12.07.2015 Views

Introducere in Psihologia Familiei si Psihosexologie - Lucian Trasa

Introducere in Psihologia Familiei si Psihosexologie - Lucian Trasa

Introducere in Psihologia Familiei si Psihosexologie - Lucian Trasa

SHOW MORE
SHOW LESS
  • No tags were found...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

CAPITOLUL 7Dezvoltarea p<strong>si</strong>hosexuală de-a lungul vârstelorÎn acest capitol te <strong>in</strong>vit să explorezi caracteristicile dezvoltării p<strong>si</strong>hosexuale specifice fiecăreivârste. Sunt conv<strong>in</strong>să că dacă ai a<strong>si</strong>milat materia cursului de <strong>P<strong>si</strong>hologia</strong> vârstelor, o parte d<strong>in</strong><strong>in</strong>formaţiile d<strong>in</strong> acest capitol îţi sunt deja cunoscute. Astfel, vei afla poate mai multe despreevoluţia identităţii sexuale de la naştere şi până la bătrâneţe. De aceea, sper ca la f<strong>in</strong>alulcapitolului să poţi numi şi identifica pr<strong>in</strong>cipalele caracteristici şi manifestări p<strong>si</strong>hosexuale alecopiilor, puberilor, adolescenţilor, adulţilor şi vârstnicilor.1. Caracteristicile dezvoltării sexuale la copii şi preadolescenţiNu se poate vorbi despre sexualitate, îndeosebi aceea a copilului, fără să ne gândim d<strong>in</strong> nou laS. Freud. Şi asta deoarece Freud, a avut şi un alt mare merit: acela de a aduce la lum<strong>in</strong>ăsexualitatea <strong>in</strong>fantilă, adică de a scrie public, fără ruş<strong>in</strong>e şi culpabilizare, că sexualitatea semanifestă încă de la naştere. Acest lucru era b<strong>in</strong>ecunoscut îna<strong>in</strong>tea sa, dar era con<strong>si</strong>derat unpericol la sănătatea copilului. Asta a dus la construirea a numeroase aparate, care mai de care mai<strong>in</strong>genioase, care să <strong>in</strong>terzică at<strong>in</strong>gerea organelor sexuale. Şi în zilele noastre per<strong>si</strong>stă ideea căat<strong>in</strong>gerea organelor sexuale de către copil este periculoasă, deşi nimeni nu a întâlnit pe c<strong>in</strong>evacare s-a prostit sau a <strong>in</strong>nebunit în urma jocului cu organele genitale.Mai mult, chiar, descoperirile recente şi po<strong>si</strong>bilităţile de vizualizare a evoluţiei fătului înuterul matern au arătat că viaţa sexuală este d<strong>in</strong>amică de la concepţie, nu doar de la naştere.Comportamentul sexual este, astfel, prezent încă d<strong>in</strong> perioada <strong>in</strong>trauter<strong>in</strong>ă: băieţii prez<strong>in</strong>tă erecţie,iar la fetiţe se produce lubrifierea vag<strong>in</strong>ală. În plus, încă de atunci, apar primele elemente delegătură emoţională între mamă şi copil, a ataşamentului, fapt ce sta la baza dezvoltării capacităţiide a <strong>in</strong>tra în relaţie cu c<strong>in</strong>eva, de a crea <strong>in</strong>timitate. Oricum, fătul este diferenţiat sexual d<strong>in</strong>momentul concepţiei. Este necesar să îţi aduci am<strong>in</strong>te că există:• sexul genetic: comozomii 46 XY – pentru sexul mascul<strong>in</strong> - şi 46 XX – pentru sexulfem<strong>in</strong><strong>in</strong>;• sexul gonadic: structura gonadelor fem<strong>in</strong><strong>in</strong>e şi mascul<strong>in</strong>e;• sexul fizic sau corporal: dat de caracterele sexuale primare – organe sexuale <strong>in</strong>terne şiexterne – şi caracterele sexuale secundare – sâni, musculatură, constituţia corpului,pilozitate, voce etc.;• sexul trăit – se referă la identitatea sexuală pe care persoana <strong>si</strong>mte că o are, la carecon<strong>si</strong>deră că aparţ<strong>in</strong>e.Bazele diferenţierii sexuale sunt:• Fiziologice – prezenţa cromozomilor diferiţi pentru cele două sexe, ceea ce determ<strong>in</strong>ădiferenţierea caracterelor sexuale primare şi secundare;• P<strong>si</strong>hologice şi sociologice – acestea sunt foarte numeroase şi sunt predispuse la o analizăvalorică, deoarece nu putem ignora că există încă o tend<strong>in</strong>ţă destul de accentuată asocietăţii de a con<strong>si</strong>dera caracteristicile mascul<strong>in</strong>e ca fi<strong>in</strong>d mai „bune”, mai „potrivite”decât cele fem<strong>in</strong><strong>in</strong>e, percepute „negative”, „slabe” etc. Totuşi, mascul<strong>in</strong>ul şi fem<strong>in</strong><strong>in</strong>ulcoexistă în structura noastră p<strong>si</strong>hologică. Carl Jung afirmă că la naştere S<strong>in</strong>ele este73

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!