Introducere in Psihologia Familiei si Psihosexologie - Lucian Trasa

Introducere in Psihologia Familiei si Psihosexologie - Lucian Trasa Introducere in Psihologia Familiei si Psihosexologie - Lucian Trasa

luciantrasa.ro
from luciantrasa.ro More from this publisher
12.07.2015 Views

animusul într-un bărbat concret; este o proiecţie sexualizată, astfel că ceea ce resimte este fieatracţia sexuală faţă de acest bărbat, fie o repulsie sexuală. La baza presupunerii că anima –animus sunt arhetipuri contrasexuale este faptul că oricare este genul cu care se identificăpersoana ea va căuta mereu satisfacţie sexuală în sexul opus. În situaţia unui bărbat calităţile detip animus aparţin „în mod natural” identităţii eului: orientarea spre scop, curajul, activismul,voinţa, decizia, capacitatea de a emite opinii etc. Planifică, exercită voinţă, gândire focalizată,valorează raţiunea, are continuitate logică. În situaţia unei femei, calităţile de tip anima suntapanajul identităţii feminin eului feminin: sentimente nuanţate, expresivitate, intuiţie, creativitate.3. Caracteristicile psihosexuale ale adultuluiLa adult întâlnim premisele a ceea ce putem numi dezvoltarea sexuală deplină, în sensul căorganele sexuale ajung la maturitate, fiind apte pentru actul sexual, dar şi pentru procreere,caracterele sexuale secundare sunt bine delimitate. Acum identitatea sexuală este cristalizată,alături de maturitatea emoţională, iar adultul se poate angaja în actul sexual cu totalitatea fiinţeisale. Acum se caută de către ambele sexe împlinirea totală prin sex, împlinirea erotică, spiritualăşi nu doar descărcarea pulsiunii sexuale. Atât femeile, cât şi bărbaţii sunt înclinaţi către raporturisexuale mai stabile, şi chiar către relaţii erotico-sexuale stabile, concubinaj, logodnă saucăsătorie. Totuşi, există unele diferenţe la cele două sexe în ceea ce privesc manifestările sexualeîn perioada adultă.Bărbaţii au tendinţa de a manifesta sentimente de posesiune, egocentrism, gelozie, precum şinevoia de a-şi păstra „libertatea”, deşi este angajat în relaţii erotico-sexuale stabile. La ei impulsulsexual este mult asociat cu cel agresiv, de unde şi manifestările sexuale lipsite de afecţiune peacre le au deseori bărbaţii. Astfel, mulţi bărbaţi, mai ales cei tineri, trăiesc adevărate conflicteinterioare, care duc uneori la dificultăţi sexuale, în care se ciocnesc nevoia de a avea o relaţiestabilă şi nevoia de a fi liber de responsabilităţi, ei percepând relaţiile stabile ca pe o situaţielimitativă. În timp, însă, apare stabilitatea afectivă, precum şi o mai bună gestionare a neliniştilor,nesiguranţei şi obişnuinţei. Există însă bărbaţi care nu rezolva acest conflict interior niciodată,balansându-se între căsătorie şi relaţii adulterine, sau necăsătorindu-se deloc sau foarte târziu.La femei, instinctul sexual este mult asociat cu maternitatea, şi de aceea, momentul în caredevine mamă reprezintă punctul culminant al identităţii sexuale feminine. Participarea sexuală afemeii cere multă deschidere erotică din partea acesteia, iar ea se aşteaptă la manifestăriemoţionale intense. De aceea, se ajunge deseori în cupluri la conflicte datorate acestor diferenţede funcţionare erotico-sexuală: femeia aşteapta afecţiune, în timp ce bărbatul aşteaptă dinamism;femeile sunt mai rapid pregătite pentru relaţii stabile, pentru maternitate, în timp ce bărbaţii potpercepe paternitatea ca pe o agresiune