Introducere in Psihologia Familiei si Psihosexologie - Lucian Trasa

CAPITOLUL 9Metode de cercetare în psihologia familiei şi psihosexologieÎţi aduci aminte că în capitolul despre Funcţionarea familiei am vorbit despre modalităţile deevaluare a sistemului familial? Iată că a venit momentul să detaliez două dintre ele: desenulfamiliei şi genograma. Le-am ales tocmai pe aceste deoarece sunt metode psihologice, sunt relativuşor de aplicat şi oferă foarte multe inofrmaţii despre dinaminca psihologică a familiei. Cred căvei fi foarte interesat de ele şi surprins cât de multe vei afla despre propria familie! Cred însă căeset nevoie de multă maturitate şi responsabilitate atunci când foloseşti aceste metode, aşa că îţirecomand cu căldură să te pregăteşti temeinic înainte de a le aplica altora. Asta presupune săcunoşti foarte bine teoria cu privire la psihologia familiei, pe care ţi-am sintetizat-o în acestmanual şi pe care o poţi dezvolta folosind şi alte materiale bibliografice. Probabil că acumînţelegi şi de ce am lăsat acest capitol la finalul manualului şi de ce el nu o să fie foarte bogat îninformaţii. Restul rămâne în sarcina ta, dacă vei fi interesat. În plus, deprinderile de interpretarese dobândesc după mult exerciţiu, şi de regulă, în cadrul cursurilor postuniversitare. Oricum, miaşdori la finalul capitolului să cunoşti:- modul de aplicare a celor două metode;- principiile de bază ale interpretării.1. Desenul familieiDesenul familiei reprezintă o probă proiectivă de desen, relativ simplă, prin care se pot culegeo multitudine de informaţii despre membrii familiei, relaţiile dintre membrii familiei, atmosferade familie. Ea poate fi dată adulţilor şi copiilor, începând cu vârsta de 4 ani. Consemnul pentrucopil este „Desenează o familie” sau „Imaginează-ţi o familie şi deseneaz-o”. Dacă aparneînţelegeri, se poate adăuga „Desenează tot ce vrei; persoanele dintr-o familie, dacă vreiobiecte, animale.” Copii vor fi încurajaţi, indiferent ce fac. După desenare, se întreabă numele,rolul în familie, sexual, vârsta. Se pun patru întrebări: „Care este cel mai simpatic dintre toţi?”,„Care este cel mai puţin simpatic?”, „Care este cel mai fericit?” şi „Care este cel mai puţinfericit?”. Pentru fiecare întrebare se notază şi motivaţia („De ce?”). La final, copilul este întrebat„Tu pe cine preferi din toată familia?”.Analiza desenului se realizează în funcţie de elementele de grafică a desenului – modul dedesenare, zona de plasare, etc. - şi cele de conţinut – aici se pleacă de la premisa că există odiferenţă între proiecţia familiei sale şi dorinţele proiectate în desen; de aceea, se va comparadesenul cu relaitatea.Cele mai importante elemente în funcţie de care se face analiza sunt:• dimensiunea desenului şi a elementelor componente (persoane, obiecte, animale etc.) – deregulă, desenele mari sugerează extraversiune a subiectului, tendinţa sa de a umple spaţiulpsihologic, iar desenele de dimensiuni reduse indică tendinţa a introversiune, uşoarădepresie sau tendinţa la izolare. De asemenea, valorizarea personajelor se va face şi dupămărimea lor: cele înalt valorizate vor avea dimensiuni mai mari decât cele respinse saunevalorizate.• aşezarea în pagină – aici se respectă regulile de interpretare a probelor proiective dedesen, adică: aşezarea în partea de sus a paginii indică tendinţa subiectului de araţionaliza, de a se orienta spre viitor, spre ideal, spre dorinţe, şi deci mai puţin legat de94