Introducere in Psihologia Familiei si Psihosexologie - Lucian Trasa
Introducere in Psihologia Familiei si Psihosexologie - Lucian Trasa Introducere in Psihologia Familiei si Psihosexologie - Lucian Trasa
sexuale, dar nu e obligatoriu să se ajungă la actul sexual. Acest tip de intimitate presupunesăruturi, îmbrăţişări, atingeri, dans, jocuri erotice, îmbăierea împreună etc. evident, ea esteconectată profund cu dragostea erotică, nu cu cea părintească, fraternă, amicală sau cea narcisică.De asemenea, aşa cum spuneam şi mai sus, dragostea erotică trebuie să ajungă la maturitatepentru a facilita intimitatea sexuală.Intimitatea fizică (nonsexuală) reprezintă nevoia de apropiere fizică de partener, fără a aveavreo tentă sexuală. Presupune atingere sau simple îmbrăţişări, mersul de mână, dans, masajenonsexuale etc.Intimitatea spirituală presupune nevoia de a împărtăşi partenerului gândurile, sentimentele,credinţele şi experienţele referitoare la religie, supranatural şi aspectele spirituale ale existenţei,viaţă moarte, valori morale, etc. Spiritualitatea este o chestiune foarte personală. De aceea, estenevoie de o mare deschidere din partea ambilor parteneri pentru a ajunge la acest tip de intimitate,deoarece ea nu înseamnă că cei doi împărtăşeşsc aceleaşi valori, idei, practici.Intimitatea estetică reprezintă nevoia şi dorinţa de a împărtăşi cu partenerul sentimentele,gândurile, credinţele, valorile, experienţele pe care persoana le consideră frumoase, la caresufletul rezonează sau inspiră. Minunile naturii, simple (un fulg de nea) sau complexe(cosmosul), pot fi baza unei asemenea intimităţi. Alte exemple sunt muzica, poezia, literatura,pictura, sculptura arhitectura si alte forme de expresie artistică. Acest tip de intimitate nu seasociază şi nu este preludiu pentru nici un alt tip de intimitate. Este o experienţă care se trăieşte,se împlineşte prin ea însăşi.Intimitatea socială şi recreaţională este nevoia de a se angaja în activităţi şi experienţeplăcute şi de joc cu partenerul. Include activităţi precum: schimbul de glume şi povestiri haioase,împărtăşirea evenimentelor curente de viaţă, luatul meselor împreună, practicarea de sporturi şijocuri, dansatul de plăcere etc. aceste activităţi pot include şi prieteni comuni sau rude.Intimitatea temporală implică timpul pe care fiecare partener va dori să îl petreacă zilnic cucelălalt pentru activităţi intime. Această cantitate de timp va fi diferită pentru cei doi parteneri.Pentru unele persoane 15-20 de minute pot fi suficiente, în timp ce pentru altele două ore nu vorfi suficiente.Comunicarea, cum spuneam şi mai devreme, poate stimula sau diminua intimitateacuplului. Stimulativă este comunicarea directă a nevoilor şi dorinţelor fiecărui partener, adicăatunci când mesajele sunt clare, directe şi sincere. Inhibitive sunt: mesajele mincinoase - partenerii pot minţi fie ca să se apere de eventualele refuzuri sauconflicte, fie pot avea tulburări de caracter. În ambele cazuri însă minciunile erodeazăsentimentele de încredere şi iubire dintre cei doi. mesajele confuze - când mesajele sunt neclare, putând avea mai multe înţelesuri. Deexemplu, dacă soţul îi spune soţiei sale într-o zi „În sfârşit mi-au dat o primă consistentă.Acum ne permitem să ne facem de cap” – în acest caz, soţia nu va şti cu exactitate dacă else referă la mult-visata călătorie de la sfârşitul săptămânii despre care au tot vorbit sau laa-şi cumpăra frigiderul de care au nevoie; mesajele paradoxale – sunt cele care exprimă două idei opuse în acelaşi timp. Deexemplu, un soţ dominator şi agresiv care îi cere soţiei să îşi exprime mai clar şi mai desopiniile proprii sau o soţie care plânge în urma unei certe cu soţul îi spune acestuia să nuţină cont de plânsul ei. mesajele agresive – sunt cele care jignesc, ridiculizează, critică, mesajele incongruente36
