12.07.2015 Views

Introducere in Psihologia Familiei si Psihosexologie - Lucian Trasa

Introducere in Psihologia Familiei si Psihosexologie - Lucian Trasa

Introducere in Psihologia Familiei si Psihosexologie - Lucian Trasa

SHOW MORE
SHOW LESS
  • No tags were found...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

nediferenţiat şi hermafrodit. În timp, în el încep să se diferenţieze tend<strong>in</strong>ţele mascul<strong>in</strong>e şifem<strong>in</strong><strong>in</strong>e. El vorbeşte de existenţa a două complexe: complexul eului şi complexulcontrasexual. Complexul eului se referă la eul fem<strong>in</strong><strong>in</strong> sau mascul<strong>in</strong>, conform sexuluibiologic, în timp ce complexul contrasexual se formează pr<strong>in</strong> activarea arhetipurilorfem<strong>in</strong>ităţii, numit Anima, şi al mascul<strong>in</strong>ităţii, numit Animus, în timpul experienţelorcopilului cu păr<strong>in</strong>tele de sex opus. Astfel, fata va avea un complex contrasexual mascul<strong>in</strong>,format în urma experienţelor sale cu tatăl, iar băiatul va avea un complex contrasexualfem<strong>in</strong><strong>in</strong>, construit în urma experienţelor sale cu mama. Acest proces de formare acomplexelor contrasexuale rămâne în mare măsură <strong>in</strong>conştient.Influenţele p<strong>si</strong>hologice în formarea identităţii sexuale în perioada copilăriei şi preadolescenţeise referă la:• Formarea ataşamentelor faţă de figurile materne şi paterne sau de substituteleparentale, aşa cum ne explică teoria ataşamentului a lui John Bowlby. Modul în care seformează acum ataşamentul – <strong>si</strong>gur sau anxios - va <strong>in</strong>fluenţa profund modul în carepersoana va construi <strong>in</strong>timitatea erotică şi p<strong>si</strong>hologică cu partenerul de cuplu.• Modul în care se realizează at<strong>in</strong>gerea fizică de către păr<strong>in</strong>ţi; aici o mare contribuţie arep<strong>si</strong>hanalistul englez D. W<strong>in</strong>nicott, care vorbeşte de trei roluri ale mamei: unul de desusţ<strong>in</strong>ere şi purtare fizică şi emoţională a bebeluşului care la început dep<strong>in</strong>de defuncţionarea mamei; al doilea de manipulare a copilului, care se referă la toateacţiunile de îngrijire, îmbrăcare, mângâiere, şi toate tipurile de at<strong>in</strong>gere – aici putemîntâlni mame care îşi suprasaturează copilul de at<strong>in</strong>geri sexuale, putându-se mergepână la abuzuri sexuale; în f<strong>in</strong>e, cel de-al treilea rol este cel de prezentare a obiectelor,exact în momentul în care acesta are nevoie de el, pentru a evita lip<strong>si</strong>rea copilului deexperimentarea nevoii (dacă i se da prea repede) sau pentru a nu se <strong>si</strong>mţi anihilat denevoia şi furia sa (determ<strong>in</strong>area suprimării dor<strong>in</strong>ţei bebeluşului dacă obiectul i se dăprea târziu).• Primele manifestări ale copilului d<strong>in</strong> stadiul oral (după Freud); acum, obiectulpul<strong>si</strong>unii sexuale este sânul matern; există două tipuri de manifestări orale: tend<strong>in</strong>ţa dea suge şi tend<strong>in</strong>ţa de a muşca sânul. Ele se metamorfozează ulterior în manifestărilesexuale ale adultului în <strong>in</strong>timitatea actului sexual.• Manifestările d<strong>in</strong> timpul stadiului anal şi reacţia păr<strong>in</strong>ţilor faţa de ele; există şi aicidouă faze (după K. Abraham): una în care plăcerea este obţ<strong>in</strong>ută pr<strong>in</strong> expulziamateriilor fecale – faza sadic anală – şi cea în care plăcerea este provocată de reţ<strong>in</strong>ereamateriilor fecale – faza de retenţie. Această fază este începutul opoziţiei faţă dedor<strong>in</strong>ţele parentale. Stadiul anal conduce treptat copilul către polarităţi precum:expulzare-retenţie, activism-pa<strong>si</strong>vism, supunere-opoziţie. De aceea, aici îşi areorig<strong>in</strong>ea manifestarea de tip sado-masochistă a unor persoane.• Manifestările copilului d<strong>in</strong> perioada falică; acum sursa pul<strong>si</strong>unii migrează spreorganele genitale. „Satisfacţia prov<strong>in</strong>e d<strong>in</strong> erotismul uretral şi d<strong>in</strong> masturbare.Erotismul uretral reprez<strong>in</strong>tă <strong>in</strong>vestirea libid<strong>in</strong>ală a funcţiei ur<strong>in</strong>are, marcată <strong>in</strong>iţial de alăsa să curgă, iar apoi de cuplul retenţie-erecţie. Masturbarea, mai întâi legată directde excitaţia provocată de micţiune (masturbare primară), reprez<strong>in</strong>tă ulterior o sursădirectă de satisfacţie (masturbare secundară)” (D. Marcelli, 2003, p. 43). Obiectulpul<strong>si</strong>unii este penisul, la ambele sexe. „Nu este vorba despre penis în accepţiunea sade organ genital, ci despre penis ca organ al puterii, al împl<strong>in</strong>irii narci<strong>si</strong>ce: de unde74

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!