supervizare în terapia cuplului şi familiei.Când aceste elemente sunt statuate şi pr<strong>in</strong> lege, atunci cuplul erotic se transformă în cupluconjugal pr<strong>in</strong> <strong>in</strong>termediul căsătoriei. Căsătoria este def<strong>in</strong>ită de către Dicţionarul Explicativ allimbii române ca fi<strong>in</strong>d uniunea legală, liber con<strong>si</strong>mţită între cei doi parteneri, pentru întemeiereaunei familii. Mai este denumită şi mariaj. Tot DEX-ul ne mai spune că mariajul reprez<strong>in</strong>tă oconvenţie încheiată pr<strong>in</strong>tr-un act de stare civilă între un bărbat şi o femeie (la noi în ţară, căci înunele state ale lumii ea poate fi încheiată şi între două persoane de acelaşi sex) care şi-au luatobligaţia să trăiască împreună.D<strong>in</strong> perspectivă p<strong>si</strong>hologică, căsătoria înseamnă o "relaţie p<strong>si</strong>hologică" între doi oameniconştienţi, ea fi<strong>in</strong>d "o construcţie complicată, alcătuită d<strong>in</strong>tr-o serie întreagă de date subiective şiobiective, având <strong>in</strong>discutabil o natură foarte eterogenă" (C.G. Jung, 1994, p. 63). Ea este „unproces <strong>in</strong>terpersonal al devenirii şi maturizării noastre ca personalităţi, de conştientizare,redirecţionare şi fructificare a tend<strong>in</strong>ţelor, pul<strong>si</strong>unilor şi af<strong>in</strong>ităţilor <strong>in</strong>conştiente, deautocunoaştere pr<strong>in</strong> <strong>in</strong>tercunoaştere. Scopul ei este creşterea personală pr<strong>in</strong> experienţaconjugalităţii şi parentalităţii” (I. Mitrofan, 1998, p.16).Cu alte cuv<strong>in</strong>te, a trăi în cuplu, fie el căsătorit sau necăsătorit implică manifestarea dar şidezvoltarea nostră ca fi<strong>in</strong>ţe. Suntem provocaţi pe multiple paliere ale p<strong>si</strong>hicului nostru: alesentimentelor noastre, ale conv<strong>in</strong>gerilor şi cred<strong>in</strong>ţelor noastre, de la cele mai superficiale, la celemai profunde, precum şi ale comportamentelor nostre. În cuplu învăţăm ce este iubirea erotică, ceînseamnă <strong>in</strong>timitatea cu o altă fi<strong>in</strong>ţă, total stră<strong>in</strong>ă de noi, învăţăm ce este iertarea, toleranţa darînvăţăm şi să ne manifestăm şi emoţiile negative: furia, mânia, frustrarea, ura, dezgustul etc. Totîn cuplu, ne împl<strong>in</strong>im sexualitatea. De aceea, cred că a trăi în cuplu este o mare provocare pentrufiecare om. Este o provocare pentru autodezvoltare şi autoevoluţie. Nici o relaţie, fie ea decăsătorie sau nu, nu anulează diferenţele d<strong>in</strong>tre parteneri, ci dimpotrivă, atunci când relaţia estefoarte profundă şi satisfăcătoare, aceste diferenţe se completează reciproc. E drept că până seajunge la această completare, se trece pr<strong>in</strong> perioade de supărări, dezamăgiri, certuri, conflicte,momente de separare emoţională şi reveniri. Orice relaţie presupune să ajungi şi „pe culmileraiului şi în adâncurile iadului” (P. Ferr<strong>in</strong>i, 2002, p. 130).De altfel, abilităţile de relaţionare sunt cele care permit oamenilor să formeze un cuplu erotic.Aceste abilităţi se formează de timpuriu, încă d<strong>in</strong> uterul matern, în funcţie de atitud<strong>in</strong>ea păr<strong>in</strong>ţilor,în special a mamei, faţă de făt. Apoi se dezvoltă foarte mult în prima copilărie şi se def<strong>in</strong>itiveazăîn adolescenţă şi t<strong>in</strong>ereţe. Ajuns la t<strong>in</strong>ereţe sau vârsta adultă, de regulă noi ne îndrepăm spre astabiliza un cuplu. Adică apare, la cei mai mulţi d<strong>in</strong>tre noi, nevoia de a petrece timpul şi a trăialături de o s<strong>in</strong>gură persoană. Cea care urmează a fi martorul vieţii noastre şi care ne permite a fimartorul vieţii lui. De regulă, această hotărâre duce la oficializarea relaţiei, adică la căsătorie şi,astfel, la întemeierea familiei.Familia reprez<strong>in</strong>tă „o formă de comunitate umană alcătuită d<strong>in</strong> doi sau mai mulţi <strong>in</strong>divizi,uniţi pr<strong>in</strong> legături de căsătorie şi/sau paterne, realizând, mai mult sau mai