cuplului. De asemenea, nici în perioada adultă nu se renunţa def<strong>in</strong>itiv la masturbare, ea fi<strong>in</strong>dpracticată uneori pentru a compensa lipsa temporară a actului sexual (separări, îmbolnăviri,graviditate avansată sau dificilă etc.). Există şi po<strong>si</strong>bilitatea în care cei doi parteneri semasturbează unul pe celălalt, acest lucru facilitănd obţ<strong>in</strong>erea unei plăceri sexuale mai <strong>in</strong>tense. Dealtfel, multe persoane afirmă că senzaţiile de plăcere cele mai <strong>in</strong>tense sunt obţ<strong>in</strong>ute nu doar pr<strong>in</strong>actul sexual propriu-zis, cât mai ales pr<strong>in</strong> manifestările de mare tandreţe şi <strong>in</strong>timitate realizate cuajutorul mângâierilor cât mai diverse şi cât mai bogate în sentimente profunde ale partenerilorunul pentru celălalt.Fazele actului sexual. DSM –IV-R identifică următoarele 4 etape ale actului sexual sau fazeale ciclului de răspuns sexual (2003, p. 536):• Dor<strong>in</strong>ţa – această fază constă d<strong>in</strong> fantezii în legătură cu activitatea sexuală şi dor<strong>in</strong>ţade a avea activitate sexuală.• Excitaţie – această fază constă d<strong>in</strong> senzaţia subiectivă de plăcere sexuală careacompaniază modficările fiziologice (la bărbat tumescenţa peniană şi erecţia, iar lafemeie vasocongestia pelvisului, lubrifierea şi expan<strong>si</strong>unea vag<strong>in</strong>ului şi turgescenţaorganelor genitale externe).• Orgasm – constă în at<strong>in</strong>gerea culmii plăcerii sexuale, cu relaxarea ten<strong>si</strong>unii sexuale şicontracţii ritmice ale muşchilor per<strong>in</strong>eali şi ale organelor de reproducere. La bărbat,există senzaţia de <strong>in</strong>evitabilitate a ejaculării spermei. La femeie, există contracţii (nuîntotdeauna experientate ca atare) ale peretelui treimii externe a vag<strong>in</strong>ului. La ambelesexe, sf<strong>in</strong>cterul anal se contractă ritmic.• Rezoluţie – fază ce constă în senzaţia de relaxare musculară şi de b<strong>in</strong>e. În timpul ei,bărbaţii sunt refractari la următoare erecţie şi orgasm o perioadă variabilă de timp. D<strong>in</strong>contră, femeile pot fi capabile să răspundă la o stimulare suplimentară apropaeimediat.După F. Macnab (1997), însă, actul sexual are 6 faze:• Dor<strong>in</strong>ţa sexuală – poate fi legată de o persoană, de o activitate expectată, de fanteziileerotice sau de at<strong>in</strong>gerea orgasmului. Indicatorii săi sunt senzaţiile corporale şireprezentările mentale. Există multe elemente care pot <strong>in</strong>fluenţa dor<strong>in</strong>ţa sexuală.Pr<strong>in</strong>tre cele care o <strong>in</strong>hibă se numără atmosfera creată în jurul actului sexual, aluziilefizice personale făcute de partener, stările emoţionale negative (anxietate, depre<strong>si</strong>e,tristeţe, v<strong>in</strong>ovăţie etc.), expectaţiile partenerilor, cred<strong>in</strong>ţele religioase etc.• Trezirea sexuală – este o stare mental-corporală în care experienţa ambilor partenerivariază gradual în priv<strong>in</strong>ţa plăcerii pentru activitatea sexuală. La bărbaţi semnalul fiziceste erecţia, iar la femei lubrifierea şi senzaţia de „tânjire” în vag<strong>in</strong>, alături decreşterea pulsului, schimbarea respiraţiei, a expre<strong>si</strong>ilor faciale, uscăciunea gurii. Eapoate fi stimulată de senzaţii vizuale sau auditive, pr<strong>in</strong> <strong>in</strong>termediul dansului, tipului devestimentaţie provocator, mişcări sau filme pornografice.• Excitarea sexuală – poate fi experimentată în trei moduri: excitarea autoerotică(masturbare), contact <strong>in</strong>terpersonal cu o persoană de sex opus sau de acelaşi sex, saufetiş. Există o foarte f<strong>in</strong>ă l<strong>in</strong>ie de demarcaţie între faza de trezire sexuală şi cea deexcitaţie. În aceasta d<strong>in</strong> urmă, <strong>in</strong>dicatorii fizici sunt mult <strong>in</strong>ten<strong>si</strong>ficaţi.• Orgasmul – faza în care excitaţia ajunge la punctul culm<strong>in</strong>ant, crescând până laeliberarea totală. La bărbat, <strong>in</strong>dicatorul este ejacularea, respiraţia greoaie. La femeie,apar contracţiile musculare scurte, repiraţie puternică şi senzaţia de extaz.84
