.Constată că moştenitorii Maican:Maria Maican, Ecaterina VioletaMaican şi Paulina de Hersenslein, caşi intervenienta Academia Română,fără temeiu juridic şi în modinadmisibil au figurat în această20

instanţă specială, cu preemţiuneade exclusiv proprietari asupraterenurilor cuprinse în perimetrulbunului comun moşnenescarătat mai sus, pretinsele titluride proprietate neputând fi opuseşi judecate în această instanţăspecială şi rezervă acestora caleadreptului comun pentru oricepretenţiune ar avea asupra bunuluimoşnenesc.Academia RomânăFundaţia Patrimoniu a AcademieiRomâne a formulat oplângere la Judecătoria Pătârlagele,împotriva hotărârilor nr.350/16.06.2006 şi 351/7.07.2006 şi353/25.08.2006, adoptate de Comisiajudeţeană pentru stabilireadreptului de proprietate privatăasupra terenurilor Buzău, prin cares-au aprobat propunerile cuprinseîn referatele 1198; 1199/26.04.2006şi 4460: 4461/2.05.2006, precumşi împotriva respingerii contestaţiilordepuse la comisiile localedin Nehoiu, Gura Teghii, Siriu şiBrăneşti, împotriva hotărârilorpronunţate de acestea în cererileprin care s-a solicitat reconstituireadreptului de proprietate privatăasupra terenurilor cu vegetaţieforestieră, donate AcademieiRomâne de surorile Maican, înanul 1945.Judecătoria, prin sentinţa civilănr. 826/21.06.2007, s-a pronunţatAcademia Românăadmiţând plângerea FundaţieiPatrimoniu a Academiei Române şia desfiinţat hotărârile pronunţatede comisiile locale Nehoiu, GuraTeghii, şi hotărârile pronunţate deComisia judeţeană pentru stabilireadrepturilor de proprietate asupraterenurilor Buzău, nr. 350 din16.06.2006, 351 din 17.07.2006 şi353 din 25.08.2006. În conformitatecu dispoziţiile art. 24, alin 1, dinLegea nr.1 din 2000, modificată şicu Legea 247 din 2005, urmează sădispună reconstituirea dreptuluide proprietate pentru suprafaţatotală de 18.023,3 ha. Recursuljudecat la Tribunalul Argeş amenţinut concluziile sentiinţei,prin decizia 2208/R/18.12.2008.Cele 18.023,3 ha înglobează înele terenurile forestiere care aufost retrocedate, de exemplu, şiobştilor.Cabinetul avocaţial LucianPitaru, care a reprezentat Academia,a solicitat, în data de14.01.2010, Comisiei judeţenepentru stabilirea drepturilor deproprietate Buzău pădure peun alt amplasament, care să oînlocuiască pe cea retrocedatăincorect obştilor motivând că:Academia Română nu poate firesponsabilă pentru retrocedărilefăcute în baza sentinţei civile 99din 1946, de care s-au prevalat cinciobşti (Nehoiu, Siriu, Gura Teghii,Pănătău şi Pătârlagele) care nu esteprevăzută cu menţiunea definitivăşi nici nu este investită cu formulăexecutorie.Cabinetul avocaţial mai învederează,citând din decizia civilă2208/R/18.12.2008 a secţiei civilea Tribunalului Argeş, că: sentinţacivilă nr. 99 din 1946 nu are forţaprobatorie a unui act primar privinddreptul de proprietate, nefiindun act translativ, declarativ sauconstitutiv care să poată înlăturaprezumţia absolută de proprietatece rezultă din titlurile depuse deAcademia Română sau cu altecuvinte, reconstituirile care s-aufăcut sunt profund ilegale.Academia solicită în compensarealte două trupuri de pădurecare nu i-au aparţinut niciodată,ba mai mult ele au fost alestatului.Dincolo de toate aceste faptejuridice, o întrebare îşi aşteaptărăspunsul: Când işi va lua statul,prin administratorul pădurilor sale,Regia Naţională a Pădurilor, baniice au fost obţinuţi de către obştidin exploatarea pădurilor pentruperioada de timp scursă de la datăcând au fost puse în posesie ilegalşi până la data când Academiaavea dreptul legal de a intra înproprietatea pădurilor aflate înposesia ilegală a obştilor?Căci justiţia a stabilit foarte clarcă obştile au exploatat o pădurecare nu era a lor şi o primă reparaţiepe care trebuie să o plăteascăeste returnarea banilor luaţi de lapădurea a cărei posesie şi folosinţăau obţinut-o printr-o cerere derestituire ilegală, după cum aconstatat Tribunalul Argeş prindecizia civilă 2208/R/18.12.2008.Este o chestiune pe care juriştiiregiei trebuie să o rezolve, întermenele admise de lege, care nutrebuie pierdute.S.C. Expres Invest SRL şiTeodor NăstaseTeodor Năstase, nimeni altuldecât cel ce se declară moştenitorulaverii fraţilor Buzeşti, averecare lipseşte practic cu desăvârşire,solicită şi obţine în instanţă, la, deacum celebra, Judecătorie Pătârlagele,prin sentinţa civilă 1408din 19.11.2009, stată în dosarul21

2120/227/2006, nici mai mult,nici mai puţin decât 67.757 hafond forestier. Chiar dacă, maimult ca sigur, nu va rămâne fericitulposesor al acestei suprafeţe,el nu va avea de ce să se plângăpentru că, a vândut jumătate dindrepturile litigioase firmei S.C.Expres Invest S.R.L., după cumcititorul poate, el însuşi, constatadin contractul adiţional reprodusîn copie xerox.Direcţia Silvică Buzău considerăcă sentinţa civilă 1408 din2009 pronunţată de JudecătoriaPătârlagele s-a dat cu încălcareagravă a legilor fondului funciar,fapt fără precedent, menit să creezeo stare de haos imobiliar în norduljudeţului Buzău. Mai mult, princertificatul nr. c/370/2.03.2005,eliberat de Direcţia Judeţeană Buzăua Arhivelor Statului, se certificăfaptul că autorul petentului, TomaC. Lupu, din comuna Negoiaş,judeţul Buzău, figura cu o averede 3,8 hectare coastă şi pădure.Referindu-se la acest subiect,într-o conferinţă de presă, în29.07.2010, domnul ministruLazlo Borbely a susţinut cătrebuie folosite toate pârghiilelegale pentru a stopa retrocedărileduble.Proprietarii persoane fizicePe o suprafaţă de 762 de ha,dintre cele obţinute ulterior, prinhotărâre judecătorească, şi decătre Academia Română, a fostreconstituit dreptul de proprietateal unor persoane fizice.Aşa se face că şi pentru aceastăsuprafaţă Academia Română asolicitat, prin Cabinetul avocaţialLucian Pitaru, şi a purtat negociericu Direcţia Silvică Buzăupentru obţinerea unor alteamplasamente.Pădurea cu mulţi stăpâniDincolo de neverosimilul situaţiei,de uluiala care te potopeştela aflarea unor astfel de întâmplări,primul gând care te cuprinde estecă eşti un om norocos dacă nu aide-a face cu justiţia. Ce ar puteasă se întâmple dacă în locul unuihectar de pădure, a unor sute dehectare, a unor mii de hectareetc. s-ar pune în discuţie viaţata, libertatea ta? Şi ce vei deveniîntr-un astfel de joc alba-neagra?Sunt întrebări pe care maibine nu ţi le pui. Dar pădurileobţinute prin astfel de jocuriadministrative sau legislative, prinneglijenţa, necunoaşterea sauuneori complicitatea factorilorresponsabili, sunt sortite pieirii.Ele sunt exploatate sălbatic,transformate în bani pentruîntregul lanţ care a facilitatobţinerea restituirii lor. Acestaeste şi motivul pentru careAcademia Română solicită cuhotărâre orice altă pădure decâtcea deţinută în acest moment decâtre obşti sau persoane fizice,care ocupă amplasamentul obţinutde către ea în justiţie. Suntpreferate foste păduri de statpentru că au fost şi sunt bine îngrijite,nu necesită cheltuieli derefacere, ba dimpotrivă se potexploata şi produc venituri. Cineeste păgubitul? Statul român,adică noi, toţi cetăţenii acesteiţări care, dacă nu se trezeşte,va ajunge nu numai să nu aibădecât puţine păduri de stat, darşi cele mai proaste, motiv pentrucare, pentru a le reface, vor trebuialocaţi foarte mulţi bani. Baniinoştri. Şi împotriva acestei stări defapt se ridică silvicultorii, cei careîngrijesc pădurea din generaţie îngeneraţie. Atât cât pot pentru că,prin natura meseriei lor, ar trebui săse ocupe doar de cultura pădurii.22

provenind de la acestbirou. Timpul va scoatepoate la iveală maimulte. Oricum pentrupăduri există un fondarhivistic excepţional,care abia acum esteluat la mână la ArhiveleNaţionale. Sunt zecide metri de cutii cudocumente, începândde la Cuza Vodă, careîn curând vor putea ficercetate. Ele au fostpreluate sau recuperatede Arhivele Naţionaledoar de cătiva ani înideea că, alături decele ale Poştei Române,sunt singurele arhivede mari companii eminamenteromâneşticare s-au păstrat de-alungul timpului.Un mare merit revine bineînţelessilvicultorilor români careau creat o administraţie silvicăputernică şi riguroasă, care a ţinutasemenea evidenţe.Dar cu date şi documenteinteresante despre această arhivăvom încerca să revenim într-un altnumăr al revistei.Prezentăm, ca o continuarea acestui material, succint, datereferitoare la Direcţia Silvică Buzău.Ele vor scoate în evidenţă un lucrugreu de acceptat. Dacă toate acestehotărâri şi acte administrative vorrămâne în picioare şi vor produceefectele dorite de acei care le-auiniţiat, Statul român urmează săfie deposedat de proprietăţile saleforestiere din judeţul Buzău.Cristian Becheru şi Rodica DumitrescuÎn dorinţa de a descâlci astfelde situaţii întâmpini tot felul degreutăţi şi te loveşti de oprelişticare mai de care mai neaşteptate.Fiind în delegaţie, într-unul dintrejudeţele cu mari probleme legatede retrocedări, în încercarea dea ne documenta mai bine despreuna dintre cele mai mari suprafeţecerute a fi retrocedate înRomania, ne-am lovit de o scrisoarea Ministerului de Finanţecare prevedea că orice informaţietrebuia cerută de ziaristi la acestminister. Directorul judeţean nune-a oferit practic nicio relaţie caresă ne ajute în demersurile necesareapărării averii statului.Iată de ce milităm şi ne arătămsusţinerea pentru înfiinţareaunui birou de proprietăţi, caresă funcţioneze la nivelul RegieiPădurilor, aşa cum am găsit îndocumente de arhivă, că existaîn fosta regie de stat, dinaintede 1948, Casa Autonomă aPădurilor Statului. Tot în arhiveam descoperit că acest birou seocupa de apărarea fiecărui metrupătrat de fond forestier, apelândla avocaţii statului, atunci când nuexista altă soluţie.Din păcate, în arhive noi amavut acces doar la un singur dosar23

Pădurea şi MediulDIRECŢIA SILVICĂ BUZĂUDacă în trecutul îndepărtatsuprafaţa ocupată de pădure eramai mare, cu timpul, crescândtrebuinţele de lemn ale locuitorilor,suprafeţele de pădure auînceput să fie defrişate pentrua fi transformate în vetre de sat,fâneţe, păşuni şi mici terenuriagricole. Nevoile crescânde pentrupăşunat, combinate cu legislaţiadeficitară referitoare la protejareapădurii au determinat extindereaartificială a golurilor de munte(Siriu, Tătăruţu, Mălâia).Suprafaţa administrată la datade 01.01.2010 de Direcţia SilvicăBuzău este de 85.816 ha din caresuprafaţa acoperită cu păduri83.580 ha. Suprafaţa retrocedatăpersoanelor fizice şi juridice estede 76.576 ha. În cadrul judeţuluisuprafaţa ocupată cu pădurireprezintă 26,7%. Creşterea medieanuală este de 5.2m 3 /ha.Compoziţia pădurilorDin punct de vedere al compoziţieiun rol important îl aufagul (38%) şi răşinoasele (25%).Acest lucru se datorează faptuluică suprafaţa acoperită cu pădureeste concentrată mai mult în zonade munte şi în zona dealurilorînalte.Structura pe clase de vârstăNu există un echilibru al claselorde vârstă, ceea ce înseamnăcă volumul de masă lemnoasă ceurmează să fie recoltat va aveaunele variaţii în timp.Structura pe clase de producţieArboretele preponderente încadrul Direţiei silvice Buzău suntcele de productivitate mijlocie.Posibilitatea pădurilorLa nivelul anului 1993 posibilitateapădurilor din raza DirecţieiSilvice Buzău era de 419 mii m 3 .La data actuală posibilitatea păduriloreste de 192 mii m3, aceastăscădere datorându-se faptului căsuprafaţa de pădure proprietate astatului a fost diminuată ca efectal aplicării legilor fondului funciar(L18/1991, L1/2000, L247/2005).Suprafaţa actuală a fonduluiforestier buzoian este de 162190ha, din care 159498 ha pădure;suprafaţa administrată de DirecţiaSilvică Buzău, prin cele opt ocoalesilvice subordonate, este de85408 ha, iar diferenţa o reprezinăpădurile particulare, din care,la această dată, Direcţia SilvicăBuzău administrează sau are înpază suprafaţa de 15668 ha. Pezone geografice, fondul forestiereste situat 9% la câmpie, 44% ladeal şi 47% la munte şi ocupă 26,7procente din suprafaţa judeţului.Până în anul 1948, pentru fondulforestier de stat au existatamenajamente şi regulamente sumare,dar nefiind întocmite unitaracestea nu au contribuit eficientla normalizarea fondului forestier.Pe de altă parte, lipsa instalaţiilorde transport pe văi ca Siriul Mare,Crasna şi Harţagu (O.S. Nehoiaşu),a făcut posibil ca, până prin 1930-1940, în această zonă să existeîntinse păduri virgine cu vârstecare uneori depăşeau 400 ani.Mulţi ani la rând molidul din ValeaHarţagului, cu înălţimea de 62mşi diametrul de peste 2m, a deţinutrecordul de înălţime din Europa.Prin construirea primelorinstalaţii de transport - căi ferateforestiere - începe şi distrugereaacestor excepţionale structuri naturale,optim diversificate, de marestabilitate şi durabilitate.Regimul de proprietate asuprafondului forestier şi evoluţiaacestuia a fost factorul determinantal modului de gospodărire şial structurii actuale a arboretelor.Opţiunea proprietarului, stabilităîn funcţie de interesele sale economice,a determinat bazele deamenajare şi în consecinţă evoluţiaviitoare a arboretelor, reflectată înmod evident şi în structura actuală.24

Fiind situată în sud-estulRomâniei, Direcţia Silvică Buzăus-a confruntat cu problemele datede prezenţa în zona subcarpaticăa formaţiunilor geologice în carepredomină argile, marne, gresii,calcare, conglomerate şi nisipuri,formaţiuni foarte uşor erodabile.Substratul litologic deosebit devulnerabil a determinat producereaîn anii bogaţi în precipitaţii,de alunecări masive de teren careau antrenat şi vegetaţia fores-tieră.De asemenea s-au produs prăbuşiri,semnalate pe pârâul Caşocaşi bazinul Arsele.În urma ploilor torenţiale abundentedin anii 1969 şi 1970, s-auprodus mari viituri care au condusla distrugerea totală a căilor ferateforestiere, fapt ce a dus la îngreunarealucrărilor de exploatare,cultură şi refacere. La această datăDirecţia Silvică Buzău dispune deo reţea de drumuri forestiere ceînsumează 929 Km.Pădurile din grupa I funcţionalăocupă 60% din suprafaţa fonduluiforestier, predominând celecu rol de protecţia apelor şi solului,ca urmare a energiei maride relief, caracterului friabil al rocilorşi predispoziţiei la mişcarea nisipurilor din zona de câmpie.Toate acestea au determinat includereaBuzăului în primele patrujudeţe din ţară în introducereaacestuia în regim de supraveghereal tăierilor, de împădurire a terenurilordegradate şi corectare atorenţilor.Din 1948 până în prezentocoalele silvice din subordineaD.S. Buzău au împădurit 14430ha terenuri degradate, pondereaprincipală având-o lucrările dinperioada 1960-1965, când s-au realizat5530 ha şi cele din intervalul1971-1975 cu 3260 ha. Bazinelehidrografice Slănic şi Sărăţel deţincel mai mare volum de lucrări deîmpăduriri de terenuri degradate,urmate de bazinele hidrogarficeBâsca Chiojdului, Sibiciu şi ValeaBălăneşti. O caracteristică a acestorterenuri este aceea că datoritălipsei unor obiective economiceimportante, ponderea cade peîmpăduriri, lucrările de corectarea torenţilor fiind realizate numai înmod excepţional.În intervalul 1948-1987, lucrărilede corectare a torenţilor au fost realizateîn principal pe Valea Buzălui,Bâsca Rozilei, Bâsca Mare şi BâscaMică având drept scop apărareadrumului naţional Buzău - Braşov,a căii ferate Buzău - Nehoiaşu şi adrumurilor forestiere. Începînd cuanul 1980 ponderea principală alucrărilor de corectare a torenţilorrevine zonei de protecţie a laculuide acumulare Siriu, un importantobiectiv strategic buzoian.Când vorbim de pădurile buzoienenu trebuie să omitem faunabogată, varietatea condiţiilor demediu existente oferind condiţiioptime de hrană şi adăpost pentrumajoritatea speciilor de vânatspecifice zonei: urs, cerb, caprăneagră, căprior, mistreţ, lup, râs,pisică sălbatică, cocoş de munte,iepure, fazan, potârniche.Cu puternice rădăcini în legendariicodrii ai Vlăsiei, pădurile buzoienevor constitui un punct fortepe harta „aurului verde” românesc.Educarea tinerei generaţii pentruo viaţă mai sănătoasă şi maipuţin nocivă pentru mediul încare trăim, necesitatea adoptăriiunui comportament responsabilfaţă de natură, responsabilizareaomului pentru ocrotirea mediuluiînconjurător atât individuală,cât mai ales colectivă reprezintăprincipala preocupare a silvicultorilorbuzoieni, iar „Luna plantăriiarborilor” oferă cel mai bun prilejpentru atingerea acestui scop.Pentru asta nu trebuie să uitămcă: „Este posibil ca noi să depindemde pădure, dar şi pădurea depindede noi”.PRODUCŢIE1. MASA LEMNOASĂ FASONATĂDirecţia silvică Buzău exploateazăanual, cu utilaje proprii, cca.50 mii m 3 de material lemnos.Masa lemnoasă rezultată în urmaexploatării este fasonată în sortimenteindustriale, astfel:- lemn pentru furnire estetice şitehnice, din speciile cireş şi stejar;- lemn pentru cherestea, preponderentdin speciile fag şirăşinoase, iar în mai mică măsură- din speciile stejar, frasin, salcâm,tei etc;- lemn pentru construcţii;- lemn pentru celuloză;- lemn pentru foc.Materialul lemnos astfel sortatse vinde, în condiţia de livraredrum auto sau din depozite, prinlicitaţii organizate periodic deDirecţia Silvică Buzău. Licitaţiilese anunţă, cu cel puţin 10 zile înaintede data organizării, atât în presă,cât şi pe site-ul Regiei Naţionale aPădurilor-Romsilva - www.rosilva.ro. Informaţii suplimentare se potobţine de la biroul producţie dincadrul direcţiei silvice.25