puţ<strong>in</strong> latura biologicăşi/sau cea p<strong>si</strong>hosocială” (I. Mitrofan, C. Ciupercă, 1998, p.17). Acest lucru presupune că existădoi parteneri, cu sau fără copii, sau un partener cu unul sau mai mulţi copii proprii. Cred însă cămerită subl<strong>in</strong>iată funcţia fundamentală a familiei de a forma personalitatea copiilor apăruţi încadrul ei. În cadrul familiei, fiecare d<strong>in</strong>tre noi dobândim caracteri<strong>si</strong>cile care ne vor def<strong>in</strong>i capersoane. Aici învăţăm şi ne dezvoltăm identitatea sexuală, exprimată pr<strong>in</strong> sex-roluri, adică acelset coerent de comportamente care derivă d<strong>in</strong> condiţia noastră de bărbat sau femeie şi la careceilalţi se aşteaptă, tocmai datorită apartenenţei noastre la un sex sau altul.8
Dacă aruncăm o scurtă privire la familile care ne înconjoară, observăm o mare diver<strong>si</strong>tate destructuri şi manifestări familiale. Mult mai mare decât exista acum 50 sau 100 de ani. Acest lucruse datorează câtorva schimbări pe toate planurile societăţii: economic, social, p<strong>si</strong>hologic,spiritual. Iată care sunt cele mai semnificative d<strong>in</strong>tre aceste schimbări care au avut efect <strong>in</strong>clu<strong>si</strong>vasupra familiei:• dezvoltarea materială a societăţii, care a transformat omul într-un <strong>in</strong>divid centrat peacumulare şi mai puţ<strong>in</strong> pe existenţă. Acum oamenii se def<strong>in</strong>esc mai mult pr<strong>in</strong> ceea ce au,decât pr<strong>in</strong> ceea ce fac sau sunt. Valorile personale şi sociale au cunoscut o bulversaresemnificativă; de aceea există tend<strong>in</strong>ţa oamenilor de a se responsabiliza mai puţ<strong>in</strong> pentrudezvoltarea şi împl<strong>in</strong>irea emoţională, cât mai mult pentru cea materială.• depersonalizarea omului, care derivă destul de direct d<strong>in</strong> caracteristica de mai sus. La aceastase mai adaugă şi tend<strong>in</strong>ţa de a valoriza mai degrabă <strong>in</strong>dividul unic, decât familia sau grupul.Astăzi se foloseşte mai mult „eu”, decât „noi”. Se pune accent pe dezvoltarea <strong>in</strong>dividuală,decât pe cea împreună. Asta <strong>in</strong>fluenţează şi creşterea vârstei la care se căsătoresc t<strong>in</strong>erii, lacreşterea vârstei la care femeile aleg să dev<strong>in</strong>ă mame.• creşterea ritmului de viaţă şi a variantelor de petrecere a timpului, atât în zona profe<strong>si</strong>onală,cât şi în cea personală, ceea ce a avut ca efect apariţia unor noi nevoi care se cer satisfăcute.Merită însă să ne întrebăm dacă aceste nevoi sunt reale sau sunt „create” de m<strong>in</strong>tea noastrăsau de societate (care dev<strong>in</strong>e d<strong>in</strong> ce în ce mai presantă cu toate <strong>in</strong>venţiile şi aritificialităţile ei).• conştientizarea dezavantajelor ale familiilor tradiţionale, care puneau accent pe stabilitateafamilială, şi mai puţ<strong>in</strong> pe satisfacţia reciprocă a membrilor ei. Astăzi t<strong>in</strong>erii sunt mult maiorientaţi spre satisfacţia maritală, spre împl<strong>in</strong>irea emoţională în cuplu, decât să urmărească cuorice preţ longevitatea cuplului sau a familiei.• pozitivarea atitud<strong>in</strong>ii faţă de femei, de la bum-ul fem<strong>in</strong>ismului, la încercările actuale deechilibrare a atitud<strong>in</strong>ii faţă de cele două sexe.• relaxarea atitud<strong>in</strong>ii faţă de sarc<strong>in</strong>ile şi copiii proveniţi d<strong>in</strong> afara relaţiile de cuplu stabile saufaţă de adopţii;• deschiderea faţă de metodele contraceptive şi folo<strong>si</strong>rea lor pe scară largă, care a dus lacontrolul sarc<strong>in</strong>ilor şi deci la controlul vârstei mariajului şi a tipului de relaţie de cuplu doritde cei doi parteneri;• schimbarea mentalităţii, d<strong>in</strong> una stigmatizatoare în una de acceptare, şi toleranţă faţă demodelele noi de viaţă familială, cum ar fi familia cu un s<strong>in</strong>gur păr<strong>in</strong>te, cuplurile aflate înconcub<strong>in</strong>aj, cuplurile şi căsătoriile între parteneri de acelaşi sex, adolescenţii care dev<strong>in</strong>păr<strong>in</strong>ţi etc., dar şi faţă de fenomene precum divorţul, separarea, locuitul împreună îna<strong>in</strong>teacăsătoriei.