• Satisfacţia – senzaţia scopului realizat, asociată cu generalizarea plăcerii, dest<strong>in</strong>dere,relaxare, respiraţia redeven<strong>in</strong>d lejeră, profundă şi egală.• Postludiul - este starea mental-corporală de conştientizare a actului realizat. Secaracterizează pr<strong>in</strong> profunzime, dar şi revitalizare şi reînnoire.Nu întotdeauna obţ<strong>in</strong>erea orgasmului presupune şi obţ<strong>in</strong>erea satisfacţiei. Dacă în adolescenţăşi t<strong>in</strong>ereţe, partenerii pun accentul pe obţ<strong>in</strong>erea orgasmului (având un act sexual centrat peorgasm) , la maturitate acest element este depăşit, actul sexual fi<strong>in</strong>d centrat pe obţ<strong>in</strong>ereasatisfacţiei. Satisfacţia este foarte strâns legată de nivelul emoţional şi al <strong>in</strong>timităţii d<strong>in</strong> cuplu. Deaceea, este necesar ca ambii parteneri să fie conştienţi de acest lucru, deoarece atunci când lipsescsentimentele profunde ale partenerilor unul pentru celălalt, satisfacţia sexuală se limitează la ceafizică şi mai puţ<strong>in</strong> la cea p<strong>si</strong>hologică. Astfel se explică de ce o persoană depre<strong>si</strong>vă poate aveaorgasm. Această diferenţă între răspunsul fiziologic şi cel p<strong>si</strong>hologic, sau cum mai putem spuneîntre orgasmul fiziologic şi cel p<strong>si</strong>hologic, face po<strong>si</strong>bilă şi înţelegerea de ce în cazurile de viol,femeile pot avea orgasm. Asta nu înseamnă că violul ar produce plăcere, aşa cum multă vreme afost eronat înţeles, ci că organismul femeii răspunde stimulării sexuale în mod natural, firesc.4. Caracteristicile p<strong>si</strong>hosexuale ale vârstniculuiAceastă perioadă este caracterizată de scăderea în <strong>in</strong>ten<strong>si</strong>tate a impulsului sexual, de decl<strong>in</strong>ulactivităţii sexuale. Atitud<strong>in</strong>ea faţă de s<strong>in</strong>e, de vârstă şi de <strong>si</strong>tuaţia în care se află va <strong>in</strong>fluenţasemnificativ manifestările sexuală d<strong>in</strong> această perioadă.Se remarcă acum două etape:• Etapa de pre<strong>in</strong>voluţie în care se exacerbează funcţia erotică – între 45 şi 55 de ani, atăt lafemei, cât şi la bărbaţi.• Etapa de decl<strong>in</strong> sexual, după 55 de ani, când se manifestă un veritabil conflict între virilitateacerebrală şi dim<strong>in</strong>uarea potenţei sexuale. Această etapă se manifestă diferit la femei faţă debărbaţi.De aceea, vorbim despre:• Menopauză, sau climax – la femei, şi constă în oprirea def<strong>in</strong>itivă a activităţii ovarelor şi decioprirea def<strong>in</strong>itivă a menstruaţiei. Este un fenomen fizilogic natural care apare la femei în jurulvârstei de 45-55 de ani. Dar oprirea activităţii ovarelor nu presupune şi disapriţia po<strong>si</strong>bilităţiide face dragoste, deşi unele persoane t<strong>in</strong>d să creadă acest lucru. Majoritatea autorilor descriutrei faze ale menopauzei: premenopauza, care poate dura luni sau chiar ani de zile,caracterizată pr<strong>in</strong> neregularitatea menstrelor, crize de hiperten<strong>si</strong>une, stări de anxietate şidepre<strong>si</strong>e, ameţeli; menopauza propriu-zisă, când dispar complet menstrele, şi se pot producedezechilibrări p<strong>si</strong>hice semnificative, dar nu la toate femeile, ci mai degrabă la cele predispusela <strong>in</strong>stabilitate emoţională; pot apare iritabilitatea, susceptibilitatea, depre<strong>si</strong>a, fobii, tulburăriale memoriei, scăderi ale imag<strong>in</strong>ii de s<strong>in</strong>e (datorate modificărilor fizice <strong>in</strong>duse de oprireafuncţionării ovariene) ; postmenopauza, când unele femei se l<strong>in</strong>iştesc, iar aletele pot ajunge latulburări anxioase, obse<strong>si</strong>v-compul<strong>si</strong>ve, fobii, idei delirante cu conţ<strong>in</strong>ut erotic.