2. CHERESTEA ŞI ALTE PRODUSEDIN LEMNO parte din lemnul de lucrurezultat în urma exploatării maseilemnoase în regie proprie este prelucratîn atelierele de prelucrare alemnului, aflate în cadrul Ocoluluisilvic Nehoiaşu, direcţia silvicăoferind spre vânzare, atât pe piaţainternă, cât şi pe piaţa externădiferite sortimente de cheresteade răşinoase şi fag, în stare verde,precum şi alte produse din lemn:lădiţe, paleţi, mic mobilier etc.3. FRUCTE DE PĂDURE, PLANTEMEDICINALE ŞI CIUPERCI COMES-TIBILEUn rol important în activitateaDirecţiei Silvice Buzău îl ocupărecoltarea produselor accesoriiale pădurii, şi anume: a fructelorde pădure, plantelor medicinaleşi ciupercilor comestibile. Astfel,anual recoltăm cca. 200 tonecătină, 60 tone măceşe, 60 toneporumbe şi 20 tone fructe păducel,din care peste 98% se valorificăpe piaţa externă. Livrarea fructelorde pădure se face în starecongelată, ambalate în saci deplastic plastifiaţi stivuiţi pe paleţi.Congelarea fructelor se realizeazăîntr-un modern centru propriu defructe de pădure, amplasat în municipiulBuzău, dotat cu camere derefrigerare, congelareşi păstrare.- cătină (Hippophae rhamnoides)- perioada de recoltare:august-septembrie;- măceşe (Rosa canina) - perioadade recoltare: august-octombrie;- păducel (Crataegus monogyna)- perioada de recoltare: septembrie;- porumbe (Prunus spinosa) -perioada de recoltare: august-septembrie;Plante medicinale: Direcţiasilvică Buzău exportă floare detei argintiu (Tilia arg.) şi floare teipucios (Tilia officinalis) - în stareuscată. Cantitatea anuală ce selivrează este de cca. 10 tone. Deasemenea, în cantităţi reduse(cca. 1 tonă) se recoltează o gamăvariată de alte plante medicinale:sunătoare, pelin, muşeţel, coadaşoricelului, urzică etc.Pe lângă activitatea de recoltarea fructelor de pădure şi plantelormedicinale, începând din acestan, Direcţia Silvică Buzău acordăo atenţie deosebită recoltării şicomercializării ciupercilor comestibile,şi anume: ghebe (Armillariamellea) şi hribi (Boletus edulis).PEPINIEREAnual se produc în pepiniereproprii circa 3 milioane puieţiforestieri din care 600-800 miipuieţi de răşinoase şi între 1,8-2,0mil. puieţi de foioase.Cea mai mare parte a puieţilorde foioase (peste 1,5 mil. puieţianual) se produc în PepinieraSilvică Simileasca din cadrul OcoluluiSilvic Buzău. Suprafaţa totalădestinată producerii puieţilor dinsemănături este de 39,4 ha, iarsuprafaţa totală a solariilor în carese produc puieţii de răşinoase pentrurepicare este de 500 mp.Direcţia Silvică Buzău valorificăsămânţa de molid la următoarelepreţuri:O.S. Gura Ţeghii - preţ 31 lei/kgO.S. Nehoiaşu - preţ 48 lei/kgO.S. Nehoiu - preţ 43 lei/kgO.S. V. Voda - preţ 43 lei/kgPreţurile nu cuprind TVA şi taxede conservare percepute de ICAS.Pe lângă culturile forestiere, înultimii ani au fost înfiinţate şi culturiornamentale, la această datăfiind disponibili pentru livrare dincele două pepiniere (Simileasca -O.S. Buzău; Roiu - O.S. Rm. Sărat)următorii puieţi: duglas verde,duglas brumăriu, molid, ienupărde Virginia, tuia, chiparos de baltă,salcie creaţă, castan comestibil,nuc negru, arţar, castan porcesc,mesteacăn, tei argintiu, sorb,scoruş, stejar roşu, cătină albă,ienupăr târâtor, paltin de munte,26

frasin de pensilvania, frasin comun,mojdrean, forsitia, spirea,deutia, sânger, lemn câinesc, hibiscus,mahonie, sălcioară, salbămoale, merişor.La cerere, puieţii cu balot depământ la rădăcină pot fi livraţi însuporturi din răchită, lemn sau înghivece din plastic.VÂNĂTOAREAvând o preocupare permanentăpentru gospodărirea durabilăa vânatului, Direcţia SilvicăBuzău oferă împătimiţilor Dianeiclipe de neuitat petrecute lavânătoare şi satisfacţia dobândiriiunor trofee valoroase.Direcţia Silvică Buzău gestionează10 fonduri de vânătoa-repe o suprafaţă totală de peste120.000 ha cuprinzând toa-teformele de relief. Având o infrastructurăadecvată: poteci devânătoare, puncte de hrănireFoto: A. Satmaria vânatului, observatoare şi standuride pândă, terenurile permitorganizarea unor partide reuşitede vânătoare la principalele speciide interes cinegetic: urs, cerbcomun, capră neagră, mistreţ şicocoş de munte în zona montanăşi căprior, mistreţ, iepure şi fazanîn zona de deal şi câmpie. Organizareaacţiunilor de vânătoareinclude asigurarea personaluluiînsoţitor specializat şi transport înterenul de vânătoare.POSIBILITĂŢI DE CAZARECabana de vânătoare Ruşeţu:Ocolul Silvic Buzău, raza comuneiRuşeţu, trupul de pădure Ruşeţu -Camere disponobile: 2 - Specii devânat: mistreţ, căprior, iepure, fazan;Cabana de vânătoare Coceanu:Ocolul Silvic Nehoiu, bazinul BâscaMare - Camere disponibile: 3 -Specii de vânat: urs brun, cerb comun,mistreţ, cocoş de munte;Cabana de vânătoare Vadu Oii:Ocolul Silvic Gura Ţeghii, bazinulBâsca Mică - Camere disponibile:8 - Specii de vânat: urs brun, cerbcomun, mistreţ, cocoş de munte;Cabana de vânătoare „Mierea”:Ocolul Silvic Tisău;Cabana de vânătoare „LuncaBâscii”: Ocolul Silvic Cislău.ORGANIZAREDirecţia Silvică Buzău esteaşezată geografic în sud-estulRomâniei, altitudinal, suprafeţelede fond forestier se întind între150m în partea de sud până la1700m în partea de nord şi cuprindetoate cele trei forme principalede relief dispuse sub formă detrepte de la zona montană în nordcătre zona de câmpie în sud.Ca organizare D.S. Buzău estealcătuită din centrala direcţiei şi 8ocoale silvice şi 2 herghelii:• Ocolul Silvic Buzău• Ocolul Silvic Cislău• Ocolul Silvic Gura Ţeghii• Ocolul Silvic Nehoiaşu• Ocolul Silvic Parscov• Ocolul Silvic Râmnicu Sărat• Ocolul Silvic Tisău• Herghelia Ruşeţu• Herghelia CislăuHERGHELIA CISLĂUISTORICHerghelia şi depozitul dearmăsari Cislău s-a înfiinţat înanul 1894 cu scopul de a producearmăsari şi iepe de prăsilă. În anul1898 instituţia se desfiinţează şiia naştere Depozitul de Remontial armatei, care funcţionează pânăîn anul 1916, an în care dincauza războiului se refugiază înMoldova. Revine la Cislău în anul1919 şi funcţionează până în anul1945 când ferma este preluată deMini-sterul Agriculturii care înfiinţeazăHerghelia de Pur Sânge Englez.Herghelia Cislău este unadintre cele mai vechi hergheliidin ţară care în ciuda tuturortransformărilor suferite reuşeşteşi astăzi să-şi păstreze scopul iniţialacela de a produce şi creştecai de rasă în condiţii optime declimă şi relief. La momentul actualHerghelia Cislău este singuraherghelie care produce şi creştecai din rasa Pur Sânge Englez,rasă care este considerată vârfulde lance în rândul raselor de caide la nivel mondial, în structuragenealogică a mătcii din hergheliegăsindu-se principalele linii succesoraleale tulpinilor iniţiale DarleyArabian, Godolphian Arabian şiBayrley Turk.27

Prezentarea raseiRasa Pur Sânge Englez - A fostintrodusă în ţara noastră dupăanul 1870, la început prin importurisporadice, de către unii maripropietari crescători de cai, a cărormatcă de prăsilă era formatădin iepe locale româneşti uneledin ele având înfăţişarea şi calităţilevechiului cal moldovenesc.Aceştia foloseau ca reproducătorişi unii armăsari arabi şi turceşti,introduşi cu ocazia schimburilorreciproce ce se făceau la aceadată între principatele Româneşi fostul Imperiu otoman. Maitârziu ca o necesitate de a asiguraarmatei cai coresunzători pentrucavalerie şi artilerie, Statul Românse implică în importuri de armăsariPur Sânge Englez socotiţi cei maipotriviţi pentru nevoile armateide la acea dată. Asemenea importuris-au făcut cu regularitatemai ales după 1872 când însuşiMinisterul Armatei a înfiinţat oherghelie de Pur Sânge Englezla Nucet (Dâmboviţa), pentru aputea produce în ţarc armăsariamelioratori.Această rasă este principalafurnizoare de cai de cursede galop, exemplarele deosebitefiind folosite cu succes şi înconcursuri hipice de sărituri pesteobstacole. La mitingurile hipiceinternaţionale, ţinute între anii1950 - 1960 la Moscova, Praga,Budapeste, Berlin şi Varşovia,unii din caii hergheliei aucâştigat curse clasice, realizândperformanţe de nivelinternaţional.S-a observat deasemeni căarmăsarii de montă publicăP.S.E sunt foarte buni amelioratoriai raselor locale. Din păcate,în lipsa unui hipodrm oficialselecţia în rândul acestei rasepe baza performanţelor proprii,promovarea exemplarelor deosebiteîn efectivul matcă, verificareaacestora ca reproducători dupăvaloarea descendenţilor, poartăstigmatul probabilităţii şi deci alunei eficienţe reduse.Caii Pur Sânge Englez de laHerghelia Cislău au fost şi suntîn mod constant principalii competitoriîn cursele de galop organizatepe Hipodromul Mangalia,fiind în acelaşi timp şi de departecâştigătorii celor mai multe reuniunide derby.HERGHELIA RUŞEŢUISTORICAceastă herghelie a luat fiinţăîn anul 1919 prin aducerea dinstrăinătate a aproximativ 300 decabaline Nonius, cabaline careîn anul 1924 sunt transferatela Parta - Timişoara, în acelaşi anaducându-se la Ruşeţu cabalineGhidran de la Herghelia Rădăuţi,care au fost crescute la Ruşeţupână în anul 1941 când sunttransferate din nou la HergheliaRădăuţi de unde se aduce rasaarabă care este crescută la Ruşeţupână în anul 1964 când aceastărasă este transferată la G.A.S.Slobozia.După naţionalizarea hipodromuluidin Bucureşti în anul 1948la Ruşeţu se aduc exemplarefoarte bune de cabaline din rasaTrăpaşă, care au constituit bazade plecare pentru nucleul foartevaloros de cabaline trăpaşe carese cresc şi în prezent în herghelie.În anul 1964 de la G.A.S. Slobozias-au adus metişii semigreirezultaţi din încrucişarea cabalinelordin rasele Trăpaş, Ardenezşi iepe locale ialomiţene.După o activitate susţinutăde cercetare bazată pe lucrări amplede ameliorare şi selecţie în cadrulhergheliei Ruşeţu s-a creat rasaSemigreul Românesc, brevetatăîn anul 1985 care se creşte şi înprezent în herghelia Ruşeţu înparalel cu rasa Trăpaşul Românesc.Prezentarea raselorRasa Semigreul Românesc(PHOTO) - În vederea obţineriiacestei rase s-a procedat la încrucişarearasei grele Ardeneze curasa Trăpaşă obţinându-se astfeltipul I, şi o altă variantă tipulII din încrucişarea raselor Ar-28

deneza x Trăpaşa x Rase localeialomiţene. Încă de la începuturiprin crearea acestei rase s-a doritşi s-a obţinut o alernativă viabilă lamunca mecanizată din agricultură.Prin brevetarea acestei rase în anul1985 s-a obţinut un cal capabilsă tracteze de patru ori greutateasa corporală în condiţii variabilede teren şi climă, obţinândusetotodată prin intermediularmăsarilor de montă publică derasa Semigreul Românesc, un excelentameliorator al raselor locale,la momentul actual fiind ceamai solicitată rasă la nivel naţionalpentru montă publică.Probele de calificare la aceastărasă se dau la vârsta de 3,5 ani cuo greutate de 1300 kg greutatetractată pe distanţa de 10km înalură de pas baremul fiind de 60minute.Recordul de tracţiune la probademarajului înregistrat la aceastărasă a fost de 19.165 kg, pe distanţade 195 m timp de 1min 46 sec recordrealizat de iapa «ADA». În prezentefectivul de cai SemigreulRomânesc este de 4 Armăsari pepinierişi 49 de iepe mame.Rasa Trăpaşul Românesc (PHO-TO) - Este o rasă care se comportăfoarte bine atât pe hipodrom încurse de trap înhămat la sulki câtşi la tracţiune uşoară şi călărie, caracterulblând şi docil făcându-l aptşi pentru transport de persoane şiagrement.Începuturile creşterii acesteirase în cadrul Hergheliei Ruşeţudatează încă din anul 1927 când înherghelie ajung câteva exemplareprovenite din cumpărări de pehipodrom. În anul 1930 se cunosciepele: Jarca, Sanda, Sofita şi Grija.Această rasă este de provenienţăamericană cu puţin sânge Orlovşi de Trăpaş francez, iar în urmacercetărilor făcute în direcţiaomogenizării rasei se poate numiastăzi Trăpaş Românesc. În urmacercetărilor şi la această rasă s-auobţinut rezultate pozitive concreteatât în ceea ce priveşteîmbunătăţirea capacităţii energeticecât şi în privinţa omogenizăriitipului exterior.Astfel de-a lungul timpuluidin cadrul Hergheliei Ruşeţu s-audesprins exmplare de o valoaredeosebită care an de an au stabilitnoi recorduri naţionale ca deexemplu: armăsarul Oribil (record1’21”9) născut în anul 1960 dinOretta şi Oscar, armăsar câştigătorderby în anul 1964 cu timpul de1’28”9 pe distanţa de 3300 m;armăsarul Luptător născut în anul1959 din Monte-Carlo şi «Luntrea»care a stabilit recordul naţional altrăpaşilor de 3 ani (1’24”5) devenindla acea vreme şi recordistulprobelor de derby pe distanţa de3300 m (1’26”6). În efectivul herghelieise găsesc trei linii distincteprovenite din iepe valoroase ca:Trixi (record 1’23”9); Nervana (record1’26”8) şi Salba II (record1’26”2).În prezent în herghelie segăseşte un nucleu de 20 iepemame şi 3 armăsari pepinierirasa Trăpaşul Românesc; «Laureat»(record 1’18”4), «Răsunet»(record 1’19”6) şi cel mai valorosarmăsar al hergheliei «Rutinat»(record 1’20”6) acesta fiind rezultatulînsămânţării artificiale a iepei«Rutina» de la Herghelia Ruşeţucu material seminal de la TrăpaşulAmerican «Yanke Klass» 2.29