la nevoia sa de libertate.Un alt aspect important, datorat în mare măsură socializării diferenţiate a fetelor şi băieţilor,este asocierea sexualităţii cu morala, mai ales la femei. Astfel, dacă pentru un bărbat este foarteacceptabil şi chiar de dorit pentru transformarea lui într-un „bărbat adevărat” să aibă mai multecontacte sexuale, chiar şi cu multiple partenere, acest lucru este total interzis femeilor, mai ales însocietăţile tradiţionale, ele fiind considerate „uşoare”, „prostituate” şi alte denumiri chiar maiumilitoare. În felul acesta, ele nu pot dobândi experienţa necesară obţinerii unei satisfacţii eroticedepline. De aceea, femeile adulte cu astfel de mentalităţi, trăiesc adevărate torturi psihice cândeste vorba de implicarea în actul sexual. Şi aceasta cu atât mai mult cu cât la femeie, legăturadintre psihic şi fizic în actul sexual este foarte strânsă. Cu alte cuvinte, ot ce gandeşte şi simte ofemeie referitor la sex va stimula sau, dimpotrivă, inhiba, manifestările sexuale.82

Actul sexualPentru denumirea actului sexual se folosesc mai mulţi termeni: sex, coit (din substantivullatinesc coitus, care înseamnă „împreunare”), act sau raport sau contact sexual, intercurs, focus,relaţie sexuală, copulaţie.Există câteva caracteristici ale actului sexual, care uneori pot fi privite şi ca nişte condiţiipentru îndeplinirea satisfăcătoare a raporturilor sexuale. Iată care sunt cele mai importante dintreacestea (după S. Pană, D. Dărău şi S. Pană jr., 1998):Durata actului sexual - se măsoară de la intromisiune până la ejaculare. Studii efectuate pe oserie de cupluri căsătorite, citate de M. M. Ungureanu, arată că 3% dintre bărbaţi au fost capabilisă-şi controleze durata contactului sexual după dorinţă; la 40% durata contactului a fost de 5minute; la 17% de 15-20 minute; la 9% actul sexual a fost de 30 de minute sau mai lung. Durataactului sexual depinde de mai mulţi factori: vârstă, mediul ambiant, stările afective, gradul deimplicare al partenerilor, experienţa bărbatului, poziţia coitală etc. Multe dintre femeilechestionate în privinţa duratei raportului sexual confirmă în mare măsură procentele menţionate.Totuşi, pentru o bună parte dintre ele se pare că nu este aşa de importanţă durata actului sexual, cicalitatea lui şi a preludiului.Locul ideal pentru desfăşurarea actului sexual este unul care oferă siguranţă, intimitate,confort, fiind vorba de un act de mare intimitate. Raporturile sexuale extraconjugale, ocazionalenu se petrec în astfel de locuri, acuplarea putându-se face oriunde. Există şi alte locuri mai puţinadecvate, cum ar fi mesele sau chiar spaţiile publice, acestea creând unora chiar o sursă în plus deplăcere.Frecvenţa raporturilor sexuale. Din punct de vedere biologic, nu există limite ale număruluiacestora. Frecvenţa depinde de vârstă, starea de sănătate, rasă, educaţie, religie, profesie, mediuambiant. Există de aceea, mari variaţii individuale. Frecvenţa maximă este atinsă la tinereţe, eascăzând odată cu înaintarea în vârstă. Numărul mediu statistic este de 2-3 raporturi sexuale pesăptămână, de aceea nu trebuie luat ca o normă de performanţă sexuală. Binenţeles, atunci cândpartenerii sunt mulţumiţi, frecvenţa raporturilor sexuale este normală. Kinsey, Pomeroy, Martin şiUngureanu arată că frecvenţa de 3-4 raporturi sexuale pe săptămână se atinge în jurul vârstei de20 de ani; la 30 de ani ele se reduc la 2-3 pe