• tend<strong>in</strong>ţa la libert<strong>in</strong>aj, <strong>in</strong>clu<strong>si</strong>v (sau mai ales) sexual şi de a fi furaţi de modelele familiale „lamodă”, cum ar fi, de exemplu concub<strong>in</strong>ajul şi cuplul homosexual.• relaxarea pre<strong>si</strong>unii bisericii asupra relaţiilor sexuale şi <strong>in</strong>stituţiei familiei.D<strong>in</strong>colo de aceste schimbări, pe noi ne <strong>in</strong>teresează să înţelegem ce se întâmplă în <strong>in</strong>teriorulfiecărei familii. De aceea, p<strong>si</strong>hologia familiei se centrează mai degrabă pe unicitatea fiecăreifamilii, ţ<strong>in</strong>ând însă cont de toate <strong>in</strong>fluenţele exercitate asupra ei. Dar pentru a ajunge săpătrundem în universul <strong>in</strong>terior al familiei, cred că te ajută o <strong>in</strong>cur<strong>si</strong>une în celelalte domenii aleşti<strong>in</strong>ţei care îţi pot facilita înţelegerea şi studiul mecanismelor p<strong>si</strong>hologice specifice familiei. Aşacă te <strong>in</strong>vit să mergi mai departe, la următorul subcapitol.9
- Page 1 and 2: DIANA LUCIA VASILEINTRODUCERE ÎN P
- Page 3 and 4: seminariile mele pentru a beneficia
- Page 5 and 6: Cuprins:Capitolul 1 Introducere1. C
- Page 7: CAPITOLUL 1IntroducereEşti o perso
- Page 11 and 12: • Psihologia vârstelor sau a dez
- Page 13 and 14: MITROFAN, I., Cuplul conjugal - arm
- Page 15 and 16: În cazul familiilor, mecanismele d
- Page 17: independenţă şi o interacţiune
- Page 20 and 21: importanţi, mai puţin doriţi sau
- Page 22 and 23: materiale. Competiţia este mai evi
- Page 24 and 25: • exacerbarea rolului, adică de
- Page 26 and 27: NICHOLS, M., SCHARTZ, R., Terapia d
- Page 28 and 29: În felul acesta, a apărut ideea c
- Page 30 and 31: vârstă, sprijinind generaţia mai
- Page 32 and 33: De asemenea, stilul şi modalităţ
- Page 34 and 35: Este definită şi ca o dragoste a
- Page 36 and 37: sexuale, dar nu e obligatoriu să s
- Page 38 and 39: Un alt termen-cheie de la începutu
- Page 40 and 41: unul dintre părinţi. Această sup
- Page 42 and 43: SeparareemoţionalăTransmiteretran
- Page 44 and 45: CAPITOLUL 4Stres şi traume familia
- Page 46 and 47: 2 uşor despărţirea de un prieten
- Page 48 and 49: De exemplu, divorţul părinţilor
- Page 50 and 51: Deşi există mitul conform abuzato
- Page 52 and 53: Dintre toate evenimentele cu care s
- Page 54 and 55: 5. Pierderea unei identităţi fami
- Page 56 and 57: dintre ei îl vor evita sau refuza
- Page 58 and 59:
Aşa cum spuneam mai devreme, nu do
- Page 60 and 61:
timp s-a îmbolnăvit grav şi cei
- Page 62 and 63:
ajunge şi la ceilalţi membrii ai
- Page 64 and 65:
1. Menţinerea unităţii familiei
- Page 66 and 67:
Principalele repere de stabilire a
- Page 68 and 69:
complet nici astăzi. Marele merit
- Page 70 and 71:
sau restrictiv. Ele se pot menţine
- Page 72 and 73:
HYDE, J.S., DELAMATER, J., Understa
- Page 74 and 75:
nediferenţiat şi hermafrodit. În
- Page 76 and 77:
2. Caracteristicile dezvoltării se
- Page 78 and 79:
Tipurile de relaţie părinte - cop
- Page 80 and 81:
a adoptat caracteristicile asociate
- Page 82 and 83:
animusul într-un bărbat concret;
- Page 84 and 85:
cuplului. De asemenea, nici în per
- Page 86 and 87:
sexuală în exces, ceea ce împing
- Page 88 and 89:
CAPITOLUL 8Sănătatea vieţii sexu
- Page 90 and 91:
• ejacularea întârziată - cauz
- Page 92 and 93:
Activitatea sexuală a acestor pers
- Page 94 and 95:
CAPITOLUL 9Metode de cercetare în
- Page 96 and 97:
indicii de sexualitate (sâni). Lis
- Page 98 and 99:
2. informaţii de tip funcţional -
- Page 100 and 101:
• Identificăm modalităţi repet
- Page 102 and 103:
3. Aminteşte-ţi o fotografie a fa
- Page 104 and 105:
• Elevii care beneficiază de edu
- Page 106 and 107:
Terapia de familie nu presupune nea
- Page 108 and 109:
Centrată pesoluţie- rezolvă difi
- Page 110 and 111:
MCDANIEL, S., HEPWORTH, J., MIHĂES
- Page 112 and 113:
27. MINULESCU, M., Introducere în