D.S. Suceava, iunie-iulie 2010: viituri, alunecări de teren, ruperi de maluri„În cursul zilei de marţi, în ceamai mare parte a ţării noastrevremea s-a răcit, furtunile de cuo noapte înainte , din regiunile vestices-au mutat în cele din extremitateade răsărit, dar de ieri au părăsitzona geografică a României.”Cam aşa arată buletinul meteocu care ne-am obişnuit. Sunt niştecuvinte care descriu o stare defapt... De fapte rele pe care naturani le serveşte în fiecare sezon.parte a cetăţenilor... Şi dacă întimpul iernii, vântul şi zăpadarup pădurile, primăvara, vara şitoamna se rup malurile, podurile,drumurile, se inundă pepinierele,se distrug culturile tinere.Aşa s-a întâmplat şi în aceastăvară şi în judeţul Suceava, în lunileiunie-iulie, când ploi torenţiale,care au făcut să cadă cantităţiimense de apă, lucru neobişnuitpentru România, au distrus totulMarginea, Putna, Falcău, Brodina,Dolhasca, Iacobeni, Cârlibaba,Fălticeni, Moldoviţa, Râşca, Breaza,Frasin, Solca, Mălini. Astfel, în 54,20de hectare de plantaţii, pagubeleînregistrate au o valoare totalăde 262777,82 lei. În pepinierelea 14 ocoale, dintr-o suprafaţă totalăcultivată de 263,2 ari s-au găsitpierderi pe 112,23 ari, valoareaacestora fiind de 129.617,56 lei.De asemenea, la Ocolul silvicAşa ne-am obişnuit, ca aproapezilnic, România să fie scuturatăde furtuni!Răul făcut de om a determinatschimbările climatice, echilibrultulburat al carbonului... calitateavieţii a scăzut şi ea.Mai puţin mediatizate, dardeloc neglijabile, pierderilesuferite de pădure sunt poatenecunoscute de cea mai mareîn cale făgaşului lor, rupând totce le-a stat în cale. Năvala puhoaielora produs alunecări de teren,a rupt malurile, a făcut să creascănivelul râurilor, pâraielor, s-auprodus mari inundaţii... Numainenorociri, cărora le-au căzutvictime şi pepinierele silvice,plantaţiile şi culturile din solarii.S-au produs pagube mari înocoalele silvice Stulpicani,Brodina a fost calamitată osuprafaţă de 20 metri pătraţidintr-un solar, producându-se opagubă de 1994 lei.Valoarea totală a pierderilora fost de 157.889,38 lei. Acesteasunt pierderile pădurii şi ale calităţiivieţii noastre !30

Tribuna PăduriiINGINERUL ALEXANDRU MĂDULARU: ,,SUNT PENSIONAR, SUNTAPICULTOR, SUNT OCUPAT!’’Desigur, onoarea a fost departea reporterului care nu a avutnici un motiv să nu fie atent, să nuse emoţioneze sau să nu fie numaiochi şi urechi şi mai ales pix!Stând de vorbă cu inginerulsilvic pensionar Alexandru Mădularude la Râmnicu Vâlcea amrealizat cât de uşor poţi pierdeceea ce ai realizat, că nu e bine săte încrezi în oameni mai mult decâttrebuie şi că există cu adevăratoameni care nu te lasă la mijloculdrumului.Dumnealui îşi cunoaşte familiadin strămoşi, a avut această curiozitatede a sti cine este şi spunecă lucrarea arborelui genealogical familiei sale le-a dat marisatisfacţii şi lui şi copiilor lui,care au luat hotărârea de a seexpatria, aşa că de acum încolo,stirpea Mădularilor de Vâlcease va perpetua în Canada. Unstrămoş de-al lui AlexandruMădularu a fost pandur de-allui Tudor Vladimirescu şi a fostîmproprietărit de Alexandru IoanCuza în Strejeştii de Sus.Suntem în secolul 21 şi vorbimdespre fapte demult uitate, pecare câte un curios le mai citeşte încronici îngălbenite de timp şi praf. Cu diploma de bacalaureatîn buzunar, a mers la Bucureşti şis-a înscris la silviculturăAlexandru Mădularu s-a născutîn 1926, în comuna Strejeştii de Susdin fostul judeţ Romanaţi. Drumuli-a fost povăţuit de un unchi, dinpartea mamei sale, pădurar. Îlchema Ion Calotescu şi era pădurarla Ocolul silvic Lunca Stăneşti.Pe atunci, pădurile ocolului erauseculare, cu exemplare falnice destejar şi gorun, iar acei arbori l-auimpresionat pe tânărul aspirantla meseria de silvicultor. Aşa că…Întâi a mers la Brăneşti, la Liceulsilvic. A intrat la liceu în 1942, iar în1946, cu diploma de bacalaureatîn buzunar a mers la Bucureşti, lafacultatea de silvicultură.Inginerul Mădularu face partedin promoţia 1950 a facultăţii desilvicultură din Braşov. A începutstudiile universitare în Bucureştişi la un moment dat, cineva s-agândit că ar fi mai bine să se rupătradiţia universitară silvică şi s-aumutat la Braşov! Desigur, în timp,nu a fost un lucru rău… Dar astfels-a schimbat rostul unor mariprofesori ai facultăţii de silviculturădin Bucureşti… Nu a fost posibilca totul să se fi închegat la loc, fărăsă se cunoască.Aşa a fost atunci, oamenii eraumutaţi de colo-colo, să se piardăurmele, să se piardă tradiţiile, săse facă loc pentru oamenii noi airegimului popular… Pălăriile erauschimbate cu şepcile, oameniinu mai erau domni ci tovarăşi,cine nu era cu ei, era duşmanulpoporului… Cine au fost dascăliiîntru silvicultură ai lui AlexandruMădularu? Nu i-a uitat niciodatăşi îi enumeră repede, de parcă s-argândi tot timpul la ei: Stinghe,Chiriţă, Georgescu, Eliescu, Cotta,Negulescu, Bereziuc… Poate îiconsideră ca făcând parte dincartea sa de vizită, poate că segândeşte că a fi fost studentulacestor specialişti de renume aisilviculturii din România este untitlu de nobleţe pentru fiecaredintre cei ce au învăţat de la ei.La terminarea studiilor, a fostrepartizat în Bucovina, la Ocolulsilvic Panaci.Inginerul Mădularu, povestindmomentul repartiţiei, are un zâmbetmirat, chiar şi după atâţiaani, căci povestind s-a întors întimp şi retrăieşte sentimentele şinesiguranţa tânărului inginer caretrebuie să se despartă de lumeacărţii şi să meargă departe întrestrăini, să le dovedească acestoracă învăţătura nu i-a fost un timppierdut. Şi, desigur, olteanul dinAlexandru Mădularu nu avea cumsă se facă de râs printre bucovineni!De fapt politica repartiţiilor erade a muta moldovenii în Oltenia,31

oltenii în Covasna, bucureşteniiîn Transilvania etc Aşa s-a făcutcă inginerul Alexandru Mădularunu s-a găsit singur pe meleagurileplăieşilor lui Ştefan cel Mare…Odată cu el, la ocolul Cârlibaba,a fost repartizat un alt oltean,coleg de generaţie cu el, inginerulIlie Oancea.Şi s-au întâlnit pe laDirecţia Silvică Suceava, fiecarecărându-şi geamantanul şi căutându-şirostul în silvicultură.Au reuşit să îşi fie unul altuia deajutor şi pe deasupra au rămas şiprieteni. Acum, dl. Mădularu esteîn Râmnicul Vâlcea, iar dl. Oanceaeste la Slatina. Eram tânăr şi nu-mi erafricăAmintirile inginerului Mădularudespre pădurile Bucovinei suntîncă vii şi nu se poate împiedicasă povestească despre devastareafondului forestier al României,în acei ani când puterea de laMoscova îşi cerea tributul de lapoporul român alături de care acâştigat cel de-al doilea războimondial. Stalin era în tot şi întoate, nu se poate să uite un omaşa ceva, zice dl. Mădularu, iartonul vocii îi este aproape oşoaptă mânioasă… Încercăm sămergem pe firul cronologic alcarierei sale îndelungate, însă, tottimpul revine obsesia imensuluipreţ plătit de pădurea româneascăîn acea perioadă. În Suceavaexista SOVROMLEMN-ul caredicta toate lucrările în pădure.Amenajamentele erau nesocotite,se exploatau peste 200.000metri cubi de masă lemnoasăanual, pădurile erau tăiate ras,toată bogăţia codrilor de bradbucovi-neni era pusă la pământde parcă nu ar fi fost niciodată…A fost martor acelor fapte şi prineforturi susţinute, cât a muncitacolo, cam zece ani, la Ocolul silvicVatra Dornei, şi-a făcut datoria dea munci la împădurirea şi micşorareaefectelor acelor tăieri nebune.Sigur, se exploatau 200 mii m 3şi se plantau 1000 sau 1500 ha pean, cu aceleaşi specii. În 1952 s-aufăcut primele semănături directdin avion, pe toată suprafaţa ocoluluiVatra Dornei. E mândru şiacum, când povesteşte că s-a urcatîn avion şi a participat pe viu laaceastă acţiune. Îşi aduce amintecu plăcere de inginerii delegaţiai Ministerului silviculturii, GoguPopescu şi Teodor Teofilescu.Aceştia l-au îndrumat corect, iar els-a urcat în avion şi a avut grijă săse arunce seminţele pe suprafeţeletăiate ras şi nu în goluri, aşa cumfăceau de obicei cei ce erau înavion şi nu îi durea sufletul depădure… ,,Eram tânăr şi nu-mi erafrică… ’’ Lucrările de împădurire seexecutau pe baza unor proiecteîntocmite de ICAS Bucureşti. Împădurirea ca formă derezistenţă la presiunea politicăRuşii făceau presiuni să se taiecât mai multă pădure, nu maiconta nicio regulă silviculturală,erau uitate preceptele nemţeştiriguroase după care fusesecondusă până atunci pădurea,iar românii, plantând, sperau, cuîncredere, că totul va fi bine pânăîntr-un sfârşit… În acea perioadăneagră a pădurii româneşti, împădurireasuprafeţelor tăiate ras deveniseo formă de rezistenţă lapresiunile politice…Se tăiau trei, patru posibilităţianuale, specialiştii români nu erauconsultaţi, amenajamentele numai făceau nicio ceapă degeratăîn ochii celor de la sovrom…Şefii de ocol români erau oamenipolitici, nu erau silvicultori, eicedau, nu obiectau, poate nicinu realizau că erau, practic,părtaşi la o crimă… ,,Estimareamasei lemnoase pentru tăierese făcea prin pieţe de probă, pesuprafeţe de 5000 m 2 , se raportala suprafaţa parcelei şi se estimavolumul de exploatat. Se plăteadoar buşteanul ce depăşea 24 cmîn diametru, cu 3 lei 1 m 3 . Masalemnoasă se plutărea pe Bistriţa,pe Dorne şi pe Neagra, până laCombinatul de industrializare alemnului. Cheresteaua rezultatăera degrabă livrată în URSS.Jaf !’’ - zice inginerul Mădularu.Nu poate să-şi potolească niciazi resentimentul şi frustrareaîndurate în primii ani de carierăîn silvicultură… Nici azi, cândare 84 de ani, din care 43 sunt devechime ca inginer silvic, nu uităşi nu iartă… Zece luni de arestNu ajungea jaful la care asistaneputincios. Iată, în 1958 a apărutatacul masiv de Lymantriamonacha. A început la Broşteni şis-a întins masiv, cuprinzând VatraDornei, Coşna şi Iacobenii. Au fostdistruse mii şi mii de hectare dearborete de molid. Combatereas-a făcut cu insecticide nemţeşti,a reuşit, dar cum o nenorocirenu vine niciodată singură, deşitratamentul aplicat a fost eficient,s-a găsit cineva, care a zis căfusese mult prea scump. Iar profesoriiEliescu, Chiriţă şi ing.Ştefănescu au fost arestaţi pentrurecomandările făcute… Adică dece nu s-au cumpărat substanţelede combatere din URSS?! Afost arestat şi tânărul inginerMădularu, şi zece luni a fost purtatla interogatorii şi a stat în arestprin puşcăriile Rahova, Jilava,Văcăreşti… După cele zece luni,a fost eliberat, fără scuze, fărănici un fel de motivaţii şi trimis lalocul de muncă, de parcă nu s-arfi întâmplat nimic… MinistrulHoria Nicovescu ar fi vrut totuşi săofere acestor nevinovaţi reparaţiipentru nedreptatea la carefuseseră supuşi, dar până la urmănu s-a mers în justiţie, doar şi-auprimit banii din urmă şi fiecarea plecat la treaba lui! Ce puţine32

cuvinte foloseşte acest om ca săpovestească prin câte a trecut şicât de modest este după ce o viaţăîntreagă a trăit ştiind că se putea şimai rău!E o înţelepciune şi o pildă deviaţă în această relatare din care sedesprinde morala că omul e subtimpuri… Îşi aduce aminte că, fiindinginer şef la Ocolul silvic Vatra Dorneiera chiar prieten cu comandantulmiliţiei. Mergeau împreună lavânătoare. Când a fost la arestare,acest fals prieten nu i-a spus nimic,doar l-a chemat şi l-a luat!După eliberare, inginerul Mădularuşi-a luat familia, avea cei doicopii care acum sunt în Canada,şi a plecat din Bucovina. S-a dussă muncească mai aproape delocul său de baştină… Mai întâi înDirecţia Silvică Piteşti, până în 1961,apoi la OS Băbeni, până în 1972. Din1972 până la întâi aprilie 1989 a fostşef birou împăduriri la I.S. Vâlcea…Atunci a ieşit la pensie.Ce am aflat de la acest mândruinginer silvic care în toată viaţasa profesională s-a ocupat decreşterea pădurii? Ar fi poatefaptul că pădurea a fost folosităca monedă de schimb şi a plătitumilinţa îndurată de români de-alungul istoriei, şi ar mai fi, deasemenea, faptul că mândrii codriai fostei Bucovine imperiale au fosttransformaţi în cherestele pentrua acoperi nevoile ,,marelui imperiuroşu’’… Pădurile judeţului Suceavasunt păduri plantate în anii ‘50 aisecolului douăzeci ! Sentimentul de a fi împlinitBilanţul vieţii sale? Păi… a maifost o dată arestat, când şi-a făcutcasă şi cuiva i s-a năzărit că nutrebuia să şi-o facă. Nu se considerăa fi un fost persecutat politic!Are acel sentiment de împlinirecă fie şi după mari necazuri, viaţai-a adus mulţumire şi mai ales căambii copii au reuşit în profesiilealese, în Canada. Îl vizitează,merge şi dumnealui la ei, vârstanu l-a făcut mai leneş, are stupi şipleacă în pastorală cu ei, în fiecarevară.,,Sunt pensionar, sunt apicultor,sunt ocupat!” – îşi încheie povesteainterlocutorul nostru. Nepromite să vină la Bucureşti şi, deasemenea, să scrie despre albine,apicultură şi miere pentru cei carevor să se apuce de această sfântăîndeletnicire!Rodica DumitrescuDEZASTRUL PĂDURILOR DIN FONDUL FORESTIER BUCOVINAPERIOADA 1950-1960Ca tânăr inginer, am fostrepartizat în producţie la OcolulSilvic Vatra Dornei – Direcţia SilvicăSuceava.Cunoşteam zona din perioadade practică, de la centrele deamenajare ale M.U.F.B. – Bistriţa-Bazinele Dornelor şi Găineşti,Mălin, perioada 1949-1950.Am fost bucuros că am primitrepartiţia în Bucovina, care deţineacele mai frumoase păduri derăşinoase, administrate de FondulBisericesc Ortodox din Bucovina,înainte de venirea mea la post.Administraţia Fondului Forestierdin Bucovina avea sediul înCernăuţi, până în anul 1945, când33