săptămână; la 40 de ani de două ori pe săptămână, la60 de ani o dată pe săptămână. Datele sunt aproximative în cadrul acestor vârste şi cu marivariaţii individuale. Sexologii menţionează anumite zone din Africa şi Australia unde unii bărbaţiau 3-4 raporturi sexuale într-o singură noapte. Este evident că sunt mari variaţii în privinţafrecvenţei actului sexual; ceea ce contează este calitatea actului sexual şi mai puţin frecvenţa sa.Unii autori consideră că raporturile sexuale nu sunt neapărat necesare pentru păstrareaechilibrului psihosomatic al individului. Ei aduc exemple de indivizi sau cupluri ce-şi păstreazăun echilibru perfect cu o frecvenţă destul de redusă a raportului sexual.Tipul şi poziţiile sexuale. Se cunosc trei tipuri de act sexual: genital, care presupunepenetrarea cu penisul de către bărbat a vaginului femeii, fiind folosit de cuplurile heterosexuale,oral, care presupune stimularea organelor genitale ale partenerului cu ajutorul gurii şi a limbii, şianal, care înseamnă penetrarea cu penisul de către bărbat a anusului partenerei sau partenerului.Acestea două din urmă sunt folosite atât în cuplurile heterosexuale, cât şi în cele homosexuale.Stimularea erotico-sexuală se poate face cu orice parte a corpului partenerului, atât timp cât ambiiparteneri sunt de acord şi acest lucru produce plăcere. Există de asemenea, numeroase poziţii încare se poate realiza actul sexual, fiecare cuplu experimentând în ritmul şi stilul propriu. Nici unanu este neapărat mai bună ca alta, ele depinzând de câtă satisfacţie produc celor doi parteneri ai83

animusul într-un bărbat concret; este o proiecţie sexualizată, astfel că ceea ce re<strong>si</strong>mte este fieatracţia sexuală faţă de acest bărbat, fie o repul<strong>si</strong>e sexuală. La baza presupunerii că anima –animus sunt arhetipuri contrasexuale este faptul că oricare este genul cu care se identificăpersoana ea va căuta mereu satisfacţie sexuală în sexul opus. În <strong>si</strong>tuaţia unui bărbat calităţile detip animus aparţ<strong>in</strong> „în mod natural” identităţii eului: orientarea spre scop, curajul, activismul,vo<strong>in</strong>ţa, decizia, capacitatea de a emite op<strong>in</strong>ii etc. Planifică, exercită vo<strong>in</strong>ţă, gândire focalizată,valorează raţiunea, are cont<strong>in</strong>uitate logică. În <strong>si</strong>tuaţia unei femei, calităţile de tip anima suntapanajul identităţii fem<strong>in</strong><strong>in</strong> eului fem<strong>in</strong><strong>in</strong>: sentimente nuanţate, expre<strong>si</strong>vitate, <strong>in</strong>tuiţie, creativitate.3. Caracteristicile p<strong>si</strong>hosexuale ale adultuluiLa adult întâlnim premisele a ceea ce putem numi dezvoltarea sexuală depl<strong>in</strong>ă, în sensul căorganele sexuale ajung la maturitate, fi<strong>in</strong>d apte pentru actul sexual, dar şi pentru procreere,caracterele sexuale secundare sunt b<strong>in</strong>e delimitate. Acum identitatea sexuală este cristalizată,alături de maturitatea emoţională, iar adultul se poate angaja în actul sexual cu totalitatea fi<strong>in</strong>ţeisale. Acum se caută de către ambele sexe împl<strong>in</strong>irea totală pr<strong>in</strong> sex, împl<strong>in</strong>irea erotică, spiritualăşi nu doar descărcarea pul<strong>si</strong>unii sexuale. Atât femeile, cât şi bărbaţii sunt încl<strong>in</strong>aţi către raporturisexuale