Un alt termen-cheie de la începutul muncii lui Bowen este masa de ego familialnediferenţiat. Acesta se referă la „unitatea emoţională <strong>in</strong>tensă într-o familie care produceemoţionalitate ce <strong>in</strong>terferează cu gândirea şi împiedică diferenţierea <strong>in</strong>dividului de familie”.(Bowen, 1978). Hall notează că Bowen nu mai utilizează această term<strong>in</strong>ologie, termenul de„fuziune” fi<strong>in</strong>d cel preferat în mod curent. Astfel, teoria boweniană face o dist<strong>in</strong>cţie între<strong>in</strong>divizii care sunt fuzionaţi şi cei care sunt diferenţiaţi. Caracteristica preferată este cea dediferenţiere. Prezentăm mai jos cele opt concepte esenţiale ale teoriei boweniene, în carediferenţierea s<strong>in</strong>elui este con<strong>si</strong>derată foarte importantă.1. Diferenţierea s<strong>in</strong>elui. În contextul unui <strong>si</strong>stem emoţional, diferenţierea s<strong>in</strong>eluireprez<strong>in</strong>tă gradul relativ de autonomie pe care un <strong>in</strong>divid îl păstrează, în timp cerămâne în relaţie semnificativă cu ceilalţi. Aceşti <strong>in</strong>divizi pot transcede nu doarpropriile emoţii, ci şi cele ale <strong>si</strong>stemului lor familial. De asemenea, astfel depersoane diferenţiate sunt mai flexibile, adaptabile şi mai autonome. Ca urmare, eleîşi trăiesc propriile emoţii şi, deşi nu sunt lip<strong>si</strong>te de conşti<strong>in</strong>ţa emoţiilor celor d<strong>in</strong>jurul lor, sunt capabile să menţ<strong>in</strong>ă un grad de obiectivitate şi distanţă emoţională faţăde problemele emoţionale proprii sau ale altora. De aceea, se con<strong>si</strong>deră că <strong>in</strong>diviziiînalt diferenţiaţi au un eu solid („solid self”), mai <strong>in</strong>tegrat. Acesta reprez<strong>in</strong>tă pentruBowen conceptul de eu care este ghidat în pr<strong>in</strong>cipal de <strong>in</strong>telect, adică persoana poateacţiona sau lua decizii pe baza unor judecăţi raţionale.Indivizii cu nivele scăzute de diferenţiere t<strong>in</strong>d să fie mult mai rigizi şi mai dependenţiemoţional de alţii, comportamentul fi<strong>in</strong>d direcţionat mai degrabă de emoţii. Ei sunt ghidaţipreponderent de pseudo-eul („pseudo-self”) lor. Acesta este un concept de eu care estenegociabil cu alţii, sen<strong>si</strong>bil la emoţii şi mai puţ<strong>in</strong> la judecăţile raţionale. Astfel de persoanevor lua decizii bazate pe sentimente, nu pe pr<strong>in</strong>cipii logice, raţionale. De aceea, deciziileluate în momente diferite de timp vor fi <strong>in</strong>con<strong>si</strong>stente unele cu altele, dar <strong>in</strong>divizii cupseudo-eu nu sunt conştienţi de această <strong>in</strong>con<strong>si</strong>stenţă. Bowen (1976) descrie pseudo-eu-ulca un eu pret<strong>in</strong>s, adică un eu fals, după cum ar spune W<strong>in</strong>nicott, pe care persoana îl poate<strong>si</strong>mţi ca fi<strong>in</strong>d real, deşi nu este.În terapia de familie boweniană se urmăreşte gradul diferenţierii s<strong>in</strong>elui la fiecaremembru al familiei, şi în special al copiilor (mai ales dacă aceştia sunt adolescenţi sau chiarmaturi). Este mult mai probabil ca persoanele cu un grad mic de diferenţiere a s<strong>in</strong>elui faţăde membrii familiei care dezvoltă anumite <strong>si</strong>mptome să prez<strong>in</strong>te şi ele, la rândul lor, alte,sau chiar aceleaşi, <strong>si</strong>mptome, comparativ cu persoanele cu un grad mare de diferenţiere. Deaceea, unul d<strong>in</strong>tre scopurile terapeutice va fi creşterea gradului de autonomie a membrilorfamiliei, unii faţă de alţii.Mai mult, conceptele de diferenţiere şi fuziune sunt foarte importante pentru Bowen (caşi pentru oricare alt terapeut) şi în ceea ce priveşte ipotezele <strong>in</strong>tergeneraţionale sautransgeneraţionale. Bowen