nordul Bucovinei a fost ocupatsamavolnic de Rusia.După ocupare, AdministraţiaF.B.O.R.B. s-a refugiat la OcolulSilvic Vatra Dornei, care administraşi staţiunea balneo-climatericăDorna, cu sediul în oraşul VatraDornei.Pentru pădurile FonduluiForestier din Bucovina s-a mersnormal până în anul 1947 cânds-au înfiinţat cele două Trusturide Exploatare Suceava şi VatraDornei.Trustul de exploatare VatraDornei exploata masa lemnoasădin raza Ocoalelor Silvice: Broşteni,Vatra Dornei, Dorna Cândrenilor,Coşna, Iacobeni şi Cârlibaba,care cuprindeau pădurile dinM.U.B: Bistriţa-Dornişoara-Coşna-Neagra-Şarului şi Crucea Dârmoxaşi Broşteni.Trustul de exploatare VatraDornei cuprindea 10 sectoarede exploatare: Broşteni, Crucea,Darmoxa, Drăgoiaşa, Neagra Şarului,Colbu Zugreni, Poiana Negri,Poiana Stampei, Dornişoara, Coşnaşi Teşna, Grădiniţa.Unitatea de exploatare Iacobenicu 7 sectoare de exploatare: Iacobeni,Ciocăneşti, Cârlibaba, Ţibău,Şesuri şi Prislop.Masa lemnoasă de exploatat,stabilite prin amenajamentelesilvice întocmite după modelulsilviculturii germane se făcea cuaplicarea obligatorie a regimului şia tratamentelor tăierilor rase pânăla 5 ha, în margine de masiv şi mairar în benzi.Posibilitatea era stabilită înfuncţie de creşterea medie/ha şinu era permisă depăşirea.Tăierile extraordinare provenitedin produsele accidentale sau doborâturilede vânt, erau obligatoriuprecomptate din posibiliatea normală.Toate pădurile fondului forestierdin Bucovina erau amenajate,după modelul german, fiindexecutate sub conducerea regretatuluiDr. ing. T. Botezatu, iniţiatorulamenajamentelor pe Mari UnităţiForestiere (M.U.F.B.)şi M.U.F.G.Această metodă s-a aplicatdin 1948, la amenajarea tuturorpădurilor din România.Odată cu apariţia TrustuluiSovromlemn, posibilitatea prevăzutăde amenajamente nu a maifost respectată, iar masa lemnoasăpredată la exploatare era stabilităîn funcţie de cât puteau săexploateze unităţile de exploatare,prin sectoarele de exploatare.Cum se proceda:Conducerile ocoalelor silvice înperioada 1948-1959 erau formatedin şef ocol, ing. şef şi contabil şef;şeful de ocol fără nici o pregătireprofesională de specialitate şireprezentau personalul ocolulcând se făcea amplasarea maseilemnoase, la solicitarea trustuluiSovromlemn, prin unităţilede exploatare şi sectoarele deexploatare.Exploatarea masei lemnoasese făcea prin tăieri rase pe toatăsuprafaţa versantului, fără a serespecta regimul şi tratamenteleprevăzute de amenajamente.Cum se proceda la estimareamasei lemnoase: prin pieţe deprobă 50/50 m materialul fasonatse inventaria din pieţele de probăraportate la suprafaţa parcelei.Cum se încasa renta. Până ladiamentrul de 20 cm – gratuit, dela 21cm la 30 cm – 3 lei/mc şi peste31 cm – 4,25 lei/mc.Din situaţia mesei lemnoaseanexată – perioada 1949-1959la ocolul Vatra Dornei, rezultămasă lemnoasă exploatată pe anicu depăşirea posibilităţii anualede 3-4 ori. Cu acelaşi procent dedepăşire şi la ocoalele care auaparţinut Trustului SovromlemnVatra Dornei.Ocolul Silvic Cârlibaba–400,000m 3(cel mai mare ocol din ţară);Ocolul Silvic Broşteni–300,000m 3(al doilea ocol din tară);Ocolul Dorna Cândrenilor–200.000m 3 .Ocolul Silvic Iacobeni-150.000m 3 .Total: 1.300.000 m 3Aşa au căzut victimă şi au fosttăiate abuziv cele mai frumoasepăduri de răşinoase de molid şibrad cu diametre până la 1 m şipeste 50 m înălţime, bazineteleCălimani, Dornişoara, Cârlibaba,Bistriţa, Darmocsa, Drăgoiaşa şiBroşteni. Peste 30% arboretelede molid produceau lemn declaviatură şi rezonanţă, căutat înperioada interbelică de Anglia,Germania şi Franţa.Patru ingineri silvici delegaţi aiF.A.O au verificat în 1956 tăierileabuzive de masă lemnoasă impusede trustul Sovromlemn. Darrezultatul a rămas în continuare laacelaşi volum de masă lemnoasă.Şeful delegaţiei a fost Valav Ruzika,Gh. Bădescu, delegat din parteMinisterului silviculturii, MădularuAlex, Faust E., Creţoiu Ion.Toată masa lemnoasă exploatatăse transporta prin plurăritorganizat pe râurile Bistriţa, Dorna,Dornişoara, Neagra Şarului, NeagraBroşteni, Darmoxa şi Drăgoiaşa.Pentru industrializare şi debitarea masei lemnoase, în anul1949, s-a înfiinţat un trust deindustrializare, cu sediul în VatraDornei, care a constituit marelecombinat Berbat Andrei, fabricilede cherestea: Iacobeni, Floreni,Argestru şi Dorna Arin.Aceste fabrici de cherestea, câtşi combinatul debitau în cherestea70% din masa lemnoasăexploatată, iar diferenţa de 30%din masa lemnoasă exploatatăera transportată cu plutele perâul Bistriţa, până la fabricile decherestea de la Piatra Neamţ,Râşnov şi Bacău. Toată masalemnoasă debitată în cheresteamergea la export în U.R.S.S. lapreţuri derizorii.Un episod dureros la care amparticipat împreună cu colegiiinginerii Oancea Ilie, Spânu Duliu,Faust E. Creţoiu Ion şi NastacConstantin în perioada a avut locîn perioada aprilie-mai 1951.Am fost detaşaţi la OcolulSilvic Cârlibaba, pentru punereaîn valoare şi estimare a maseilemnoase a arboretelor de răşinoasede pe versantul drept al pârâuluiPârcălab, frontiera între URSS şiRomânia era stabilită iniţial pe firulpârâului.În anul 1950 URSS au cerutrectificarea frontierelor pe versantuldrept, însă pe culmea versantuluipârâului Pârcălab.Estimarea masei lemnoase s-afăcut prin metode amenajistice,iar valoarea, renta plătită de URSSera de zero lei.34

Fondurile de investiţii fiindasigurate, iar materialul de împădurire,puieţii, erau asiguraţi defiecare ocol din pepiniere proprii.Din situaţia prezentată, pentruOcolul Silvic Vatra Dornei, rezultăsuprafaţa împădurită pe ani, perioada1950-1959, prin plantaţiidirecte cu molid.În primăvara anului 1953 şi1954, la Ocolul Silvic Vatra Dorneişi Dorna Candrenilor s-au executatprimele semănături directe cumolid, cu avionul, peste 1000 ha,la ambele ocoale.Lucrările cu semănături directedin avion, au fost coordonatede inginerii Gogu Popescu şiTeofilescu Teodor, din parteaMinisterului Silviculturii, iar dinpartea Direcţiei Silvice Suceavaing. Berliba Boris.Rezultatele au fost bune şifoarte bune, sunt arborete careacum au peste 55 ani care au venitsă înlocuiască fostele păduri dinCodrii Bucovinei, căzuţi pradăşi tăiaţi barbar de care fostulSovrolemn, de trista amintire.Ing. Alexandru Mădularu,pensionar, fost ing. şef laOcolul Silvic Vatra Dornei(1950-1959)Dispunând de fonduri, unităţileSovrolemn, prin sectoarele deexploatare, executau curăţireaparchetelor în vederea lucrărilorde împăduriri.Având în vedere marile suprafeţede pe care se tăia anualîn bazinele Bistriţa, Dornele,Dornişoara, Coşna, Neagra Şarului,Dârmoxa, Drăgoiasa, Cruceaşi Neagra Broşteni, I.C.A.S., în anii1952/1953, a întocmit studii şiproiecte de împăduriri pentrutoate ocoalele silvice Vatra Dornei,Dorna Canndrenilor, Coşna,Iacobeni, Cârlibaba şi Broşteni.35

Să Ne Cinstim ÎnaintaşiiSă ne amintim de Marin PopescuInternetul e o poartă spre o lumedin care nu se pierde nimic. Nu existămoarte, cum nu există nici viaţă!Dai pe Google şi scrii ce vrei să stii,dai click şi te pomeneşti în lumeaştirilor de tot felul şi afli tot ce vreişi nu vrei despre cine, ce şi oricine şiorice…Preocuparea pentru aflareaştirilor despre pădure este justificatăîn cazul redacţiei revistei Pădureaşi Viaţa. Aşa se face că am dat pesteun articol din 2007, pe site-ul www.ecomagazin.ro, anume ,,Deşertulmigrator din sudul Olteniei“, unarticol care m-a atras pentru căvenea ca o amintire despre lucrurifoarte cunoscute, lucruri pe care lemai auzisem la altcineva. La un omfoarte preţuit, dispărut dintre noi,inginerul silvic Marin Popescu, unmare profesionist şi un împătimit almeseriei, fost director al D.S. Dolj. Unparagraf din acel articol, care, repet,este din 2007, ne arată că inginerulMarin Popescu, în 1998, ştia căPădurea noastră- însă adevărul nua murit!De atunci, din 1998, s-o fi făcutmult, s-o fi făcut puţin pentru cadeşertul să nu vină peste noi, cumne avertiza Marin Popescu? ( rd)La un interval foarte scurt,după secarea bălţilor şi defrişareapădurilor, începând cu ultimaterasă a Dunării, în sud-estulOlteniei, au apărut numeroasefenomene meteorologice dăunătoarevegetaţiei, în general şiculturilor agricole, în special. Eles-au dezvoltat ca o consecinţănefastă a factorului antropic, careprin intervenţia sa în ortografiaterenului la incidenţa atmosfereicu suprafaţa terestră, producemari pagube materiale economieiacestei zone, distrugând plante,animale şi chiar vieţi omeneşti.Pentru a găsi putinţa în aexprima pe scurt „catastrofa” sau„potopul” cum îi spun oameniinivelul suprafeţei sale active, undese încălzeşte stratul Troposferei.Fizicienii şi meteorologii auîmpărţit învelişul atmosferic alTerrei în straturi principale şianume: Troposfera, Stratosfera,Mezosfera şi Exosfera.PĂDURE SAU DEŞERT?deşertul va veni peste noi dacă nuîmpădurim!,,Singură pădurea ar mai salvaceva. Dar satul nu are nici un metrupătrat de crâng. Perdelele forestieresunt nişte caricaturi, pomişorianemici, strâmbi, chinuiţi, arşi şischilodiţi de topoare…. Au fostperdele, o frumuseţe de salcâmi,groşi şi sănătoşi. Se planta o perdeala 250 de metri, salcâmii ţineaudeşertul în loc….A intrat olteanulcu toporişca în salcâm. O căruţă desalcâm de pus pe foc s-a dat pe onavetă de bere.’’Acum, în 2010, readucem memorieicolective cuvintele aşternute deMarin Popescu pe o coală de hârtieîngălbenită. Azi, e mort autorul, emoartă şi publicaţia – e vorba desprecare au supravieţuit coşmarului,consider că este necesară recepţionareaşi înţelegerea unor noţiunisau fenomene meteorologice petrecuterecent în zona Apele Vii,Celar, Redea, Gostavăţ, comunelesituate în sudul judeţelor Olt şiDolj.Este de ştiut că soarele revarsăîn jurul lui cantităţi uriaşe deenergie, din care însă pământulnu primeşte decât a doua miliardăparte, cauza principală fiind mareadepărtare a planetei noastre faţăde astrul zilei. Energia ajunsă lapământ prin radiaţiilor solareeste termică, motiv pentru careTerra devine sursa principală deîncălzire a aerului atmosferic, laTroposfera este stratul celmai de jos al atmosferei a căruigrosime creşte sau descreşte peverticală, în funcţie de latitudine.Ea măsoară 18 km în regiunileecuatoriale, 6 km în cele polareşi 11 km în zona temperată.Volumul ei este de numai 1% dintotalul celor cinci starturi, iar masatotalizează 75% din greutateaîntregii atmosfere. În stratul celmai de jos al Troposferei, pânăla înălţimea de 5 km, conţinutulvaporilor de apă depăşeşte 90%din totalul vaporilor existenţi înînvelişul aerian al Pământului.Descreşterea temperaturii cu 1 0 Cla suta de metri, caracterizează îngeneral Troposfera.36

În cursul de meteorologie şiclimatologie forestieră, autor prof.dr. M. Marcu referitor la Troposferăscrie: „Ţinând cont că în Troposferăeste concentrată cea mai mareparte a masei atmosferice, cea maimare parte a vaporilor de apă şinucleelor de condesare, precumşi faptul că odată cu încălzireasau răcirea suprafeţei terestre,aici au loc cele mai complicatemişcări ale aerului. Se poateafirma că Troposfera este sediulfenomenelor meteorologice, a celormai importante care definescstarea timpului”. Troposfera este,deci, sediul produselor condensăriisau suprimării vaporilor de apăpe suprafaţa terestră, precumşi pe diferite obiecte reci. Roua,chiciura, bruma sau poleiul seformează atunci când suprafaţade contact este intens răcită, cândaerul este suficient de umed, încondiţiile unei mişcări turbulenteslabe. Produsele condensăriiîn atmosferă sunt ceaţa şi noriiconstituiţi din picături foarte finede apă şi cristale de gheaţă ceplutesc în aer, putând fi purtate devânt, într-o parte sau alta a loculuide formare până când particuleleajung la o greutate care poateînvinge forţa curenţilor excendenţişi să cadă spre sol sub acţiuneaforţei gravitaţionale.Creşterea particulelor noroasese poate face prin contopireaparticulelor lichide între ele, precumşi a celor solide sau princiocnirea cristalelor cu picăturilede apă suprarăcite. Contopireaprin ciocnire a două particulelichide poate forma picăturile deburniţă, contopirea sau asociereaparticulelor de gheaţă conduce laformarea fulgilor de zăpadă, princiocnirea sau asocierea cristalelorde apă cu picături de apă suprarăcite,picături care îngheaţă încontact cu suprafaţa cristalelor sepoate forma grăunţe de gheaţă(măzăriche sau grindină). De fapt,grindina provine din dezvoltareaboabelor de măzăriche tare, atingânddiametre între 0,5-2 cm, rarajungându-se la 5-6 cm şi mai mult.În Manualul inginerului forestier,vol. I Secţiunea de meteorologieautori ing. dr. T. Bălănică şi acad.Chiriţă, la pag. 61 se arată: „Grindinaeste gheaţa care se formeazăîn norii Cumulo-Nimbus. Mărimeabucăţilor de grindină este variabilă5-20 mm, uneori chiar mai mult; deexemplu sunt cazuri când grindinaa avut mărimea oului de găină.Recordurile au fost înregistratela Bizerta (Tunis) la 1 octombrie1898, când bucăţile de grindină aucântărit 620 gr şi în Styria (Austria)unde la 1 iulie 1897 grindina a fostde 1100 gr bucata.” La Apele Vii,greutatea unei bucăţi de gheaţă afost sub 300 gr, dar durata căderiiei a depăşit o jumătate de oră.În după amiaza zilei de 20iunie ne-a reletat cetăţeanulButoi Cornel, din comuna ApeleVii: “dinspre Craiova s-a ivit un normare cât un munte! Avea vârfulînfipt în bolta cerului, a intervenitmama băiatului. Când norul a ajunsaproape de casa noastră, s-a pornito vijelie şi s-a ridicat o furtună denisip încât nu mai puteai să-ţi daiseama care-i norul si care-i ţărâna.Cerul s-a întunecat, câinii au începutsă urle, iar pisicile au dispărut.Deodată s-a lăsat întuneric, ca-nnopţile fără Lună. Bolta cereascăera brăzdată de fulgere ce parcăsăreau dintr-o margine a ceruluiîntr-alta. Pe cer era tot un foc. Amscos capul pe fereastră şi la luminafulgerelor am văzut doi pruni rupţidin faţa casei zubrând peste gardulvecinului. Tabla de pe magaziaceluilalt vecin de peste drum a fostgăsită a doua zi, prin grădinileoamenilor. M-am chinuit să-nchidfereastra şi n-am putut. Geamurilecare mai erau închise nu se maiopreau din zdrăngănit. Nu credeamcă mai rămâne vreunul întreg. Dealtfel, aşa s-a şi întâmplat până laurmă. Tunetele nu se mai opreau.Era un şir continuu de bubuituri.Vântul sufla aşa de tare încâtcredeam că o să ne scoată uşile dinţâţâni. La un moment dat, parcăhula trecuse. Am putut să închidgeamurile, mai precis cercevelele,după care am adus o masă rotundăîn mijlocul odăii, pentru lumânări,dar n-am aşezat că a venit o altăhulă mai urâtă şi mai groaznicădecât prima. A început iar vuietul.Tunetele nu se opriseră. Deodatăs-a auzit un răpăit puternic. Piatraîncepuse să ne toace ţigla de pe case.La odaia dinspre drum geamurileau fost fărâmiţate şi aruncate pe jos,prin pat şi chiar pe sobă, am găsitcâteva cioburi. Am fugit repede încămară şi am luat lumânările luiIsus să le aprind, dar m-a oprit fiulmeu să nu sperii copiii.- Pe care lumânări le consideraţia fi ale Domnului Isus?- Pe cele aduse în noaptea Învieriide la biserică. După ce ne-a spartgeamurile de la camera dispre curteşi-au început să cadă tavanele,am crezut că murim, că prezicerileAnticristului s-au adeverit şi căSf. Ilie, după ce ne va lovi cu pietreşi ne va sfârteca trupurile cu săgeţi,ne va arde de vii. Văzând grămadade piatră deasupra pragului prispei,am luat copiii si nepoţii de mână şine-am dus în cămară, unde am reuşitsă aprindem lumânările lui Isus.Când am simţit mânuţele nepoţilorîncolăcite pe gâtul meu, când le-amsimţit răsuflarea şi suspinele şi cândam văzut că şi îngerii plâng, amînceput să plângem cu toţii.”ing. Marin Popescu37