• Andropauză – reprez<strong>in</strong>tă încetarea funcţiei sexuale la bărbat. Se manifestă în majoritateacazurilor în jurul vârstei de 70 de ani (deşi se poate manifesta încă de la 30 sau 40 de ani, daraici trebuie atent diferenţiat de tulburările depre<strong>si</strong>ve sau anxioase care au acelaşi efect) şi esteînsoţită şi ea de schimbări caracteriale şi de comportament. Se poate ajunge la o manifestare85
- Page 1 and 2:
DIANA LUCIA VASILEINTRODUCERE ÎN P
- Page 3 and 4:
seminariile mele pentru a beneficia
- Page 5 and 6:
Cuprins:Capitolul 1 Introducere1. C
- Page 7 and 8:
CAPITOLUL 1IntroducereEşti o perso
- Page 9 and 10:
Dacă aruncăm o scurtă privire la
- Page 11 and 12:
• Psihologia vârstelor sau a dez
- Page 13 and 14:
MITROFAN, I., Cuplul conjugal - arm
- Page 15 and 16:
În cazul familiilor, mecanismele d
- Page 17:
independenţă şi o interacţiune
- Page 20 and 21:
importanţi, mai puţin doriţi sau
- Page 22 and 23:
materiale. Competiţia este mai evi
- Page 24 and 25:
• exacerbarea rolului, adică de
- Page 26 and 27:
NICHOLS, M., SCHARTZ, R., Terapia d
- Page 28 and 29:
În felul acesta, a apărut ideea c
- Page 30 and 31:
vârstă, sprijinind generaţia mai
- Page 32 and 33:
De asemenea, stilul şi modalităţ
- Page 34 and 35: Este definită şi ca o dragoste a
- Page 36 and 37: sexuale, dar nu e obligatoriu să s
- Page 38 and 39: Un alt termen-cheie de la începutu
- Page 40 and 41: unul dintre părinţi. Această sup
- Page 42 and 43: SeparareemoţionalăTransmiteretran
- Page 44 and 45: CAPITOLUL 4Stres şi traume familia
- Page 46 and 47: 2 uşor despărţirea de un prieten
- Page 48 and 49: De exemplu, divorţul părinţilor
- Page 50 and 51: Deşi există mitul conform abuzato
- Page 52 and 53: Dintre toate evenimentele cu care s
- Page 54 and 55: 5. Pierderea unei identităţi fami
- Page 56 and 57: dintre ei îl vor evita sau refuza
- Page 58 and 59: Aşa cum spuneam mai devreme, nu do
- Page 60 and 61: timp s-a îmbolnăvit grav şi cei
- Page 62 and 63: ajunge şi la ceilalţi membrii ai
- Page 64 and 65: 1. Menţinerea unităţii familiei
- Page 66 and 67: Principalele repere de stabilire a
- Page 68 and 69: complet nici astăzi. Marele merit
- Page 70 and 71: sau restrictiv. Ele se pot menţine
- Page 72 and 73: HYDE, J.S., DELAMATER, J., Understa
- Page 74 and 75: nediferenţiat şi hermafrodit. În
- Page 76 and 77: 2. Caracteristicile dezvoltării se
- Page 78 and 79: Tipurile de relaţie părinte - cop
- Page 80 and 81: a adoptat caracteristicile asociate
- Page 82 and 83: animusul într-un bărbat concret;
- Page 86 and 87: sexuală în exces, ceea ce împing
- Page 88 and 89: CAPITOLUL 8Sănătatea vieţii sexu
- Page 90 and 91: • ejacularea întârziată - cauz
- Page 92 and 93: Activitatea sexuală a acestor pers
- Page 94 and 95: CAPITOLUL 9Metode de cercetare în
- Page 96 and 97: indicii de sexualitate (sâni). Lis
- Page 98 and 99: 2. informaţii de tip funcţional -
- Page 100 and 101: • Identificăm modalităţi repet
- Page 102 and 103: 3. Aminteşte-ţi o fotografie a fa
- Page 104 and 105: • Elevii care beneficiază de edu
- Page 106 and 107: Terapia de familie nu presupune nea
- Page 108 and 109: Centrată pesoluţie- rezolvă difi
- Page 110 and 111: MCDANIEL, S., HEPWORTH, J., MIHĂES
- Page 112 and 113: 27. MINULESCU, M., Introducere în