con<strong>si</strong>deră că persoanele care părăsesc familia de orig<strong>in</strong>e cu unpseudo-eu sau cele care sunt fuzionate cu familiile lor de orig<strong>in</strong>e t<strong>in</strong>d să se căsătorească cupersoane cu care vor putea, de asemenea, să fuzioneze. Astfel, două persoane nediferenţiatet<strong>in</strong>d să se găsească unele pe altele. Rezultatul va fi separarea emoţională de familia deorig<strong>in</strong>e şi fuzionarea soţilor. Asta presupune că pseudo-eul unuia d<strong>in</strong>tre soţi se va baza pepseudo-eul celuilalt, adică se vor uita unul la celălalt pentru a detecta diferite <strong>in</strong>dicii pentrua alege modul de reacţie emoţională şi de luare a deciziilor. În felul acesta, „procesele38
familiale neproductive trec de la o generaţie la următoarea pr<strong>in</strong> astfel de mariaje”. (Becvarşi Becvar, 1996).2. Procesul emoţional familial nuclear. Acest concept descrie gama de pattern-urirelaţionale emoţionale d<strong>in</strong> <strong>si</strong>steme, d<strong>in</strong>tre păr<strong>in</strong>ţi şi copii. Există patru mecanismeutilizate de familie pentru a face faţă anxietăţii când aceasta dev<strong>in</strong>e prea <strong>in</strong>tensă înfamilia nucleu. Toate cele patru mecanisme pot fi folo<strong>si</strong>te, dar, de regulă, o familie,mai ales dacă este fuzională, utilizează în mod predom<strong>in</strong>ant unul sau mai multe:Distanţa emoţională. Într-un <strong>si</strong>stem familial fuzional cu nivele înalte de anxietate, unmembru al familiei poate mări distanţa <strong>in</strong>terpersonală atunci când el sau ea nu maipoate face faţă reactivităţii emoţionale (Bowen, 1978). Frecvent, aceasta poatedeterm<strong>in</strong>a o distanţă mai mare decât doreşte, de fapt, <strong>in</strong>dividul.Conflictul marital. Cantitatea de conflict într-un mariaj este o funcţie a gradului defuziune d<strong>in</strong> relaţie şi a <strong>in</strong>ten<strong>si</strong>tăţii anxietăţii corespunzătoare. (Papero, 1991). Poateavea loc un proces ciclic în care conflictul este urmat de distanţă emoţională, o perioadăde apropiere caldă, apoi o creştere a ten<strong>si</strong>unii care precipită un alt conflict şi, astfel,ciclul se perpetuează.Transmiterea sau proiecţia problemei către copil. De multe ori, problemele d<strong>in</strong>tre soţi şianxietatea acestora t<strong>in</strong>d să fie evitate pr<strong>in</strong> concentrarea lor pe unul sau mai mulţi copii.Cel mai comun pattern este ca mama să-şi concentreze o mare parte d<strong>in</strong> energia saemoţională pe un copil (ajungându-se chiar la fenomenul de fuziune <strong>si</strong>mbiotică întremamă şi copil), în timp ce tatăl se distanţează şi este evitat în acelaşi timp. Copilului pecare păr<strong>in</strong>tele se concentrează îi sporesc reactivitatea şi fuziunea <strong>si</strong>stemului <strong>in</strong>telectualşi emoţional. De aceea, el este cel mai vulnerabil la dezvoltarea unor <strong>si</strong>mptome.Disfuncţia într-un soţ. În cazul unui cuplu cu un membru <strong>in</strong>adecvat sau disfuncţional, iarcelălalt în mod deschis adecvat cu scopul de a compensa, se pot dezvolta rolurireciproce. Acest pattern poate lua amploare şi poate deveni solid dacă un membru alfamiliei dezvoltă o maladie fizică sau mentală cronică.3. Triunghiurile sau triangularea. Acest concept este mult legat de cel al proiecţiei uneiprobleme asupra unuia sau mai multor copii. Un triunghi este unitatea de bază a<strong>in</strong>terdependenţei în <strong>si</strong>stemul emoţional familial. Pentru Bowen, o diadă, adică un<strong>si</strong>stem de două persoane, este stabilă atât timp cât ea este calmă. Dacă apar factoristresori care determ<strong>in</strong>ă creşterea nivelului de anxietate, diada poate rămâne stabilă,dar când anxietatea într-o diadă at<strong>in</strong>ge un nivel mai ridicat, o a treia persoană va fiatrasă în