Un mare silvicultor:AVRAM LUCESCUEra simplu şi modest din fire,de n-ai fi zis că sub înfăţişarea unuiom obişnuit, fără nimic deosebit,care să atragă atenţia, care săepateze, în afară poate demareasa blândeţe se ascundea o marepersonalitate a silviculturii, unmare iubitor al pădurii, care toatăviaţa şi-o consacrase servirii, ocrotiriişi conservării acesteia. De timpuriuAvram Lucescu s-a preocupatde pregătirea sa profesională, înideea de a fi cât mai folositorpădurii, sau a ceea ce metaforicconsidera a fi „casele zânelor dedincolo de obcini”. Este vorba aicide frumoşii codri de brad cu fagde pe Obcina Mare, munte cedomină depresiunea Rădăuţilor,locul de baştină a silvicultorului(com. Bădeuţi). Se pare că tocmaivecinătatea acestor minunate pădurii-a pecetluit destinul. El a văzutîn pădure un tezaur de frumuseţe,servicii ecologice, istorie şi mitologieinegalabil şi de neînlocuit, pentrua cărei păstrare responsabili suntîn primul rând silvicultorii.Putem spune că Avram Lucescu,parcă predestinat unei relaţii deadâncă empatie cu pădurea, în modprogresiv a urmat un program depregătire profesională, trecând printoată gama de funcţii şi lucrări careconduc la formarea unui veritabilspcialist. Redăm în continuareprincipalele etape formative, carereflectă într-o oarecare măsură şimâna destinului:- în sectorul privind amenajareapădurilor, la început ca student (per.1950-1951, câte trei luni pe an), apoica inginer proiectant, timp de 6 ani)per. 1952-1958);- la Revista Pădurilor, în calitatede „redactor şef de rubrică” şi„redactor şef”, timp de 4 ani (per.1958-1962);- ca inginer principal în unitateacentrală de silvicultură, care de-alungul timpului a purtat mai multedenumiri (Ministerul EconomieiForestiere, Ministerul Agriculturiişi Silviculturii, Ministerul EconomieiForestiere şi Materialelor deConstrucţii - MEFMC, MinisterulSilviculturii), timp de 25 ani (per.1962-1987), la care se mai adaugăun an suplimentar, după pensionarealui din 31 dec. 1987.Pe total, Avram Lucescu a lucratîn silvicultură timp de 36,7 ani, dacăavem în vedere şi studenţia. Fiindmai mult decât durata unei singuregeneraţii, putem spune că acestaşi-a consacrat întreaga sa viaţăsilviculturii. De altfel, contactul,pasiunea pentru silviculturăn-a încetat nici mai târziu, dupăpensionare: ani îndelungaţi ela activat în cadrul sindicatuluipensionarilor sivici, în calitate demembru în biroul central.În afară de amenajări, al cărorspecific ne este bine cunoscut, douăau fost diecţiile principale pe carele-a urmat în lunga sa activitate dinminister:a. Ca specialist în serviciul derecoltare a produselor secundareale pădurii, unde s-a remarcatprin profundele sale cunoştinţe înmaterie de stupărit (a urmat şi uncurs de pregătire în această direcţie),ciuperci şi fructe de pădure (zmeură,mure, afine), scriind, singur sau încolaborare, cinci cărţi (broşuri) depopularizare privind ciupercile.b. Ca îndrumător din parteaMinisterului a organelor silvicede teren (din teritoriu) dela treidirecţii silvice (Oradea, Harghita,Vaslui), pe care ani de zile le-a avutsub observaţie (în monotorizare)în scopul de a promova politicaorganului tutelar, care urmărea ocât mai mare apropiere de idealurileunei silvicultori pe baze ecologice.Convins de justeţea şi frumuseţeaacestei idei, Avram Lucescu a găsitposibilitatea de a-şi pune în valoareprofundele sale cunoştinţe privindecologia şi protecţia pădurilor,dragostea pentru valorile pereneale acestora, precum şi neasemuitasa putere de muncă întru realizareaacestui ideal. De timpuriu, el aînţeles că pădurea este un bunnaţional de mare preţ pentru a căruisalvare trebuie şi merită să luptăm.Lupta pentru realizarea acestui scoptrebuie dusă cu toate mijloaceleşi la toate nuvelurile, inclusivcel al personalului sivic ajutător.„Viitorul pădurilor depinde deoameni, iar adevărata conservare şiredresare o face pădurarul”, obişnuiael să le mărturisească celor maiapropiaţi.Nu este hazardat să afirmăm cădomeniul în care Avram Lucescus-a afirmat cu întregul său talentde silvicultor, cu bogatul săutezaur de cunoştinţe, cu ideile şiconvingerile sale privind ocrotireaşi conservarea pădurilor a fost acelade îndrumător.Este greu de apreciat până unde,cât de departe a mers influenţasa în ce priveşte formarea depersonalităţi silvane, sau de insuflarede sentimente de empatică preţuirea pădurii, dar un lucru este sigur:doar aici, pe terenul silviculturiipractice, Avram Lucescu s-a simţitla el acasă, fiind el însuşi, adicăsilvicultorul bucovinean temeinicpregătit pentru o misiune grea,dar frumoasă: servirea cu abnegaţieşi devotament a cauzei păduriiromâneşti, de existenţa căreiadepinde însuşi viitorul ţării. Este ştiutcă fără păduri, combaterea actualeicrize ecologice devine imposibilă.Simplu şi modest, cinstit şi curespect pentru adevăr, prietenos şicolegial, gata oricând să ajute, ca unveritabil bucovinean, Avram Lucescua fost în Ministerul (Departamentul)Silviculturii un om de bază, unuldintre acei muncitori serioşi şicuminţi care duc în spate greul,fără a se plânge, lăsând pe alţii săfacă politica relaţiilor conjuncturale.Fiind convins că numai prin muncăcinstită se pot obţine mari realizări,nu s-a străduit, n-a avut timp săfugă după funcţii mari, nici măcarn-a obţinut o plecare în străinătate,foarte apreciată în perioada deneagră stăpânire comunistă. Înschimb, era foarte apreciat înminister, în calitate atât de colegcât şi de specialist, iar sfaturile lui,soluţiile pe care le propunea, erauurmate în cea mai mare parte.Prietenos şi bun, inspirândrespect şi încredere, Avram Lucescu,a fost un fel de „sare a pământului”.Constantin Bândiu38

Vitrina cu CărţiPLUTĂRITUL PE BISTRIŢA. INCURSIUNI ÎN ISTORIETransportul lemnului pe apecurgătoare – plutăritul – a constituitdin vremuri imemorabileprincipalul mijloc prin care buşteniiau ajuns din pădure la cei ce îiprelucrau. Acest fel de transporta fost practicat peste tot în lume,nu numai în România, anumeacolo unde au fost îndeplinite celepatru condiţii obligatorii pentru afi practicat:- existenţa unor întinse suprafeţeacoperite cu păduri deconifere;- o mare cerere de material lemnos,atât pentru piaţa internă cât şipentru cea externă;- lipsa unor căi de comunicaţieşi mijloace de transport corespunzătoare;- existenţa unei ape curgătoarecare să se poată preta la o astfel deactivitate.Cartea profesorului ConstantinCojocaru - Ţuiac este un studiuştiinţific, structurat pe 27 de capitole,de la Rolul lemnului până laCatargele din Carpaţi şi Lutierii dinCremona.Din punct de vedere al surselorde informaţii, lucrarea s-arputea împărţi în două părţidistincte. Prima, cea care sereferă la plutărit de la origini şipână în timpul celui de-al doilearăzboi mondial, bazându-se pecercetări minuţioase în BibliotecaAcademiei Române şi în diversearhive.În partea a doua a lucrării,autorul dezvoltă perioada de dupăcel de-al doilea război mondial:apogeul, agonia, şi sfârşitul plutăritului.Profesorul Cojocaru a conceputacest capitol pe baza experienţeipersonale, a lucrat în acest sectorde activitate şi astfel seconstituie într-o sursă credibilăde documentare şi relatare amaterialului şi subiectuluilucrării,descriind în detaliumodul de organizarea plutărituluipe Bistriţa şi peafluenţi, perioadăcare se suprapunecu existenţa sovromurilor.Tehnologia plutărituluiocupă unspaţiu larg în volum,sunt descrise modulde legare a uneiplute, conducereaei, închisorile deplute, construcţia şifuncţionare haiturilor,amenajările hidraulicecare permiteaudesfăşurareaplutăritului înzonele unde apaera puţin adâncă, unde buşteniinu pluteau. În acelaşi timp, reuşeştesă facă o prezentare veridicăa acelor fenomene care împiedicaudesfăşurarea activităţii deplutărit.Un capitol aparte îl reprezintădescrierea oamenilor - Plutaşii,condiţiile în care trăiau şi munceauaceştia, pregătirea lor pentrumeserie.Cartea se citeşte cu plăcere,nu este o descriere aridă a uneimeserii dispărute, autorul reuşeştesă creeze ceva din atmosferatimpului şi a caracterelor plutaşilor,bazându-se pe o serie de povestirireale aşternute cu mult talent, înaceastă carte care vine să reînvieparcă, un moment, străvecheaîndeletnicire dispărută odată cuprogresul tehnic.CONSTANTIN COJOCARU – ŢUIAC39

Silvicultura în DiversitateADUNAREA GENERALĂ A C.I.C. - 2010, CROAŢIAÎn perioada 6-9 mai 2010, s-audesfăşurat în localitatea Cavtatde lângă oraşul Dubrovnik, înCroaţia, lucrările Adunării Ge–nerale a C.I.C., ediţia a 57-a. RegiaNaţională a Pădurilor-Romsilva afost reprezentată de o delegaţie,specialişti silvicultori care au şi ca–litatea de vânători şi de membrii înDelegaţia Naţională a României.Consiliul Internaţional deVânătoare şi Conservare a Vânatului- C.I.C., este o organizaţieinternaţională creată în anul 1930,de câteva ţări central europenereprezentative pentru bogăţia şivaloarea cinegetică a vânatuluiacestei zone (între ţările fondatoarefiind şi România), organizaţiecu personalitate juridică obţinutăîn acelaşi an la Paris. Sediul a foststabilit la Paris-Franţa şi a rămas laParis pentru mai multe decenii.Ideea înfiinţării unei astfelde organizaţii internaţionalea vânătorilor a apărut încădin anul 1910, cu ocazia uneiexpoziţii internaţionale de trofeede vânătoare organizată laViena. Majoritatea discuţiilor şinegocierilor ulterioare, organizatoriceîn esenţă, privind înfiinţareaşi viitorul unei astfel de organizaţii,au avut loc pe proprietatea grofuluiKaroly, de la Palarikovo (astăzipe teritoriul Cehiei), unde înprezent funţionează un grandiosmuzeu de vânătoare.Fondatorii au remarcat încăde atunci că viitorul vânătoriidepinde în foarte mare măsurăde exploatarea raţională, durabi-lăa vânatului, de eficienţa gospodăririifondurilor de vânătoareşi de schimbul internaţional deinformaţii. Este, desigur, demnde subliniat faptul că acel grupde entuziaşti iniţiatori au realizatimportanţa exploatării echilibrate(„durabile” după formula zilei)şi protejării faunei sălbatice deinteres cinegetic, înainte deAl Doilea Război Mondial şibineinţeles, cu mult înainte deapariţia curentelor şi mişcărilorecologiste.De la începuturi, C.I.C.-ul apromovat idealurile măreţe, deosebite,înalte privind vânătoareaetică şi echilibrată, scoţând întotdeaunaîn evidenţă faptul că vânătoareadurabilă şi protajareavânatului merg împreună peacelaşi drum, având acelaşi ţel.Romsilva este, împreună cuA.G.V.P.S. din România (în bazaunui Protocol bilateral de reprezentare),membră în ConsiliulInternaţional de Vânătoare - CICîncepând cu anul 1999, prin componenţaDelegaţiei Naţionale.Una dintre cele mai importantemanifestări din programul anualal consiliului, este AdunareaGenerală a Delegaţiilor Naţionale,care a ajuns la a 57-a ediţie.Ediţia anului curent - 2010 a avuturmătorul slogan: „Biodiversitatearegiunii mediteraneene: provocărişi oportunităţi pentru vânători”.Lucrările s-au desfăşurat peDivizii specializate, fiecare cu propriaagendă de lucrări, adaptatăîntr-o bună măsură temei de maisus, astfel: Divizia de politică şilegi; Divizia muniţii de vânătoare;Divizia de cultură; Grupul deopinie al tinerilor vânători; Diviziade ştiinţe aplicate. Fiecaredivizie şi-a început lucrările prinprezentarea raportului de activitatepentru anul precedent, urmatde numeroase teme, referate şiprezentări. Dintre lucrările prezentate,spicuim:a) Raportul în legătură cu organizareaşi desfăşurarea unei40

„Expoziţii de trofee” la Timişoara, înmartie 2010, expoziţie organizatăsub egida C.I.C., ocazie cu careau fost prezentate şi evaluate/măsurate un număr de 220 detrofee de căprior şi de mistreţ. Raportula fost prezentat de către dl.Cosmin Mariş, membru vânător laAJVPS Timiş. Modul de organizareşi desfăşurare a evenimentuluia fost apreciat de membrii altordelegaţii şi reprezentanţi ai conduceriiC.I.C.b) Recomandările C.I.C. pentrustoparea distrugerii faunei în Zimbabwe(adresată Guvernului dinRepublica Zimbabwe) şi pentrusolicitare de sprijin internaţionalpentru salvarea antilopei mari denisip - Giant Sable şi a habitatuluiacesteia, în Angola - Africa.c) Cu toate că la Sesiunea C.I.C.din anul 2009 - Paris, s-a constituitun grup de lucru care să analizezeposibilităţile de modificare a criteriilorde evaluare a trofeelor însistemul C.I.C., în sensul acordăriide puncte suplimentare trofeelorobţinute de la exemplarelede vânat cu vârstă înaintată şidepunctarea trofeelor obţinutede la exemplarele tinere, precumşi apropierea de celelalte sistemede punctaj utilizate în prezent înlumea largă (adică sistemul SCI şisistemul Rowland Ward), nu s-aajuns la nici un rezultat deoareceuni membrii ai grupului s-au opuscategoric oricărei schimbări a actualuluisistem de evaluare C.I.C.d) În raportul anual al trezorieruluis-a subliniat că veniturileanului trecut au fost mai mici încomparaţie cu bugetul aprobat;din păcate veniturile din cotizaţiilemembrilor au scăzut; veniturilegenerate de licitaţiile de vânătoareau scăzut deasemenea faţă de anulprecedent ridicându-se la suma denumai 45000 Euro; cheltuilelile auscăzut şi ele pe seama reduceriicheltuielilor de personal şi de comunicare- corespondenţă.e) Este evident faptul că, crizaeconomică mondială a avut unimpact negativ major asupra veniturilorC.I.C.; prioritatea momentuluieste de creştere a numărului demembrii C.I.C., pentru că (în opiniaconducerii C.I.C.), încep să se vadăprimele semne ale revenirii economicepe plan internaţional.f) În raportul auditorului intern,se subliniază recomandarea şisolicitarea către toate delegaţiilepentru a face eforturi pentru recuperareaşi plata până la zi acotizaţiilor membrilor şi organizaţiilorcomponente.Din aceste considerente, Bugetulde venituri şi cheltuieli pe anul2009 s-a încheiat cu un deficit decirca – 40000 Euro, bugetul pentruanul 2010 se estimează a înregistradeasemenea deficit, urmândca în anul 2011, urmare relansăriieconomice mondiale estimate,bugetul să înregistreze un profitde peste 70000 Euro.g) a fost ales oficial noul Preşedinteal C.I.C. în persoana domnuluiBernard LOZÉ, la propunereaCE şi a Delegaţiei Franţei, urmareretragerii anticipate din funcţie adl. Dieter SCHRAMM.h) au fost anunţate schimbărileintervenite în componenţa delegaţiilornaţionale, precum şi acomisiilor şi diviziilor C.I.C.41

