Introducere in Psihologia Familiei si Psihosexologie - Lucian Trasa

Dintre toate evenimentele cu care se confruntă omul de-a lungul vieţii, moartea este unuldintre cele mai nedorite, inexplicabile, şi terifiante. El nu produce doar teamă profundă, ci osuferinţă cu atât mai accentuată, cu cât persoana care decedează este mai semnificativă pentru ceirămaşi. Cu toate acestea, moartea ne pune în faţă o serie de întrebări, de provocări care neforţează să modificăm ceva în noi, să schimbăm şi chiar să ne dezvoltăm. A pierde pe cineva sauceva (nu doar prin deces) ne obligă să ne raportăm diferit la ceea ce rămâne, să schimbămpriorităţile, să ne continuăm diferit viaţa, să evoluăm.Elementele pe care le considerăm a fi cele mai importante pentru analiza semnificaţieifenomenului morţii şi pentru analiza reacţiilor de doliu pe care le au indivizii şi familiile sunt:• Apartenenţa religioasă – persoane aparţinând diferitelor culte religioase vor avea atitudinişi credinţe diferite în faţa fenomenului morţii, şi deci şi comportamente diferite, ceea ceînseamnă că pot integra experienţa (în limbaj curent pot trece peste sau îşi pot reveni) mairapid sau mai lent. Aici un loc aparte îl au ritualurile de trecere specifice fiecărui cultreligios (slujbele religioase, ritualul înmormântărilor, al pomenilor, al rugăciunilor etc.).• Tipul de cultură generală sau profesională – vom observa, de exemplu, concepţii diferitedespre fenomenul morţii la persoanele care deţin informaţii majoritare din domeniulmedical (mai ales cele care lucrează chiar cu persoane muribunde) faţă de cele carecunosc mai multe din domeniul tehnic. Acest fapt se va reflecta cu siguranţă în reacţiilelor la pierderea unei persoane dragi.• Nivelul de educaţie – influenţează şi el semnificaţia pe care persoana o acordă morţii, înstrânsă legătură cu tipul de cultură. De regulă, în societatea noastră nu prea se vorbeştedespre moarte, aceasta fiind oarecum negată, şi deci nu se fac nici un fel de pregătiripentru acest moment important al existenţei umane. Totuşi, există comunităţi unde, deşieducaţia se rezumă la cea oferită de familie şi comunitate, se vorbeşte mai mult despreacest fenomen şi se construiesc atitudini specifice faţă de el, cu rolul de a ajutasupravieţuitorii să îşi continue viaţa. Moartea este văzută ca un alt fenomen natural, ca şinaşterea, de exemplu, şi ca urmare sunt construite ritualuri specifice.De asemenea, la acordarea unei semnificaţii fenomenului morţii, dar şi la efectele acesteiaasupra membrilor familiei contribuie şi contextul în care aceasta survine. Contextul va conţineaproape întotdeauna diferite elemente care vor aminti de persoana dispărută şi va constitui uneoriun motiv pentru rudele sale de a nu reuşi să integreze experienţa de pierdere. În felul acesta elrămâne în trecut, fără posibilitatea de a se ancora în prezent. Am identificat cel puţin 4 tipuri decontexte care pot influenţa reacţiile supravieţuitorilor:• Fizic – de ex. acasă, la muncă, în vacanţă;• Temporal – de ex. dimineaţa, seara, noaptea• Social – singur, în familie, cu prietenii• Spiritual – de sărbători (Crăciun, Paşti, ziua de naştere/onomastică)La fel de important în înţelegerea familiilor îndoliate este tipul morţii. Prin tipul morţiiînţelegem modalitatea prin care a survenit moartea membrului. În literatura de specialitate segăsesc din când în când nişte încercări de a tipologiza pierderile sau decesele. Am încercat maijos să facem o sinteză, adăugând însă şi credinţele populare, care credem că sunt la fel de52