câmpul emoţional al celor doi. De exemplu, naşterea primului copildeterm<strong>in</strong>ă apariţia unui triunghi format d<strong>in</strong> cei doi păr<strong>in</strong>ţi şi copil. Sau, atunci cândexistă un conflict între soţi, soţia poate apela la mama sa pentru a-şi reduceanxietatea, implicând-o şi pe aceasta în conflictele cu soţul; în felul acesta aparetriunghiul format d<strong>in</strong> soţ, soţie şi mama soţiei. Triunghiurile într-o familie pot filatente şi să nu se manifeste în mod deschis. Totuşi, aceste triunghiuri pot fi activate(şi se activează frecvent) în timpul perioadelor de stres. B<strong>in</strong>eînţeles, nivelul stresuluisau al anxietăţii necesar pentru destabilizarea diadei este în strânsă legătură cugradul de diferenţiere al celor doi.4. Procesul proiectiv al familiei. Acest proces se referă la faptul că nivelul dediferenţiere al părţilor trece mai departe la unul sau mai mulţi d<strong>in</strong>tre copiii lor. Înmod obişnuit, un copil d<strong>in</strong>tr-o familie va avea o implicare emoţională crescută cu39
- Page 1 and 2: DIANA LUCIA VASILEINTRODUCERE ÎN P
- Page 3 and 4: seminariile mele pentru a beneficia
- Page 5 and 6: Cuprins:Capitolul 1 Introducere1. C
- Page 7 and 8: CAPITOLUL 1IntroducereEşti o perso
- Page 9 and 10: Dacă aruncăm o scurtă privire la
- Page 11 and 12: • Psihologia vârstelor sau a dez
- Page 13 and 14: MITROFAN, I., Cuplul conjugal - arm
- Page 15 and 16: În cazul familiilor, mecanismele d
- Page 17: independenţă şi o interacţiune
- Page 20 and 21: importanţi, mai puţin doriţi sau
- Page 22 and 23: materiale. Competiţia este mai evi
- Page 24 and 25: • exacerbarea rolului, adică de
- Page 26 and 27: NICHOLS, M., SCHARTZ, R., Terapia d
- Page 28 and 29: În felul acesta, a apărut ideea c
- Page 30 and 31: vârstă, sprijinind generaţia mai
- Page 32 and 33: De asemenea, stilul şi modalităţ
- Page 34 and 35: Este definită şi ca o dragoste a
- Page 36 and 37: sexuale, dar nu e obligatoriu să s
- Page 40 and 41: unul dintre părinţi. Această sup
- Page 42 and 43: SeparareemoţionalăTransmiteretran
- Page 44 and 45: CAPITOLUL 4Stres şi traume familia
- Page 46 and 47: 2 uşor despărţirea de un prieten
- Page 48 and 49: De exemplu, divorţul părinţilor
- Page 50 and 51: Deşi există mitul conform abuzato
- Page 52 and 53: Dintre toate evenimentele cu care s
- Page 54 and 55: 5. Pierderea unei identităţi fami
- Page 56 and 57: dintre ei îl vor evita sau refuza
- Page 58 and 59: Aşa cum spuneam mai devreme, nu do
- Page 60 and 61: timp s-a îmbolnăvit grav şi cei
- Page 62 and 63: ajunge şi la ceilalţi membrii ai
- Page 64 and 65: 1. Menţinerea unităţii familiei
- Page 66 and 67: Principalele repere de stabilire a
- Page 68 and 69: complet nici astăzi. Marele merit
- Page 70 and 71: sau restrictiv. Ele se pot menţine
- Page 72 and 73: HYDE, J.S., DELAMATER, J., Understa
- Page 74 and 75: nediferenţiat şi hermafrodit. În
- Page 76 and 77: 2. Caracteristicile dezvoltării se
- Page 78 and 79: Tipurile de relaţie părinte - cop
- Page 80 and 81: a adoptat caracteristicile asociate
- Page 82 and 83: animusul într-un bărbat concret;
- Page 84 and 85: cuplului. De asemenea, nici în per
- Page 86 and 87: sexuală în exces, ceea ce împing
- Page 88 and 89:
CAPITOLUL 8Sănătatea vieţii sexu
- Page 90 and 91:
• ejacularea întârziată - cauz
- Page 92 and 93:
Activitatea sexuală a acestor pers
- Page 94 and 95:
CAPITOLUL 9Metode de cercetare în
- Page 96 and 97:
indicii de sexualitate (sâni). Lis
- Page 98 and 99:
2. informaţii de tip funcţional -
- Page 100 and 101:
• Identificăm modalităţi repet
- Page 102 and 103:
3. Aminteşte-ţi o fotografie a fa
- Page 104 and 105:
• Elevii care beneficiază de edu
- Page 106 and 107:
Terapia de familie nu presupune nea
- Page 108 and 109:
Centrată pesoluţie- rezolvă difi
- Page 110 and 111:
MCDANIEL, S., HEPWORTH, J., MIHĂES
- Page 112 and 113:
27. MINULESCU, M., Introducere în