Faţă de cele prezentate şi deatmosfera din timpul lucrărilor,subliniem:1. C.I.C. este o organizaţieinternaţională foarte deschisă,receptivă la propunerile, frământărileşi preocupărilor delegaţiilornaţionale şi ale membriloracestora;2. C.I.C. sprijină desfăşurareade evenimente vînătoreşti internationale(practice, pe teren,schimburi profesionale, culturale,ştiinţifice, literare, muzicale,etc.).În acest context, apreciez caoportună preluarea unor practicidin activitatea acestei organizaţiiinternaţionale deosebit de dinamice,pentru:1. organizarea periodică aunor întîlniri de lucru a membrilorDelegaţiei României;2. pregătirea corespunzătoarea participarii delegaţiei laediţia următoare;3. implicarea şi participareacu ofertă vânătorească dinpartea Romsilva, la licitaţiileC.I.C. precum şi în programul demanifestări anuale pe comisii şiprobleme;4. implicarea şi participareacu standuri la principalele târgurişi expoziţii de vânătoaredin Europa (ex.: Viena, Salzburg,Budapesta, Dortmund, Madrid,Munchen, etc.);5. intensificarea lobby-uluipe plan intern şi internaţionalîn favoarea Romsilva, pentrupromovarea viguroasă a intereseloreconomice şi de imagineale acestei instituţi.În paralel cu lucrările propriuziseale diviziilor, s-au organizat şievenimente paralele pentru documentarepe teren, evenimentecare au trezit un real interes în rândulparticipanţilor, prin tematicilepropuse: vizite pe câteva dintrenumeroasele insule ale Croaţiei,unele locuite şi cu o intensă activitateeconomică în desfăşurare(viticultură, turism, pescuit ma–ritim, activităţi portuare) altele declaratearii protejate dar deschisepublicului larg.Croaţia ca ţară, deşi are o istorieveche şi încărcată, este totuşiuna dintre cele mai tinere naţiunidin Europa, iar forma geografică,destul de ciudată de altfel, o facesă aibă două faţete complet dife–rite, astfel: în partea de vest estecelebra coastă mediteraneeanăcu insule, acoperite cu vegetaţietipică de arbuşti şi tufişuri (numitemaquis) dar şi cu viţă de vie. Aicisunt numeroase oraşe-port de tipveneţian, dintre care se detaşează„regina Adriaticii de est” -oraşulport Dubrovnik.În partea de est, se află câmpiileşi munţii, pe care se văd numeroasefortăreţe medievale ce şi-aujucat foarte bine rolul în istorie.Tot aici se afla şi capitala, oraşulZagreb, care „împleteşte farmeculrelaxat al sudului cu splendoareaimperială”. Valorificând cu multăiscusinţă şi pricepere (turistică şifinanciară) peisajul, comorile istorice,insulele, litoralul, marea,nevoia oamenilor de a găsi locuriliniştite pentru odihnă şi relaxare,Croaţia este pe cale să devină unadintre destinaţiile turistice foartecăutate ale Europei.De-a lungul secolelor, agriculturaa fost prioritatea locuitorilor.Astăzi, peste 8% din teritoriu esteinclus în diverse arii protejate. Pelângă vestitul Parc National Plitvice,cu numeroase lacuri şi cascade,mai sunt protejate şi altelocuri deosebite, ca de exempluInsula Kornati, insula Mljet, râulKrka. P.N.Plitvice este deja partea Patrimoniului Natural MondialUNESCO. În anii *60 aici se turnaucelebrele filme germane de tipwestern, cu indieni şi implicit cucăpetenia acestora Winnetou. Cele16 lacuri sunt legate între ele princascade, formand un decor feeric,apt pentru decoruri de film.În anul 1991, puţin i-a lipsit„reginei Adriaticii” să nu disparăîntr-un morman de ruine. Totuşidestinul a vrut altfel cu acestă„bijuterie” medievală. Ragusa,aşa cum se numea la începuturi,Dubrovnikul de astăzi, a fosttot timpul un puternic centruco–mercial. Puterea şi bogăţiasa se reflectă mai ales astăzi înarhitectura deosebită şi impozantăa bisericilor, mănăstirilor şipalatelor. Stilul arhitectural estegotic de tip veneţian. Cu toatecă şi-a dorit, Veneţia nu a reuşitniciodată să-şi supună rivalulde pe malul opus al Adriaticii.Localnicii au făcut afaceri cu maitoţi mai-marii vremurilor lor, darnu s-au vândut, rămânând fidelifăţă de ei, de familiile lor, de oraşullor, de naţiunea lor. Astăzi oraşulDubrovnik străluceşte mai tare caniciodată-altădată. Este în centrulatenţiei lumii turistice, are audienţăcolosală în acest domeniu şi maiales, are cu ce se lăuda.Cinste lor, croaţilor !Ing. Petre Gărgărea42

ŞTIRI ŞTIRI ŞTIRI ,,România va putea vindesurplusul de certificate de emisiide dioxid de carbon către stateleinteresate, în urma unei hotărâriadoptate de Executiv la sfârşitullui aprilie“ a declarat ministruleconomiei, Adriean Videanu. Aceastăhotărâre stabileşte cadrul legalşi instituţional pentru dezvoltareaschemelor de investiţii verzi,scopul acestui act normativ fiindo valorificare cât mai eficientă asurplusului de cantităţi de emisiide dioxid de carbon.,,Pentru demararea negocierilorcu statele interesate de certificateleRomâniei, se instituie un grupde lucru guvernamental formatdin reprezentanţi ai MinisteruluiEconomiei, Finanţelor, al Mediului,al Afacerilor Externe, la care seadaugă reprezentanţi ai altor autorităţiîn domeniu.” - a precizatAdriean Videanu.Certificatele însumează 300de milioane de emisii de dioxidde carbon, acestea urmând să fievândute în machete de câte unmilion de tone.Ministrul economiei a mai spuscă negocierile pentru vânzareacertificatelor vor fi demarate imediatdupă publicarea hotărâriirespective îm Monitorul Oficial.Ţările beneficiare sunt membreale Protocolului de la Kyoto, celprin care sunt stabilite limitelede emisii poluante, fiind astfelvizate Japonia dar şi toate stateleeuropene. Banii astfel obţinuţi vorfi folosiţi în investiţii de tehnologiinepoluante, gazificarea cărbunelui,modernizarea şi reabilitarea gru–purilor energetice, investiţii înutilizarea surselor regenerabilede energie, reducerea emisiilor degaze cu efect de seră, introducereaautovehiculelor hibrid, şielectrice în transport, împăduriri,managementul deşeurilor.Proiectele vor fi aprobate prinhotărâri de guvern.,,Din punctul meu de vedere,este una dintre priorităţi , pentrucă, pe lângă emisiile de dioxid decarbon în mod ineficient, aşa cumse realizează în foarte multe dintrecomunităţile locale, există şi omare risipă financiară… Pe întregullanţ, de la producţie la încălzireacetăţenilor, din evaluările noastre,sunt aproape 500 de milioanede euro are se pierd.” - a explicatministrul economiei. Lemnul este considerat unprodus de construcţii pentrudezvoltare durabilă.Cu o civilizaţie milenară bazatăpe utilizarea lemnului, dar care,în timp, a ajuns o furnizoarede cherestea, pierzând şi dinimportantul segment al producţieide mobilă, România trebuie săadopte un nou tip de politică înprivinţa acestei resurse valoroaseşi regenerabile de care încă maidispune. În acest sens, la conferinţanaţională ,,Lemnul - un produsde construcţii pentru dezvoltaredurabilă“, organizată pe 12 maide APCMR, la Romexpo, Asociaţiaşi partenerii săi profesionali(ASFOR, APOCOR, ASI, CCIR şiRomexpo) au prezentat spredezbatere următoarele probleme: pădurile României - factor desusţinere a dezvoltării naţionaledurabile situaţie fond forestier -exploatabilitate, planificare, politicide industrializare a lemnuluipentru construcţii a materialuluilemnos politici de construcţiipentru stimularea locuinţelordin lemn poziţiile asociaţiilorprofesionale vizavi de politicileguvernamentale realizări înRomânia - oferta de structuri şicase de lemn şi izolaţii din fibră delemn şi materiale complementarepentru construcţii. ,,Într-o ţară în care suprafaţaîmpădurită este de 6.909 miihectare şi în care, în anul 2008,s-au tăiat 85.730 de hectare, iarîmpăduririle au fost de 11.244hectare, problemele unei structurioptime ale speciilor plantate înraport cu necesităţile actuale şiviitoare a constituit unul dintresubiectele ce vor fi larg dezbătuteîn cadrul conferinţei naţionale“- a spus Claudiu Georgescu,preşedintele Asociaţiei Producătorilorde Materiale pentruConstrucţii din România. Situl Natura 2000 ,, Hunedoaratimişană” este în custodia ARPMTimişoara.Agenţia Regională pentru ProtecţiaMediului (ARPM) Timişoaragestionează, începând din acestan, zona Hunedoara timişană,parte din situl Natura 2000 înRomânia, iar pentru derulareaîn bune condiţii a rolului decustode a depus un proiect pentruaccesarea de fonduri comunitarenerambursabile din FondulEuropean pentru DezvoltareRegională.Declarat ca arie de protecţiespecială avifaunistică, alăturide cele 108 situri declarate lanivel naţional, situl Natura 2000Hunedoara timişană este situatîn judeţele Timiş şi Arad la odistanţă de 24,1 km de municipiulTimişoara şi 14 km de municipiulArad şi se întinde pe o suprafaţăde 1536,7 ha , fiind compusă dinpatru perimetre amplasate pepartea dreaptă a DN 69 Timişoara- Arad, în zona localităţilororţişoara, jud. Timiş, Vinga, Şaguşi Hunedoara timişană din jud.Arad. Zona este importantă prinprisma speciilor avifaunistice,protejate conform legislaţieiinternaţionale şi naţionale.Situl corespunde unei regiunide câmpie cu terenuri agricole şipăşuni aride, cu canale de desecareşi pâlcuri de salcâm, reprezentândhabitatul tipic al vântureluluide seară (Falco vespertinus) şi aldumbrăvencei (Coracias garrulus),specii de interes conservativglobal.România trebuie să asigureimplementarea reţelei ecologiceNatura 2000, în conformitate cuprevederile Directivelor UniuniiEuropene privind Păsările şiHabitatele, să pregătească măsurirelevante de protecţie pentrusiturile de importanţă comunitarăşi să asigure starea favorabilă deconsevare prin aplicarea unormăsuri adecvate de management- protecţie.Datele oficiale postate pe siteulONG Natura 2000 arată că peteritoriul UE cu 27 de state, printrecare şi România, au fost identificatenouă regiuni biogeografice.Între ţările membre şi candidatela UE, România deţine cea maimare diversitate biogeografică,repartizată în cinci regiunibiogeografice : continentală,careeste cea mai comună, alpină înţările cu zone montane, panonică,43

care se găseşte în Ungaria şi în ţărilevecine, pontică, care este doarîn România şi Bulgaria, stepică,care se găseşte doar în România. SUMMITUL DUNĂRII la Tulcea.Finalul lucrărilor SummituluiDunării a avut loc la Tulcea,astfel că ministrul mediului şipădurilor a recomandat cu multînainte primarilor din zonă să segândească la proiecte de mediupentru a atrage finanţări pentruaceastă parte a ţării.,,Pe mine mă veţi avea partenerla această provocare.” - i-a asiguratdl Borbely pe primarii interesaţide accesarea unor fonduri dedezvoltare regională.Ministrul mediului şi pădurilor,Laszlo Borbely, consideră că judeţulTulcea trebuie abordat special înprogramul Natura2000, având învedere că 82% din suprafaţa saeste inclusă în program.Natura 2000 a fost primulsubiect ridicat de primarii dinjud.Tulcea în timpul întâlnirilorcu ministrul mediului, ei fiindnemulţumiţi că şi intravilanul localităţilorface parte din program darşi că nu a început încă procedurade acordare a compensaţiilor.,,Cred că pentru judeţul Tulceavom avea o altă procedură deabordare şi pentru că 82% dinsuprafaţa judeţului este inclusăîn programul Natura 2000. Astava comporta o analiză la nivelulministerului. Acum nu mai avemcale de întors şi cred că esteo problemă de management.Institutul Naţional Delta Dunăriiclarifică printr-un studiu acestezone. Aici, trebuie să vedem însăcum putem exploata pozitivexistenţa acestor arii. Am avut douădiscuţii cu Ministerul Agriculturiipentru a porni compensările caîn Uniunea Europeană” - a arătatministrul mediului. Comerţul ilicit cu specii rarese află pe locul doi după traficul dedroguri!Comerţul ilicit cu specii pecale de dispariţie este pe loculdoi după comerţul cu droguri, lanivel mondial, a declarat intr-oconferinţă de presă Laszlo Borbely,ministrul mediului şi pădurilor.,,La ora actuală, vorbim foartemult despre mediu, dar facemfoarte puţin.Am rămas siderat de ostatistică realizată la nivel mondialîn care se spune că după comerţulilicit de droguri, cel cu specii pecale de dispariţie esten pe loculdoi. Din punctul meu de vedere,subiectul biodiversităţii nu poatefi un business” a afirmat ministrul. SUPRAFAŢĂ FORESTIERĂ ÎNCREŞTERE, VOLUMUL DE LEMNRECOLTAT ÎN SCĂDERE.Suprafaţa fondului forestier aînregistrat o creştere de 0,4l% la31 decembrie 2009, comparativcu aceeaşi dată a anului trecut, ainformat INS.Suprafaţa pădurilor reprezintă97,5% din fondul forestier naţional,fiind cu 0,4% mai mare faţă de2008.Volumul de masă lemnoasărecoltată, conform reglementărilorlegale, s-a redus cu 1,1% faţă de2008.Suprafaţa parcursă cu tăieri deregenerare a pădurilor, efectuate încadrul tratamentelor silvice pentrutrecerea pădurii de la o generaţiela alta, a înregistrat o creştere cu7,7 % faţă de 2008. Din aceastăsuprafaţă, tăierile rase - suprafeţede pe care s-a recoltat în totalitatemasa lemnoasă, reprezintă 4,1%.În anul 2009, s-au realizat lucrăride împăduriri pe o suprafaţă de10.962 ha, cu 2,5 % mai puţin faţăde anul 2008.Vânzările la principaleleproduse forestiere au înregistratfaţă de anul 2008 scăderi la masalemnoasă (minus 7,6%) şi lapuieţi forestieri şi ornamentali dinpepinierele silvice (minus 9%) şicreşteri la seminţe forestiere (plus1,9%) şi fructe de pădure (plus5,2 %).Distribuţia fondului forestierpe regiuni de dezvoltare indicăo concentrare într-o proporţieînsemnată a acestuia în regiunileCentru (19,4 % din totalul fonduluiforestier) şi Nord-Est (18,3 %),urmate de regiunile de dezvoltareVest (15,8 %), Nord-Vest (15,1 %),Sud-Vest-Oltenia (12,4 %), Sud -Muntenia (10,1 %), Sud-Est (8,5%)şi Bucureşti - Ilfov (0,4 %).Cel mai mare volum de masălemnoasă s-a recoltat în regiuneade dezvoltzare Nord-Est (29,9%din totalul volumului de masălemnoasă recoltată), urmată deregiunea de dezvoltare Centru(25,3%) şi într-o proporţie maimică de regiunile de dezvoltareNord-Vest (12,5 %), Vest (11,8 %),Sud-Muntenia / 7,5 %), Sud-Est(6,8 %), Sud-Vest-Oltenia (5,7%) şiBucureşti - Ilfov (0,5 %).Cele mai mari suprafeţe pe cares-au realizat lucrări de împăduriris-au înregistrat în regiunile dedezvoltare nord-Est (21,3 %)din suprafaţa total împădurită)şi Centru (20,9 %), urmate deregiunile de dezvoltare Sud-Est(14,4 %), Vest (9,2 %) şi Bucureşti -Ilfov (0,2%).Suprafaţa fondului forestier alRomâniei, reprezentând 27,6%din teritoriul Ţării se situează subnivelul mediu al Uniunii Europenecare este de aproximativ 36%. POTECA TEMATICA ,,CALEALUPILOR” DIN PARCUL NATIONALRETEZAT A FOST INAUGURATĂ LASFÂRŞITUL LUNII IULIE 2010.Poteca a fost amenajată cuajutorul voluntarilor organizaţiei şirangerilor parcului prin programulSpaţii verzi, componenta arii naturaleprotejate.Ecologiştii au montat treipanouri informative la Cârnic,Poiana Pelegii şi la Cheile Buşii.Aceste panouri conţin informaţiidespre traseu, importanţa ecologicăa lupului, biologia acestuia,elemente de recunoaştere a animalului,urmele lupului, cât şi regulide vizitare a parcului.Proiectul prin care s-aamenajat poteca Calea lupuluiare ca scop educarea publicului \ncunoaşterea acestui animal caretrebuie protejat fiind o specie deo importanţă ecologică deosebită,dar care, în timp a fost demonizatădin motive de ignoranţă şi folclor.Generaţiile viitoare trebuie săcunoască importanta ecosistemicăa lupului - Canis lupus, să protejezeanimalul şi să ajute la refacereapopulaţiilor de lup din România.Retezatul adăposteşte 1190 despecii de plante (dintre care 90trăiesc doar aici), 185 de specii depăsări, 55 de specii de mamifere,cel mai întins lac glaciar (Bucura) şicel mai adânc lac glaciar (Zănoaga).Relieful glaciar înconjurat de pădurivaste nefragmentate, cu frecventetrupuri de păduri virgine, estecompletat de cel carstic, bogat îngrote şi peşteri.44