mai stabile, şi chiar către relaţii erotico-sexuale stabile, concub<strong>in</strong>aj, logodnă saucăsătorie. Totuşi, există unele diferenţe la cele două sexe în ceea ce privesc manifestările sexualeîn perioada adultă.Bărbaţii au tend<strong>in</strong>ţa de a manifesta sentimente de pose<strong>si</strong>une, egocentrism, gelozie, precum ş<strong>in</strong>evoia de a-şi păstra „libertatea”, deşi este angajat în relaţii erotico-sexuale stabile. La ei impulsulsexual este mult asociat cu cel agre<strong>si</strong>v, de unde şi manifestările sexuale lip<strong>si</strong>te de afecţiune peacre le au deseori bărbaţii. Astfel, mulţi bărbaţi, mai ales cei t<strong>in</strong>eri, trăiesc adevărate conflicte<strong>in</strong>terioare, care duc uneori la dificultăţi sexuale, în care se ciocnesc nevoia de a avea o relaţiestabilă şi nevoia de a fi liber de responsabilităţi, ei percepând relaţiile stabile ca pe o <strong>si</strong>tuaţielimitativă. În timp, însă, apare stabilitatea afectivă, precum şi o mai bună gestionare a nel<strong>in</strong>iştilor,ne<strong>si</strong>guranţei şi obişnu<strong>in</strong>ţei. Există însă bărbaţi care nu rezolva acest conflict <strong>in</strong>terior niciodată,balansându-se între căsătorie şi relaţii adulter<strong>in</strong>e, sau necăsător<strong>in</strong>du-se deloc sau foarte târziu.La femei, <strong>in</strong>st<strong>in</strong>ctul sexual este mult asociat cu maternitatea, şi de aceea, momentul în caredev<strong>in</strong>e mamă reprez<strong>in</strong>tă punctul culm<strong>in</strong>ant al identităţii sexuale fem<strong>in</strong><strong>in</strong>e. Participarea sexuală afemeii cere multă deschidere erotică d<strong>in</strong> partea acesteia, iar ea se aşteaptă la manifestăriemoţionale <strong>in</strong>tense. De aceea, se ajunge deseori în cupluri la conflicte datorate acestor diferenţede funcţionare erotico-sexuală: femeia aşteapta afecţiune, în timp ce bărbatul aşteaptă d<strong>in</strong>amism;femeile sunt mai rapid pregătite pentru relaţii stabile, pentru maternitate, în timp ce bărbaţii potpercepe paternitatea ca pe o agre<strong>si</strong>une la nevoia sa de libertate.Un alt aspect important, datorat în mare măsură socializării diferenţiate a fetelor şi băieţilor,este asocierea sexualităţii cu morala, mai ales la femei. Astfel, dacă pentru un bărbat este foarteacceptabil şi chiar de dorit pentru transformarea lui într-un „bărbat adevărat” să aibă mai multecontacte sexuale, chiar şi cu multiple partenere, acest lucru este total <strong>in</strong>terzis femeilor, mai ales însocietăţile tradiţionale, ele fi<strong>in</strong>d con<strong>si</strong>derate „uşoare”, „prostituate” şi alte denumiri chiar maiumilitoare. În felul acesta, ele nu pot dobândi experienţa necesară obţ<strong>in</strong>erii unei satisfacţii eroticedepl<strong>in</strong>e. De aceea, femeile adulte cu astfel de mentalităţi, trăiesc adevărate torturi p<strong>si</strong>hice cândeste vorba de implicarea în actul sexual. Şi aceasta cu atât mai mult cu cât la femeie, legăturad<strong>in</strong>tre p<strong>si</strong>hic şi fizic în actul sexual este foarte strânsă. Cu alte cuv<strong>in</strong>te, ot ce gandeşte şi <strong>si</strong>mte ofemeie referitor la sex va stimula sau, dimpotrivă, <strong>in</strong>hiba, manifestările sexuale.82

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!