În felul acesta, a apărut ideea ciclului de viaţă familială, care presupune parcurgerea maimultor stadii sau etape.Salvador M<strong>in</strong>uch<strong>in</strong> identifică patru stadii de dezvoltare care apar în majoritatea familiilor:1. Constituirea cuplului – diada maritală formează un <strong>si</strong>stem funcţional pr<strong>in</strong> negociereagraniţelor (<strong>in</strong>teracţiunea cu socrii), reconcili<strong>in</strong>d stilurile de viaţă diferite şi dezvoltândreguli referitoare la conflict şi cooperare.2. Familia cu copii mici – <strong>si</strong>stemul marital se reorganizează atunci când apar copiii pentrua se adapta cer<strong>in</strong>ţelor cerute de parentalitate.3. Familia cu copii şcolari şi adolescenţi – familia <strong>in</strong>teracţionează acum şi cu <strong>si</strong>stemulşcolar. Pe măsură ce copiii dev<strong>in</strong> adolescenţi, familia trebuie să se adapteze la problemeca <strong>in</strong>fluenţa prietenilor, pierderea parţială a controlului parental, emanciparea copiilor,etc.4. Familia cu copii mari – aceştia dev<strong>in</strong> deja adulţi, astfel că relaţia d<strong>in</strong>tre păr<strong>in</strong>ţi şi copiitrebuie modificată pentru a deveni relaţie de tip adult – adult.Sociologii Evelyn Duval şi Reuben Hill au aplicat un cadru de dezvoltare familiilor d<strong>in</strong>anii 1940, pr<strong>in</strong> stabilirea unor etape discrete ale dezvoltării grupului familial, cu sarc<strong>in</strong>i ce trebuieîndepl<strong>in</strong>ite pentru fiecare d<strong>in</strong>tre ele. Acestea sunt:• Etapa cuplului fără copii• Etapa familiei cu copii de vârstă şcolară• Etapa familiei cu copii deveniţi adulţi;• Etapa familiei omului s<strong>in</strong>gur (văduvia).Terapeuţii de familie Betty Carter şi Monica McGregor (1980, 1999) au îmbogăţit acestcadru; ei au apelat la orientarea multigeneraţională, recunoscând patternurile culturale diverse şiavând în vedere şi etape care nu sunt neapărat specifice, cum ar fi divorţul şi recăsătoria. Este dealtfel, con<strong>si</strong>derată cea mai cupr<strong>in</strong>zătoare şi demonstrată cl<strong>in</strong>ic etapizare, organizată pe şase etapedist<strong>in</strong>cte:a) <strong>in</strong>iţiativa tânărului adultb) căsătoriac) familiile cu copii micid) familiile cu adolescenţie) <strong>in</strong>iţiativele copiilor şi pără<strong>si</strong>rea căm<strong>in</strong>uluif) familia la bătrâneţe.Te rog, studiază şi tabelul de mai jos în care sunt prezentate mai detaliat etapele conformconcepţiei autorilor menţionaţi mai sus (după Nichols şi Schwartz, 2005, p. 126- 127).Evident, nu există nici o ver<strong>si</strong>une standard a etapelor vieţii de familie. Nu numai căfamiliile au o diver<strong>si</strong>tate de tipuri, aşa cum ai văzut în capitolul anterior, dar aceste tipuri pot aveanorme şi reguli foarte diferite pentru etape diferite. Valoarea conceptului de ciclu de viaţă constăîn a recunoaşte că familiile, adesea, dezvoltă probleme la tranziţiile de la o etapă la alta datorită<strong>in</strong>abilităţii sau temerilor membrilor şi a <strong>si</strong>stemului familial de a face tranziţia de la o etapă la alta.De aceea, te-aş ruga să nu le foloseşti pentru a stabili şi a judeca ce este normal sau de aşteptat înanumite etape într-o familie.Etapele ciclului Procesul emoţional al Schimbări de gradul doi în statutul28
vieţii de familie tranziţiei: Pr<strong>in</strong>cipiul cheie familiei cerute pentru a cont<strong>in</strong>uadezvoltareaPără<strong>si</strong>rea casei: Acceptarea responsabilităţii a) Diferenţierea s<strong>in</strong>elui în legătură cuadulţii t<strong>in</strong>eri emoţionale şi f<strong>in</strong>anciare familia de orig<strong>in</strong>e;s<strong>in</strong>gurib) Dezvoltarea relaţiilor <strong>in</strong>time egale;c) Stabilirea s<strong>in</strong>elui în legătură cu munca şiFormareafamiliilor pr<strong>in</strong>căsătorie:noul cupluFamilii cu copiimiciFamilia cuadolescenţiLansarea copiilorşi plecarea lor deacasăAngajarea în noul <strong>si</strong>stemAcceptarea noilor membrii în<strong>si</strong>stemMărirea flexibilităţiigraniţelor familiei pentru aputea permite <strong>in</strong>dependenţacopiilor şi slăbiciunilebunicilorAcceptarea multitud<strong>in</strong>ii deieşiri şi <strong>in</strong>trări în <strong>si</strong>stemulfamiliei<strong>in</strong>dependenţa f<strong>in</strong>anciară;a) Formarea <strong>si</strong>stemului marital;b) Real<strong>in</strong>ierea relaţiilor cu familiile ext<strong>in</strong>seşi prietenii pentru a <strong>in</strong>clude soţul/soţia;a) Adaptarea <strong>si</strong>stemului marital pentru aface loc copiilor;b) Împărţirea sarc<strong>in</strong>ilor priv<strong>in</strong>d creştereacopilului, a sarc<strong>in</strong>ilor f<strong>in</strong>anciare şigospodăreşti;c) Real<strong>in</strong>ierea relaţiilor cu familia ext<strong>in</strong>săpentru a <strong>in</strong>clude rolurile păr<strong>in</strong>ţilor şibunicilor;a) Schimbarea relaţiei păr<strong>in</strong>te-copil pentru aputea permite adolescentului să se mişte în<strong>in</strong>teriorul şi în afara <strong>si</strong>stemului;b) Refocalizarea asupra problemelormaritale de la mijlocul vieţii şi asupracarierei;c) Începutul schimbării spre îngrijireageneraţiei mai vârstnice. Lansarea copiilorşi plecarea.a) Renegocirea <strong>si</strong>stemului marital ca odiadă;b) Dezvoltarea relaţiilor adult-adult;c) A face faţă dizabilităţilor şi morţilorpăr<strong>in</strong>ţilor (bunicilor);Familii în viaţatârzieAcceptarea schimbăriirolurilor generaţionalea) Menţ<strong>in</strong>erea funcţionării şi <strong>in</strong>tereselorproprii şi /sau ale cuplului în faţa decl<strong>in</strong>uluip<strong>si</strong>hologic: explorarea noilor opţiuni alerolului familial şi social;b) Sprij<strong>in</strong> pentru un rol mai central algeneraţiei de mijloc;c) Flexibilizarea <strong>si</strong>stemului familial datorităînţelepciunii şi experienţei celor mai în29
- Page 1 and 2: DIANA LUCIA VASILEINTRODUCERE ÎN P
- Page 3 and 4: seminariile mele pentru a beneficia
- Page 5 and 6: Cuprins:Capitolul 1 Introducere1. C
- Page 7 and 8: CAPITOLUL 1IntroducereEşti o perso
- Page 9 and 10: Dacă aruncăm o scurtă privire la
- Page 11 and 12: • Psihologia vârstelor sau a dez
- Page 13 and 14: MITROFAN, I., Cuplul conjugal - arm
- Page 15 and 16: În cazul familiilor, mecanismele d
- Page 17: independenţă şi o interacţiune
- Page 20 and 21: importanţi, mai puţin doriţi sau
- Page 22 and 23: materiale. Competiţia este mai evi
- Page 24 and 25: • exacerbarea rolului, adică de
- Page 26 and 27: NICHOLS, M., SCHARTZ, R., Terapia d
- Page 30 and 31: vârstă, sprijinind generaţia mai
- Page 32 and 33: De asemenea, stilul şi modalităţ
- Page 34 and 35: Este definită şi ca o dragoste a
- Page 36 and 37: sexuale, dar nu e obligatoriu să s
- Page 38 and 39: Un alt termen-cheie de la începutu
- Page 40 and 41: unul dintre părinţi. Această sup
- Page 42 and 43: SeparareemoţionalăTransmiteretran
- Page 44 and 45: CAPITOLUL 4Stres şi traume familia
- Page 46 and 47: 2 uşor despărţirea de un prieten
- Page 48 and 49: De exemplu, divorţul părinţilor
- Page 50 and 51: Deşi există mitul conform abuzato
- Page 52 and 53: Dintre toate evenimentele cu care s
- Page 54 and 55: 5. Pierderea unei identităţi fami
- Page 56 and 57: dintre ei îl vor evita sau refuza
- Page 58 and 59: Aşa cum spuneam mai devreme, nu do
- Page 60 and 61: timp s-a îmbolnăvit grav şi cei
- Page 62 and 63: ajunge şi la ceilalţi membrii ai
- Page 64 and 65: 1. Menţinerea unităţii familiei
- Page 66 and 67: Principalele repere de stabilire a
- Page 68 and 69: complet nici astăzi. Marele merit
- Page 70 and 71: sau restrictiv. Ele se pot menţine
- Page 72 and 73: HYDE, J.S., DELAMATER, J., Understa
- Page 74 and 75: nediferenţiat şi hermafrodit. În
- Page 76 and 77: 2. Caracteristicile dezvoltării se
- Page 78 and 79:
Tipurile de relaţie părinte - cop
- Page 80 and 81:
a adoptat caracteristicile asociate
- Page 82 and 83:
animusul într-un bărbat concret;
- Page 84 and 85:
cuplului. De asemenea, nici în per
- Page 86 and 87:
sexuală în exces, ceea ce împing
- Page 88 and 89:
CAPITOLUL 8Sănătatea vieţii sexu
- Page 90 and 91:
• ejacularea întârziată - cauz
- Page 92 and 93:
Activitatea sexuală a acestor pers
- Page 94 and 95:
CAPITOLUL 9Metode de cercetare în
- Page 96 and 97:
indicii de sexualitate (sâni). Lis
- Page 98 and 99:
2. informaţii de tip funcţional -
- Page 100 and 101:
• Identificăm modalităţi repet
- Page 102 and 103:
3. Aminteşte-ţi o fotografie a fa
- Page 104 and 105:
• Elevii care beneficiază de edu
- Page 106 and 107:
Terapia de familie nu presupune nea
- Page 108 and 109:
Centrată pesoluţie- rezolvă difi
- Page 110 and 111:
MCDANIEL, S., HEPWORTH, J., MIHĂES
- Page 112 and 113:
27. MINULESCU, M., Introducere în