CONSIDERENTE ALE DEZVOLTĂRII ŞI REABILITĂRII REŢELEI DE DRUMURIFORESTIEREImportanţa dezvoltării reţeleide drumuri forestiereÎn România, spre deosebire deţările dezvoltate din zona centraleuropeană, reţeaua de drumuriforestiere este slab dezvoltată.Densitatea căilor de transportîn pădure (drumuri forestiere,drumuri publice şi drumuriindustriale) este în prezent de 6,2m/ha, din care drumurile forestiereasigură 5,3 m/ha, în comparaţie cu18-35 m/ha în ţările cu economieforestieră dezvoltată.Din această cauză, având învedere suprafaţa fondului forestierde 6.390.536 ha, putem consideracă, în prezent este accesibilă la limitaeficienţei tehnice şi economice,doar 65% din suprafaţa fonduluiforestier, ceea ce reprezintă doar4,2 milioane hectare.Restul de aproape 2 milioanede hectare (35%) este suprafaţăgreu accesibilă.În aceste zone, lucrărilesilviculturale se execută cu dificultatesau nu se pot efectua şi, în plus,prezintă un mare potenţial de riscprin faptul că nu se poate intervenieficient la incendii, doborâturi devânt, atac de dăunători etc.Pornind de la situaţia şiconsecinţele nefavorabile ale actualeiaccesibilităţi a pădurilor,care se agravează cu trecereatimpului, strategia de dezvoltarea drumurilor forestiere ia înconsiderare o serie de etape şiobiective de realizat. Aceste etapetrebuie în mod nemijlocit corelatecu programul lucrărilor silvice deîngrijire şi regenerare a arboretelorprevăzute în amenajamentelesilvice, singurele în măsură săasigure redresarea etapizată astructurii, stabilităţii şi calităţiipădurilor.Datorită situaţiei existente, unadin componentele importanteale strategiei în silvicultură oreprezintă şi programul cadru dedezvoltare a accesibilităţii masivelorpăduroase. Acesta este şimotivul pentru care în proiectulCodului Silvic s-a prevăzut uncapitol referitor la accesibilizare abazinelor forestiere considerateinaccesibile ce se constituie înzone de resurse apreciabile carenu pot fi valorificate în cadrulcircuitului economic.Prima etapă ce se impune încadrul strategiei de accesibilizarea fondului forestier, se referă strictla cele aproximativ 2,2 milioanehectare de pădure care, trebuieaduse în stare de accesibilitateexistentă în prezent (asigurareaunei distanţe maxime de colectarede 2 km faţă de drumurile forestiere).În această etapă ar trebui să seconstruiască 20.000 km de drumuriforestiere noi, care pot asigura unindice de desime de 9,3 m/ha.În etapa a II-a obiectivul principaltrebuie să fie realizarea unuiindice de desime de 13 m/ha, ceeace trebuie să corespundă uneidistanţe medii de colectare de0,7-0,9 km. Prin micşorarea distanţeimedii de colectare, creştevaloarea lemnului pe picior.Această distanţă este considerată,în mod convenţional, cafiind optimă în momentul de faţăpentru România şi va fi posibil deasigurat în situaţia în care actualalungime a reţelei căilor de accesîn pădure se va dubla.Realizarea acestei strategiide dotare a fondului forestiercu drumuri forestiere, necesităun important şi susţinut efortinvenţional ţinând cont că înpreţuri actuale construirea unuikm de drum forestier nou, se ridică,în medie, între 250 şi 350 mii lei.Pentru a fi puse în practicăprevederile programelor dedezvoltare, o condiţie necesarăo reprezintă existenţa surselorde finanţare, iar pentru a fi şisuficientă această condiţie, trebuieca fondurile asigurate prin surse săfie la nivelul necesarului.Dezvoltarea în timp a căilorforestiere de transportSe poate aprecia că în anul 1930începe, în pădurile din Muntenia,46

Moldova şi Transilvania, dotareapădurilor cu instalaţii de transport,altele decât cele care au aparţinutimperiului austro-ungar.Datorită inexistenţei practica mijloacelor de transport auto,până în anul 1930, s-a considerat cafiind extrem de eficient transportullemnului pe cale ferată forestieră,fapt ce a condus la dezvoltareaintensă doar a construcţiei doar aconstrucţiei de căi ferate forestier.Astfel în anul 1938 existau peste3.500 km de căile ferată forestieră.Transportul pe drumuri forestiereera slab dezvoltat şi se executaaproape exclusiv cu vehicule trasede animale.Naţionalizarea efectuată înanul 1948 a determinat trecereapădurilor în patrimoniul statului,moment în care s-a trecut laplanificarea dotării cu instalaţii detransport.Datorită organizării şi dezvoltăriiproducţiei interne de tractoareşi autocamioane, începând cu anul1956 s-a abandonat construireade căi ferate forestiere şi s-atrecut la dezvoltarea cu precăderea transportului pe drumuriforestiere.S-au creat astfel premiseledeschiderii uniforme a întregiisuprafeţe păduroase printr-o reţeade drumuri forestiere bine studiată,acesta fiind practic începutulfinanţării lucrărilor de drumuriforestiere exclusiv din fonduriasigurate de la bugetul de stat,conform planurilor multianualede dezvoltare economică armonioasăa ţării.Spre deosebire de ţările centraleuropene, dezvoltarea intensivăa reţelei de drumuri forestiereîn România a început mai târziuşi a avut o perioadă relativ scurtăsituată între anii 1958-1987când s-a construit majoritateadrumurilor forestiere.Dezvoltarea reţelei dedrumuri forestiere s-a iniţiatprin deschiderea marilor bazineforestiere în care se efectuaplutăritul sălbatic sau dirijat,apoi s-a trecut la dezafectareaprincipalelor trasee de căi ferateforestiere şi transformarea lorîn drumuri forestiere, aceastăiniţiativă fiind continuată pânăîn prezent.În anul 2010, la nivel naţional,mai este funcţională o singurăcale ferată forestieră situată peValea Vaserului, în lungime de 52km, menţinută din considerente şituristice.Construcţia drumurilor forestierea fost concentrată iniţial înregiunile cu însemnate rezervede masă lemnoasă, în careaccesibilitatea era foarte redusăşi începând din anii 1970, a avutca scop principal reducereadistanţelor de scos-apropiat alemnului.Construcţia de drumuriforestiere, datorită unei finanţărimasive susţinute de la bugetulde stat, a cunoscut o puternicădezvoltare începând cu anul 1960,când ritmul anual de execuţie s-asituat între 800 şi 1800 km/an. S-aajuns ca la sfârşitul anului 1980reţeaua de drumuri forestiere săînsumeze cca. 25.400 km. După1980 acest ritm a scăzut vertiginosspre zero, până în anul 1989,datorită finanţării cu prioritate aaltor obiective în cadrul industrieide exploatare şi prelucrare alemnului.Începând cu anul 1989,Centrala de Exploatare a Lemnului,care avea în gestiune drumurileforestiere, s-a reorganizat prinîmpărţirea patrimoniului în cadrula trei regii autonome de exploatarea lemnului repartizate pe zonelede vest, est şi sud ale ţării. Acesteregii au reluat timid finanţareaconstrucţiei drumurilor forestiereîn condiţiile în care întreagaeconomie naţională centralizatăfăcea tranziţia spre economia depiaţă.Tot în aceeaşi perioadăconstructorul tradiţional, Trustulde Construcţii Montaj şi ReparaţiiBraşov se reorganiza şi el,astfel că fostele sale antreprizedeveneau societăţi comerciale deconstrucţii.Toate aceste reorganizări,precum şi punerea bugetuluistatului pe alte principii, aucontribuit la realizarea unuiritm foarte scăzut în construcţiadrumurilor forestiere, lucrărileîncepute în anii anteriori.Prin H.G. nr. 15/1994, odatăcu reorganizarea fostelor regiiautonome de exploatare alemnului în societăţi comerciale,drumurile forestiere au fost trecuteîn patrimoniul Regiei Naţionale aPădurilor – Romsilva.Reţeaua de drumuri forestierepreluată la acea dată a însumat32.111,8 km, din care în pădure29.843,1 km.În perioada 1994-2000 s-au pusîn funcţiune 364,5 km drumuriforestiere cu sursă de finanţareexclusiv bugetară.Până în anul 1989 şi încă7 ani după aceea, finanţareas-a realizat în exclusivitate de la47

Planul înclinat de la Covasna, afectat în 1995 de doborâturile masive produsede vânt, este deblocat de muncitorii forestieri.bugetul statului, având ca temeilegal, după anul 1990, prevederileH.G. 740/1990. După anul 1989 s-auexecutat relativ puţine drumuriforestiere noi datorită limităriiresurselor bugetare iar, în plus, caurmare a producerii doborâturilorde vânt din noiembrie 1995,aceste resurse au fost dirijate timpde trei ani spre zonele calamitateîn detrimentul altor zone din ţarăceea ce a determinat o dezvoltareneuniformă a reţelei de drumuriforestiere.Astfel, prin H.G. nr. 534/1996 s-aaprobat efectuarea cheltuielilornecesare înlăturării efectelorcalamităţilor naturale dinjudeţele Harghita şi Covasna, princonstruirea a 29 drumuri forestierecu o lungime totală de 75,8 km şi ovaloare totală de 12 miliarde lei.Datorită situaţiilor arătate,a fost necesar să se identificesurse alternative de finanţarecare să poată asigura un ritmanual accelerat de construire adrumurilor forestiere care să facăposibilă într-un timp cât mai scurtatingerea unei densităţi a reţeleide drumuri forestiere de până la9 m/ha.Astfel s-a emis H.G. nr.706/1996 şi Legea nr. 34/1996prin care s-a aprobat constituireaunui contingent la exportul deproduse lemnoase, suma rămasădupă deducerea cheltuieliloraferente urmând a fi folosităde Regia Naţională a Pădurilor– Romsilva pentru construireade drumuri forestiere noi, învederea îmbunătăţirii continuiea accesibilităţii fondului forestier.Cantitatea aprobată (diversesortimente – 120 mii mc) ar fiputut asigura construirea a cca300 km drumuri forestiere noipe an. Practic acţiunea nu a avutfinalitate decât în mică măsură, dinlipsa fondurilor necesare pentrupunerea în funcţiune a capacităţiirespective.O revigorare a construcţiei dedrumuri forestiere a început săse facă simţită o dată cu punereaîn practică a prevederilor O.G. nr.70/1999. Ordonanţa a pus bazelecreării fondului extrabugetarpentru drumuri forestiere prinprelevarea unui procent de 10%din masa lemnoasă. În anul 2000a fost mobilizată în acest fel oresursă financiară reprezentând326 milioane lei. Fondulextrabugetar, astfel obţinut,este singurul care s-a utilizat,până la apariţia Legii 46/2008care a abrogat această sursă definanţare pentru construireade drumuri forestiere noi,astfel că în perioada 2000-2007s-au realizat 1238,5 kmn dedrumuri forestiere noi şi 102 kmreabilitări.Tot prin O.G. nr. 70/1999 s-aprevăzut şi finanţarea construiriidrumurilor forestiere încontrapartidă cu masă lemnoasă.Prin ordinul comun nr.75/269/2002 s-au aprobat „Normelemetodologice de aplicarea Ordonanţei Guvernului nr.70/1999 privind măsurile necesarepentru accesibilizarea fonduluiforestier prin construirea dedrumuri forestiere în perioada2000-2010”, aprobată şi modificatăprin Legea nr. 653/2001.Prin respectivele norme s-aprevăzut că valoarea maseilemnoase inventariate în bazineleinaccesibile, pentru compensarealucrărilor de construcţii-montaja drumurilor forestiere, se calculeazăpe baza preţurilor mediiobţinute de direcţia silvică îna cărei rază se situează obiectivulde investiţii în ultimele 6 luniîncepând de la data când a foststabilit ofertantul câstigător.Valoarea astfel calculată reprezintăbaza de negociere pentrucompensarea lucrărilor de construcţii-montaja drumurilorforestiere.În această modalitate de finanţares-au realizat cu maridificultăţi doar 216,8 km reţeade drumuri forestiere, deoarecela început, executantul trebuiasă execute lucrările practicprintr-o creditare, urmând carecuperarea costurilor de execuţiesă o facă abia după ce exploataşi valorifica masa lemnoasă alocatăîn contrapartidă.În acest sistem s-au dovediteficiente doar câteva concerneputernice care aveau ca activităţide bază atât exploatarea şi prelucrarealemnului cât şi construcţiaşi reparaţia drumurilor forestiere.Restul executanţilor au lucratcu dificultate au abandonat pepercurs execuţia.Începând cu august 2004,această modalitate de finan-ţare afost anulată prin O. G. nr. 82/19,08,2004 care a stabilit ca sursă de fi-48

nanţare pentru con-struirea dedrumuri forestiere, indiferent dedeţinătorul fondului forestier proprietatepublică, 10% din valoareamasei lemnoase vândute pe piciorîntr-un an de producţie, care sevarsă în contul constituit, cu ocaziafiecărei vânzări de masă lemnoasăşi 50% din sumele âncasatedin chiria şi contravaloarea pierderilorde creştere determinatede ex-ploatarea arborilor ânaintede vârsta exploatabilităţii, pentruterenurile închiriate şi scoasetemporar din fondul forestierîn condiţiile prevăzute de lege.Din fondurile constituite, conformacestei ordonanţe s-au realizatşi reabilitări de drumuri forestierecalamitate (102 km), prevederecare nu era inclusă în O.G. 70/1999.La data apariţiei noului Cod silvic,Legea 46/2008, a fost abrogatăOUG 82/2004, aprobatăprin Legea 514/2004.Situaţia actuală privindfinanţarea drumurilor forestiereÎn prezent sursele de finanţareutilizabile sunt:A. Pentru construirea,modernizarea şi reabilitareadrumurilor forestiere, sursele definanţare se constituie astfel:- sursa din alocaţii de la bugetulde stat (numai reabilitari) avândca temei legal H.G. nr. 740/1990,gestionată doar de Regia Naţionalăa Pădurilor-Romsilva;- sursa din fondul de dezvoltare,gestionată de proprietarii depăduri;- sursa de împrumuturi externegarantate de stat gestionată deRNP-Romsilva pentru fondulforestier proprietate publică astatului (Banca de Dezvoltare aConsiliului Europei şi Programul“Forestry” finanţat din credite aleBăncii Mondiale, care s-a finalizatîn anul 2009);- sursa din fonduri externenerambursbile, gestionată deproprietarii de păduri, indiferentde forma de proprietate, pentrurefacerea unor căi forestierede transport distruse în urmacalamităţii naturale (măsura125b) ;- sursa din fonduri constituiteconform Legii 56/2010, privindaccesabilizarea fondului forestiernaţional.Măsuri necesare privinddezvoltarea reţelei de drumuriforestiereExecuţia de drumuri forestieredin România ar trebui să se facăîn contunuare pe baza unei analizeaprofundate asupra reţelei dedrumuri forestiere atât în ce priveştedistribuţia densităţii pe zone,în scopul uniformizării acesteia,cât şi în ceea ce priveşte stareatehnică a acesteia. În momentulde fţă Regia Naţională a Pădurilor-Romsilva are acest studiu finalizat,privind dezvoltarea reţeleide drumuri forestiere în fondulforestier administrat de RegiaNaţională a Pădurilor-Romsilva.Luând în considerare lungimeareţelei de căi de transport carestrăbat pădurile României rezultăîn prezent o densitate mediede 6,2 m/ha, însă se constatăcă densitatea diferă mult dela ozonă la lata, având o valoare foartemică în zonele de munte.Atât durata de exploatere amajorităţii drumurilor forestierecâr şia singurei căi ferate forestierefuncţionale care mai existăîn prezent sunt depăşite. Reţeauade drumuri forestiere are o duratăde exploatare medie de 30 de ani,iar starea ei este în majoritate rea.La această stare tehnică areţelei de drumuri forestierecontribuie şi circulaţia efectuatăcu autovehicule cu tonaj sporitfaţă de tonajul luat în calcul ladimensionarea sistemului rutiercu care au fost realizate cele maimulte drumuri forestiere.Astfel s-a produs deteriorareasistemelor rutiere în proporţiede 50-70% la drumurile forestieresecundare şi de 30-40% la celeprincipale, cauza fiind depăşireacapacităţii portante a acestora.Se constată de altfel o tendinţăde creştere în trafic a număruluide autovehicule de transport cucapacitate de 40t, ca o consecinţăa eficientizării activităţii deexploatare a agenţiolr economici.De asemenea se constată că,tot datorită acestei tendinţe,tablierele podurilor nu mai suntîn măsură să asigure rezistenţanecesară preluării sarcinilorsporite provenite din încălarea peosie, aceasta fiind afectată şi dedeteriorarea în timp a şapelor şihidroizolaţiei ceea ce a determinatafectarea tablierului de către apelede infiltraţie.Ca urmare a situaţiilor prezentate,trebuie fixate obiectiveimediate care constau, pe deo parte, în creşterea densităţiireţelei de drumuri forestiere peprincipiul eficientizării activităţiide recoltare a produselor păduriişi gospodăririi acesteia, iar pe dealtă parte, oprirea tendinţei descădere a indicelui de accesibilitaterealizat, prin refacerea drumurilorforestiere afectate de calamităţi şiprin reabilitări şi modernizări.Obiectivele de perspectivăurmăresc oprirea degradării stăriitehnice şi de exploatere, precum şireabilitarea drumurilor forestiereprin aducerea la parametriinecesari circulaţiei cu autovehiculede tonaj sporit.În cadrul obiectivelor imediate,de cea mai mare importanţă estecreşterea densităţii reţelei dedrumuri forestiere, în condiţiileeficientizării activităţii de recoltarea produselor pădurii şi a gospodăririiacesteia.În cadrul obiectivelor deperspectivă este necesarăefectuarea unor ample lucrări dereabilitare care să rezolve carenţeleprovenite din:- afectarea de viituri a drumurilorde vale;- sisteme rutiere, elemnte geometrice,poduri şi podeţe care numai corespund creşterii de tonaj aautotrenurilor forestiere modernecu care se efectuează transportulde masă lemnoasă;- degradări avansate alepodurilor şi podeţelor dalateproduse atât la tabliere prin distrugereahidroizolaţiilor, cât şi lainfrastructuri, prin afuieli produsede viituri.Ing. Ilie Dobre49

PRIMA EDIŢIE A FESTIVALULUI HIPIC MANGALIA - 7 AUGUST 2010REGIANAIONALAPDURILOR ROMSILVADIRECIASILVICCONSTANAHERGHELIAMANGALIAOrganizeazîn perioada07 – 08 august 2010laHIPODROMULMANGALIA„FESTIVALUL HIPICMANGALIA 2010”Sâmbta 07.08.2010 i Duminic 08.08.2010Orele 10.00 – 19.00Curse de GalopShow de Pur Sânge ArabDemonstraie de srituri peste obstacoleDemonstaie de atelajeExpoziie de cai de rasLICITAIE DE CAI DE RAS50