Gerard Leleu vorbeşte şi el clar şi pe înţeles despre intimitatea în cuplu, care de altfel seconstituie ca fundament pentru intimitatea familială; merită să menţionez aici ceea ce el considerăcondiţii pentru o bună intimitate psihică: autocunoaşterea; încrederea în sine şi intimitatea cu sine; a trăi în prezent, adică „aici şi acum”; îndepărtarea barierelor fizice (mirosuri neplăcute, atmosferă neprielnică, eliminarea saudiminuarea complexelor corporale etc.); îndepărtarea barierelor psihice (în special temerile); crearea cadrului pentru dezvoltarea şi manifestarea senzualităţii.Mai multe detalii găseşti citind cărţile sale apărute la Editura Trei (vezi bibliografiasuplimentară).4. Abordarea transgeneraţională a familieiÎn cadrul acestor abordărilor transgeneraţionale, locul cel mai important îl ocupă teoria luiMurray Bowen, denumită, după numele său, teoria (şi terapia) boweniană.Murray Bowen, medic cu specializare în psihiatrie, şi-a făcutrezidenţa la faimoasa clinică Menninger (Menninger Clinic),recunoscută pentru orientarea sa psihanalitică. Aici, Bowen adevenit din ce în ce mai nesatisfăcut de conceptele psihanaliticecare nu puteau fi validate prin metode ştiinţifice acceptate în modconvenţional. Ca urmare, el a început să dezvolte o nouă teorie„concepută să corespundă în mod precis cu principiile evoluţiei şicu omul ca fiinţă evolutivă” (Kerr & Bowen, 1988, p. 360). Bowenşi-a perfecţionat teoria şi după mutarea sa la Institutul Naţionalpentru Sănătate Mentală (INSM) în Bethesda, Maryland, în 1954.La INSM, Bowen a admis familii întregi în secţia de cercetarepsihiatrică. Cercetarea acestor familii a fost ghidată de teoriaboweniană, şi, astfel, teoria a fost extinsă şi modificată de fiecaredată când specialiştii se confruntau cu informaţii noi sauincompatibile. În timpul celor cinci ani la INSM, cercetarea luiBowen s-a centrat pe familiile cu copii schizofreni, şi în particularpe relaţia simbiotică observată între mame şi copiii lor. În final,teoria s-a dezvoltat pentru a include întreaga familie, adresându-seşi altor tipuri de familii.Esenţa teoriei boweniene este alcătuită din opt concepte fundamentale. Aceste concepteinterrelaţionate construiesc „piatra de temelie” (Walsh, 1996) a teoriei, şi anume sistemulemoţional.Sistemul emoţional include „forţa pe care biologia o defineşte ca instinct, reproducere,activitate automată controlată de sistemul nervos autonom, stări emoţionale subiective şisentimente şi forţele care guvernează sistemele de relaţie… În termeni largi, sistemul emoţionalguvernează «dansul vieţii» în toate lucrurile vii”. (Bowen, 1975, p. 380).37
- Page 1 and 2: DIANA LUCIA VASILEINTRODUCERE ÎN P
- Page 3 and 4: seminariile mele pentru a beneficia
- Page 5 and 6: Cuprins:Capitolul 1 Introducere1. C
- Page 7 and 8: CAPITOLUL 1IntroducereEşti o perso
- Page 9 and 10: Dacă aruncăm o scurtă privire la
- Page 11 and 12: • Psihologia vârstelor sau a dez
- Page 13 and 14: MITROFAN, I., Cuplul conjugal - arm
- Page 15 and 16: În cazul familiilor, mecanismele d
- Page 17: independenţă şi o interacţiune
- Page 20 and 21: importanţi, mai puţin doriţi sau
- Page 22 and 23: materiale. Competiţia este mai evi
- Page 24 and 25: • exacerbarea rolului, adică de
- Page 26 and 27: NICHOLS, M., SCHARTZ, R., Terapia d
- Page 28 and 29: În felul acesta, a apărut ideea c
- Page 30 and 31: vârstă, sprijinind generaţia mai
- Page 32 and 33: De asemenea, stilul şi modalităţ
- Page 34 and 35: Este definită şi ca o dragoste a
- Page 38 and 39: Un alt termen-cheie de la începutu
- Page 40 and 41: unul dintre părinţi. Această sup
- Page 42 and 43: SeparareemoţionalăTransmiteretran
- Page 44 and 45: CAPITOLUL 4Stres şi traume familia
- Page 46 and 47: 2 uşor despărţirea de un prieten
- Page 48 and 49: De exemplu, divorţul părinţilor
- Page 50 and 51: Deşi există mitul conform abuzato
- Page 52 and 53: Dintre toate evenimentele cu care s
- Page 54 and 55: 5. Pierderea unei identităţi fami
- Page 56 and 57: dintre ei îl vor evita sau refuza
- Page 58 and 59: Aşa cum spuneam mai devreme, nu do
- Page 60 and 61: timp s-a îmbolnăvit grav şi cei
- Page 62 and 63: ajunge şi la ceilalţi membrii ai
- Page 64 and 65: 1. Menţinerea unităţii familiei
- Page 66 and 67: Principalele repere de stabilire a
- Page 68 and 69: complet nici astăzi. Marele merit
- Page 70 and 71: sau restrictiv. Ele se pot menţine
- Page 72 and 73: HYDE, J.S., DELAMATER, J., Understa
- Page 74 and 75: nediferenţiat şi hermafrodit. În
- Page 76 and 77: 2. Caracteristicile dezvoltării se
- Page 78 and 79: Tipurile de relaţie părinte - cop
- Page 80 and 81: a adoptat caracteristicile asociate
- Page 82 and 83: animusul într-un bărbat concret;
- Page 84 and 85: cuplului. De asemenea, nici în per