În perioada 7-9 august 2010,la Mangalia, s-a desfăşuratprima ediţie a Festivalului HipicMangalia.Evenimentul a fost organizatde Regia Naţională a Pădurilor-Romsilva, Direcţia Silvică Constanţa,în tribună, aflându-se, petot parcursul programului, dl.Valerian Solovăstru, directorul generalal regiei.Spectatorii, veniţi în numărmare, au avut ocazia să admirespectacolul excepţional oferit decaii Regiei Pădurilor.Au fost prezentate publicului,peste 50 dintre cele mai valoroaseexemplare de cai de la hergheliiRomsilva: Nonius şi Pur SângeEnglez (Izvin), cai de sport(Jegălia), Gidran (Tuluceşti), Lipiţan(Sâmbăta), Shagya Arab (Rădăuţi),trăpaşi şi semigrei (DorMărunt), Pur Sânge Arab (Cislău şiMangalia). La festival au participatşi crescători particulari din toatăţara, care au prezentat cai Firiza şiPercheron.Din program nu au lipsit demonstraţiilede galop şi trap,săriturile peste obstacole. Deasemenea, Herghelia Mangaliaa făcut o prezentare a cailor devânzare.Fotografii: Ştefan Ancuţa51

MagazinPLANTELE ŞI CANICULADe câteva săptămâni bunecanicula bântuie România. Temperaturilezilnice, medii crescşi alternează cu ploi torenţialeşi inundaţii care aduc numaipagube! Oamenii „se topesc”de căldură, iar alţii mai puţinrezistenţi iau calea spitalelor pentrua fi ajutaţi să se menţină înviaţă. Centre sanitare şi farmaciisar în ajutorul semenilor lor!...... Dar ce fac plantele în aceastăperioadă caniculară? Cum se apărăele de razele toride, nemiloase,ultraviolete ale soarelui? Ce căievolutive au găsit în dezvoltarealor pentru a se adapta acestuimediu ostil spre a supravieţui?Haideţi, ca împreună, să dămla o parte cortina necunoaşteriisă aflăm comportamentul lor însituaţii de caniculă şi care este,în general, atitudinea lor faţă decăldură...În fiecare dimineaţă cândsoarele răsare, planta îşi deschidestomatele frunzei, dioxidulde carbon (CO 2) din atmosferăse infiltrează în cuprinsul lorşi având deja la dispozi]ie apaintrată prin rădăcini - folosindenergia razelor de lumină vizibilăse declanşează fotosinteza. Fotosintezaeste acel fenomen miraculoscare se poroduce în planteleverzi în două etape, fără de careviaţa pe pământ nu ar putea exista,şi anume:În etapa I-a - captarea energieisolare - a spectrului vizibil decătre clorofila din frunze, energiecare scindează molecula de apăîn O 2şi H; oxigenul se elibereazăîn atmosferă, purificând-o, fiinddeci esenţial pentru viaţa animalăpe pământ.În etapa a II-a utilizând dioxidulde carbon (CO 2) din atmosferă,utilizând aceeaşi energie solară,Carbonul intră în combinaţie cu Hşi Oxigenul şi este transformatîn energie chimică - zaharurisau hidraţi de carbon - care sedepozitează în plantă în anumitepărţi ale ei, fiind folosite dupăaceea ca sursă de dezvoltare şihrană, pentru planta însăşi oripentru insecte, animale sau om.În timp ce procesul defotosinteză continuă ca un ci-NoapteStomatelesuntînchiseZiCurba deschiderii stomatelorîn funcţie de intensitatea luminiişi la o temperatură normalăNoapteStomatelesuntînchiseÎn situaţii de temperatură ridicată, vreme caniculară sau secetă prelungită, stomatele se închid datoritălipsei apei. Această acţiune a frunzelor opreşte evaporarea apei din plantă dar şi intrarea dioxidului de carbon(CO 2) în frunză atât de necesar în procesul de fotosinteză - care nu mai poate continua, ceea ce duce la scădereaproducţiei agricole.52

clu industrial dintr-o uzină ce afost deja declanşat - reacţiilechimice din interiorul frunzei lacare se adaugă energia razelorsolare ve-nite continuude la astrul ceresc, se producecăldură - întocmai caîntr-un reactor nuclear asemeneacelui de la Cernavodă. În aceastăsituaţie pentru răcirea corpuluifrunzei, apa care umezea limbulei începe să se evapore răcindfrunza, iar dacă gradul de răcirenu este suficient, frunza îşi deschidestomatele - o dată cu zoriizilei şi apa din interior se evaporă- deci transpiră şi răceşte frunza- ca orice alt organism viu.S-a constatat că transpiraţia plantelorrăceşte uzual frunzele cude la 3 0 C la 5 0 C, faţă de ambientultemperaturii aerului în zileleînsorite. În climatele calde, înzona tropicelor, această răcoarea plantei poate ajunge la 8 0 Cfăcând suportabile temperaturileridicate.Deci o primă măsură de a seapăra de temperaturi ridicate, planteletranspiră! Prin transpiraţiese protejează frunzele, care altfel,ar putea fi atinse de temperaturiridicate care în mod sigur îi produceacesteia serioase stricăciuni.Temperaturile ridicate suntdăunătoare organismelor vii decişi plantelor, din cauză că energiacalorică schimbă forma constitutivăa proteinelor, coagulându-le,denaturându-le, şi atunci acesteanu-şi mai pot îndeplini funcţia lorde bază. Pe când proteinele celulareservesc oriunde ca unităţistructurale sau ca enzime, distrugerealor cauzează stricăciunimajore şi ireversibile în structuracelulei şi metabolism. Situaţia esteîntocmai ca la albuşul de ou care,o dată pus în tigaie la prăjit,niciodată nu va mai putea fi recuperatsă revină la starea sacoloidală - în stare de a da naştereunui pui!Plantele, în general, au foartelargă marjă de funcţionare la diferiteranguri de căldură... Astfel, lalatitudinea noastră medie a zoneitemperate, plantele se pot dezvoltade la temperaturi în jur deîngheţ (+4 0 C) şi până la +40 0 C.Acest grup de plante se numescmezofite şi ele pot suporta călduranormală a zilelor însorite de vară.Atunci când observăm efectulstresului de căldură asupra plantelor,o suplimentare a apei -udare - în acel moment devineinadecvată, planta fiind în pericolde deshidratare puternicăo supraîncălzire. Ea are nevoieacum de de un alt răspuns la noulstres de supraîncălzire - şi în acestcaz - planta încearcă să se aperesingură! Acest mod de apărareconstă în creşterea concentraţieihormonului „abscisic acid” (ABA)care dă un răspuns dramaticla lipsa apei! ABA forţează închidereastomatelor frunzei acolounde celulele guard au turgescenţamică (lipsite de apă) oprind cafrunza să mai transpire şi înlăturăprin acest procedeu pericolul uneidesecări excesive a plantei - rezultatuloglindindu-se într-o parţialăofilire a frunzelor plantei. Deciofilirea este un răspuns normal deapărare a plantei în caz de excesde căldură, de caniculă.ostiolăcloroplasteceluleguardSTOMATAStomata este o formaţiune de natură epidermică adaptată structural şi funcţional pentru asigurareaschimbului de gaze dintre ţesuturile vii ale plantei şi mediul extern.Ea este alcatuită din două celule stomatice guard, între care se află un spaţiu liber numit ostiolă, şiuna sau mai multe camere stomatice în jurul cărora există celule anexe.Prin ostiolă se realizează schimbul de apă şi gaze dintre ţesuturile plantei şi atmosferă.Stomata închisăcare şi-a pierdut turgescenţa, prinevaporarea apei din plantă pe timpcanicular sau secetă prelungită,iar planta se apără prin închidereastomatelor ceea ce duce la ofilireStomata deschisăla maximum, ca urmare a turgescenţeicelulelor guard, situaţie încare schimbul de gaze din plantă şimediul ambiant se face normal.53

–-Câteva informaţii despreprocesul de FOTORESPIRAŢIEÎnchiderea stomatelor în timpulcaniculei salvează plantele dela uscare, are însă şi consecinţenegative asupra fenomenului defotosinteză.Ştim că prin stomate iese oxigenulmoleculelor (O 2) rezultatdin folosire apei - proces beneficpentru om şi toate vieţuitoarele,deoarece îmbogăţeşte atmosferacu acest gaz care întreţine viaţa.Prin stomatele deschise intrăCO 2(Dioxidul de Carbon) gaz prelucrat,rezultat din respiraţia tuturorpetalelor şi în plus al procesuluide ardere al combustibililorfosili - petrol, cărbune, gaz metande către industrie - şi care însă înfrunză prin fotosinteză este transformatcu ajutorul energiei luminoaseîn carbohidraţi - ceea ceconstituie o sursă viitoare de hranăpentru plante însăşi, animale, omsau insecte.Dacă planta îşi comandăsingură - datorită stresului decăldură - caniculei - închiderea tuturorstomatelor - ea se salveazăde la moarte prin uscare - darprocesul de fotosinteză încetează- deoarece CO 2nu mai are posibilitateasă intre în frunză şi să constituiemateria primă pentru formareahidraţilor de carbon - ducândla consecinţe economice nefaste -prin scăderea producţiei agricole.Procesul chimic fiind pornit înfrunză sub impulsul continuu alluminii solare, din lipsă de CO 2,stomatele fiind închise, se produceun fenomen ciudat!, pe careoamenii de ştiinţă l-au numitFOTORESPIRAŢIE.DE CE?Pentru că, după cum se ştie,Respiraţia este antagonică fenomenuluide fotosinteză, astfel:Stomată deschisăIntrăIese- În procesul de FotosintezăCO 2O 2- În procesul de RespiraţieO 2CO 2Prin urmare în cazul când plantaeste stresată de temperaturiridicate şi îşi închide stomatelepentru a opri evaporarea în excesa apei, planta – din lipsă de dioxidde carbon (CO 2) conservă (O 2) şieliberează CO 2, proces care, aşacum s-a spus, salvează planta de lauscare dar reduce efectul economic- prin diminuarea producţieiagricole, dar şi faptul că elementulCO 2şi O 2- nu se mai produce purificareaatmosferei ci, dimpotrivăel poluează eliminarea CO 2- faptpe care populaţia îl resimte directprintr-un disconfort - caracterizatpe timp de caniculă a lipsei de aer.Ce putem face noi, oamenii?Să nu privim canicula ca unblestem! Ci să luăm măsuri de a nutăia pădurile, de a mări suprafeţelecu vegetaţie în zonele verziale oraşelor, a mai reduce din betonareaaleilor, străzilor caseloretc. - care acumulează căldurasolară ziua, iar noaptea o cedeazăca un furnal în acţiune! A reduceconsumul combustibililor fosili- într-un cuvânt a reduce poluarea,şi să lăsăm şi copiilor noştri- aşa cum ne lăudăm, dreptul la oplanetă curată pentru a-şi duce şiei viaţa în condiţii normale!Ing. Ion MunteanuMembru fondator alAsociaţieiPensionarilor Silvici din România54

ZIUA INTERNAŢIONALĂ PENTRU SĂNĂTATE ŞI SECURITATE LALOCUL DE MUNCĂ VA FI SĂRBĂTORITĂ ANUAL PE 28 APRILIE.,,În acest fel, partenerii socialiînţeleg să îşi aducă contribuţiala dezvoltarea dialogului socialprecum şi la îmbunătăţirea situaţieidin România, ţară care seconfruntă cu tragice accidentepetrecute la locul de muncă şi cucreşterea alarmantă a număruluide îmbolnăviri din cauze profesionale,iar situaţia se deterioreazăde la o zi la alta, pe fondul crizeieconomice” - a precizat BogdanIuliu Hossu, preşedintele CNSCartel ALFA:Acest proiect are ca obiectiveprevenirea accidentelor de muncăşi a bolilor profesionale. În scopulîmbunătăţirii activităţii în materiede securitate şi sănătate în muncăsunt propuse cinci coordonatestrategice care vizează reformareaîntregului dispozitiv naţional deprevenire a riscurilor profesionale,respectiv abordarea unei politicide securitate şi sănătate în muncăşi reformarea sistemului educaţionalşi de formare profesională înmaterie de securitate şi sănătateîn muncă.Confederaţiile patronaleşi sindicale, îngrijoratede creşterea număruluiaccidentelor de muncă şi aîmbolnăvirilor profesionale,au decis să lanseze şi săpropună spre dezbatere,atât guvernului cât şicelor interesaţi, ProiectulStrategiei Naţionale înDomeniul Sănătăţii şiSecurităţii în Muncă. Aceastăzi are o dublă semnificaţie,este considerată a fi şi ZiuaComemorării victimeloraccidentelor de muncă şiale bolilor profesionale.55

toate echipamentele funcţionândcu energie fotovoltaică.Se asigură un nivel optimde confort chiar şi în condiţiileclimatice dificile specifice iernilordin Canada, în timpul căroratemperaturile ajung la minus 35grade Celsius.Franciza este o afacere testatăcare pe timp de criză poate aducesucces întreprinzătorilor- a declarat- pentru Agerpres - ConstantinAnton, preşedintele AsociaţieiRomâne de Franciză.,,Criza este un moment potrivitpentru a începe o afacere, iarsistemul de franciză oferă soluţiide business verificate şi cu succescvasi garantat. De pildă, la oinvestiţie de 5000 de euro se poateobţine un profit lunar de 10000de euro în cazul unei francizepentru pariuri sportive. Profiturifrumoase se obţin şi în sectorulalimentar, de mare succes laromâni! “ a spus preşedintele ARF.El a arătat că pentru sector,criza economică a fost o perioadăbună deoarece a ajutat la triereafrancizelor, pe piaţă rămânânddoar brand-urile adevărate, cutradiţie şi succes.În legătură cu piaţa locală,Constantin Anton a arătat că înmomentul de faţă sunt activicirca 320–330 francizori şi masterifrancizaţi, din care 61 % sunt venitedin străinătate.Aproximativ jumatate suntpe servicii (management hotelier,curierat rapid, curăţenie,spălătorie auto) restul fiind însectorul alimentar şi turism. Existăşi câteva francize pe producţie(metalurgie). Românii sunt săraci, dariubăreţi! Casa ecologică. Un an fărăenergie din surse tradiţionale.Nivelul emisiilor de dioxid decarbon pentru o casă ecologicăeste aproape zero, în timp ce olocuinţă obişnuită produce înmedie opt tone de dioxid decarbon pe an- relevă concluziileunui experiment denumit ,,EcoPlus Home “ .Conform unui comunicattransmis de Bosch România,experimentul Eco Plus Home dinBathurst – Canada a debutat pe13 septembrie 2009 şi îşi propunesă demonstreze că o familieformată din şase persoane poatelocui confortabil timp de un an,fără a consuma deloc energieprodusă din surse care utilizeazăcombustibili fosili. Testul a arătatcă, până acum, nivelul emisiilorde dioxid de carbon ale caseiecologice este aproape de zero,în timp ce o locuinţă obişnuităproduce în medie opt tone dedioxid de carbon pe an.Obiectivul experimentului estesă sublinieze că se pot construicase ecologice accesibile financiar,utilizând tehnologiile existentedeja pe piaţă şi fără a se face rabatla confort.Casa experimentală este dotatăcu o pompă de căldură, sistemtermic solar şi instalaţie fotovoltaicăfabricate de concernul Bosch, Franciza este o afacere desucces pe timp de criză.PĂDUREA ŞI VIAŢAMai bine jumătate dintreromânii utilizatori de internet suntîndrăgostiţi, iar trei sferturi dintreei se îndrăgostesc de persoane ceau o situaţie financiară similară cua lor sau mai proastă, se afirmăîntr-un studiu online realizat deGfK Romania.Dragostea este fulgerătoarepentru internauţi, bărbaţii fiindmai iubăreţi. Aceştia au tendinţade a se îndrăgosti mai des la primavedere decât femeile.Peste 50% dintre repondenţisunt îndrăgostiţi şi în prezent, iarpersoana iubită poate fi întâlnităla serviciu, la şcoală sau printreprieteni sau cel puţin aşa afirmăcei care au răspuns.Utilizatorii de internet seîndrăgostesc din motive diverse,iar 33% pun pe primul planlegătura emoţională creată.Numai 9% declară că esteimportant aspectul fizic!Pentru 79% dintre repondenţizicala Dragostea durează treiani nu este reală şi sunt convinşică dragostea durează mai mult.Odată cu înaintarea în vârstă,sentimentul că sunt îndrăgostiţicreşte ca timp: dacă în adolescenţădurează câteva luni, la maturitateajunge la peste zece ani.publicaţie periodică de cultură şi informaţie silvică editată deREGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR - ROMSILVARealizare: Serviciul de presă al RNP - ROMSILVA:Rodica Ludmila Dumitrescu şi Cristian BecheruAdresa: B-dul Magheru nr. 31, BucureştiTelefon: 021 - 317.10.05-int 267; Fax: 021 - 317.10.05-int. 236Grafică şi tehnoredactare: Jelea Carmen, Buzdugă Valentina, Pană LauraVoinea Corina Ioana, Niculici Cristina, Chenic Doina56