sexuale, dar nu e obligatoriu să se ajungă la actul sexual. Acest tip de <strong>in</strong>timitate presupunesăruturi, îmbrăţişări, at<strong>in</strong>geri, dans, jocuri erotice, îmbăierea împreună etc. evident, ea esteconectată profund cu dragostea erotică, nu cu cea păr<strong>in</strong>tească, fraternă, amicală sau cea narci<strong>si</strong>că.De asemenea, aşa cum spuneam şi mai sus, dragostea erotică trebuie să ajungă la maturitatepentru a facilita <strong>in</strong>timitatea sexuală.Intimitatea fizică (nonsexuală) reprez<strong>in</strong>tă nevoia de apropiere fizică de partener, fără a aveavreo tentă sexuală. Presupune at<strong>in</strong>gere sau <strong>si</strong>mple îmbrăţişări, mersul de mână, dans, masajenonsexuale etc.Intimitatea spirituală presupune nevoia de a împărtăşi partenerului gândurile, sentimentele,cred<strong>in</strong>ţele şi experienţele referitoare la religie, supranatural şi aspectele spirituale ale existenţei,viaţă moarte, valori morale, etc. Spiritualitatea este o chestiune foarte personală. De aceea, estenevoie de o mare deschidere d<strong>in</strong> partea ambilor parteneri pentru a ajunge la acest tip de <strong>in</strong>timitate,deoarece ea nu înseamnă că cei doi împărtăşeşsc aceleaşi valori, idei, practici.Intimitatea estetică reprez<strong>in</strong>tă nevoia şi dor<strong>in</strong>ţa de a împărtăşi cu partenerul sentimentele,gândurile, cred<strong>in</strong>ţele, valorile, experienţele pe care persoana le con<strong>si</strong>deră frumoase, la caresufletul rezonează sau <strong>in</strong>spiră. M<strong>in</strong>unile naturii, <strong>si</strong>mple (un fulg de nea) sau complexe(cosmosul), pot fi baza unei asemenea <strong>in</strong>timităţi. Alte exemple sunt muzica, poezia, literatura,pictura, sculptura arhitectura <strong>si</strong> alte forme de expre<strong>si</strong>e artistică. Acest tip de <strong>in</strong>timitate nu seasociază şi nu este preludiu pentru nici un alt tip de <strong>in</strong>timitate. Este o experienţă care se trăieşte,se împl<strong>in</strong>eşte pr<strong>in</strong> ea însăşi.Intimitatea socială şi recreaţională este nevoia de a se angaja în activităţi şi experienţeplăcute şi de joc cu partenerul. Include activităţi precum: schimbul de glume şi povestiri haioase,împărtăşirea evenimentelor curente de viaţă, luatul meselor împreună, practicarea de sporturi şijocuri, dansatul de plăcere etc. aceste activităţi pot <strong>in</strong>clude şi prieteni comuni sau rude.Intimitatea temporală implică timpul pe care fiecare partener va dori să îl petreacă zilnic cucelălalt pentru activităţi <strong>in</strong>time. Această cantitate de timp va fi diferită pentru cei doi parteneri.Pentru unele persoane 15-20 de m<strong>in</strong>ute pot fi suficiente, în timp ce pentru altele două ore nu vorfi suficiente.Comunicarea, cum spuneam şi mai devreme, poate stimula sau dim<strong>in</strong>ua <strong>in</strong>timitateacuplului. Stimulativă este comunicarea directă a nevoilor şi dor<strong>in</strong>ţelor fiecărui partener, adicăatunci când mesajele sunt clare, directe şi s<strong>in</strong>cere. Inhibitive sunt: mesajele m<strong>in</strong>c<strong>in</strong>oase - partenerii pot m<strong>in</strong>ţi fie ca să se apere de eventualele refuzuri sauconflicte, fie pot avea tulburări de caracter. În ambele cazuri însă m<strong>in</strong>ciunile erodeazăsentimentele de încredere şi iubire d<strong>in</strong>tre cei doi. mesajele confuze - când mesajele sunt neclare, putând avea mai multe înţelesuri. Deexemplu, dacă soţul îi spune soţiei sale într-o zi „În sfârşit mi-au dat o primă con<strong>si</strong>stentă.Acum ne permitem să ne facem de cap” – în acest caz, soţia nu va şti cu exactitate dacă else referă la mult-visata călătorie de la sfârşitul săptămânii despre care au tot vorbit sau laa-şi cumpăra frigiderul de care au nevoie; mesajele paradoxale – sunt cele care exprimă două idei opuse în acelaşi timp. Deexemplu, un soţ dom<strong>in</strong>ator şi agre<strong>si</strong>v care îi cere soţiei să îşi exprime mai clar şi mai desop<strong>in</strong>iile proprii sau o soţie care plânge în urma unei certe cu soţul îi spune acestuia să nuţ<strong>in</strong>ă cont de plânsul ei. mesajele agre<strong>si</strong>ve – sunt cele care jignesc, ridiculizează, critică, mesajele <strong>in</strong>congruente36