• Elevii care beneficiază de educaţie sexuală au un număr mai mic de parteneri sexuali,se confruntă mai rar cu sarc<strong>in</strong>i neplanificate şi suferă de mai puţ<strong>in</strong>e boli cu transmiteresexuală decât cei lip<strong>si</strong>ţi de acest tip de educaţie.”Pe de altă parte, faptul că atât copii cât şi adolescenţii cunosc elemente de p<strong>si</strong>hosexologieîi apără de eventualele abuzuri sexuale. S-a constatat că de regulă, pedofilii îşi aleg ca victimecopiii „<strong>in</strong>ocenţi”, care nu ştiu ce li se întâmplă, dev<strong>in</strong> curioşi şi pot fi mai uşor manipulaţi şisperiaţi. Această modalitate de reacţie a copilului în faţa unor avansuri sexuale îi comunicăpedofilului că are de aface cu un copil ne<strong>in</strong>struit care nici nu are relaţii strânse cu păr<strong>in</strong>ţii, decişansele să divulge ceea ce i se întâmplă vor fi mai mici.Educaţia pentru viaţa de familie şi educaţia sexuală trebuie să aibă în vedere specificulvârstei la care se adresează. Ea cupr<strong>in</strong>de un aspect <strong>in</strong>formaţional şi unul formativ, referitor ladepr<strong>in</strong>deri corecte de viaţa sexuală şi relaţională. Educaţia începe practic de când se naşte copilul,astfel că nu există „o anume vârstă” la care „trebuie să începi” să faci educaţie, mai ales ceasexuală.După op<strong>in</strong>ia mea şi a altor autori (S. Cernichevici, 2001, M. Hickl<strong>in</strong>g, 2000), educaţiasexuală ar implica noţiuuni şi dezvoltarea abilităţilor de:• Igienă personală şi sexuală;• Funcţionarea sexuală la ambele sexe;• Relaţiile erotice d<strong>in</strong>a<strong>in</strong>tea începerii raporturilor sexuale;• Actul sexual complet;• Aspectele p<strong>si</strong>hologice ale relaţiilor sexuale;• Aspectele morale ale relaţiilor sexuale• Dificultăţile <strong>in</strong>tâmp<strong>in</strong>ate în raporturile sexuale,• Bolile transmi<strong>si</strong>bile sexual;• Po<strong>si</strong>bilele accidente d<strong>in</strong> timpul activităţii sexuale;• Deviaţiile p<strong>si</strong>hosexuale şi tulburările sexuale;• Orientarea alternativă a asexualităţii.Cu alte cuv<strong>in</strong>te, educaţia sexuală ar avea ca scop controlul eficient (raţional şi emoţional)al impulsului sexual, stabilirea rolului sexualităţii în dezvoltarea personalităţii umane şi, mai ales,creşterea responsabilităţii faţă de s<strong>in</strong>e şi ceilalţi în viaţa de familie şi sexuală.Pr<strong>in</strong>cipalele persoane care ar putea realiza atât educaţia pentru viaţa de familie, cât şieducaţia sexuală sunt păr<strong>in</strong>ţii. De altfel, toate studiile efectuate pe această temă arată că şi copiiişi adolescenţii şi-ar dori să poată sta de vorbă cu păr<strong>in</strong>ţii pe teme sexuale. Tăcerea păr<strong>in</strong>ţilor poatedeterm<strong>in</strong>a la copii anxietate, tulburări sexuale, pierderea încrederii în s<strong>in</strong>e, sentimente de jenă,culpă distanţare emoţională, ceea ce se va repercuta asupra vieţii sexuale proprii a copilului ajunsla maturitate, în sensul dim<strong>in</strong>uării sau chiar <strong>in</strong>existenţei satisfacţiei erotico-sexuale. D<strong>in</strong> păcate,cel puţ<strong>in</strong> păr<strong>in</strong>ţii d<strong>in</strong> zilele noastre întâmp<strong>in</strong>ă dificultăţi în exercitarea acestui drept al lor. De fapt,acesta este şi o datorie. Aceste dificultăţi sunt:• Nu au nici ei cunoşt<strong>in</strong>ţe despre sexualitate;• Uită sau ignoră propriile probleme avute în adolescenţa şi t<strong>in</strong>ereţea lor;• Con<strong>si</strong>deră că problemele legate de sex nu se discută cu copii; ei ar trebui să înveţedoar d<strong>in</strong> experienţă;104
• Manifestă reţ<strong>in</strong>ere, jenă, ruş<strong>in</strong>e de teamă să nu îşi pierdă autoritatea sau imag<strong>in</strong>ea înfaţa copilului, sau pentru a nu greşi;• Manifestă temeri că ar putea provoca şoc sau spaimă copilului;• Alţi păr<strong>in</strong>ţi, dimpotrivă au un exces de zel, dând copilului prea multe detalii şiexpunând-ul la multe imag<strong>in</strong>i şi <strong>si</strong>tuaţii cu caracter sexual, făcând astfel un abuz .Pe lângă păr<strong>in</strong>ţi, alţi po<strong>si</strong>bili educatori sunt profesorii, cadrele medicale (medici şia<strong>si</strong>stente), p<strong>si</strong>hologi, pedagogi, diferite organizaţii care au astfel de preocupări. La noi au devenitb<strong>in</strong>ecunoscute în special două fundaţii care promovează educaţia sexuală: „T<strong>in</strong>eri pentru T<strong>in</strong>eri”şi „SECS”. Totuşi fiecare d<strong>in</strong>tre noi putem contribui, în felul nostru, la locul nostru, la educaţiapentru viaţa de familie şi viaţa sexuală, dacă devenim conştienţi că în acest fel ne protejămprietenii, colegii, copiii.2. Con<strong>si</strong>lierea şi terapia de cuplu şi familieCon<strong>si</strong>lierea şi terapia de cuplu şi de familie fac parte d<strong>in</strong> acele tipuri de <strong>in</strong>tervenţii cu scop dea<strong>si</strong>stare p<strong>si</strong>hologică a cuplurilor şi familiilor aflate în impas, care îmb<strong>in</strong>ă o anumită orientareteoretică, cu un set de metode şi tehnici specifice de <strong>in</strong>tervenţie. Diferenţa d<strong>in</strong>tre ele, deşi nu toţiautorii con<strong>si</strong>deră acest lucru, constă în formularea scopului, durata, efectele lor:• Con<strong>si</strong>lierea are un scop limitat la o s<strong>in</strong>gură problemă. Această problemă poate fi: 1. acuplului, cum ar fi relaţiile cu familiile de orig<strong>in</strong>e ale partenerilor, sau comunicareaemoţiilor negative; <strong>si</strong> 2. a familiei, cum ar fi înţelegerea reacţiilor copilului la <strong>in</strong>trarea înpubertate. În consec<strong>in</strong>ţă, con<strong>si</strong>lierea durează mai puţ<strong>in</strong>, iar efectele sunt de cele mai multeori la acea problemă.• Terapia are ca scop restructurarea <strong>in</strong>teracţiunii p<strong>si</strong>hologice d<strong>in</strong>tre membrii cuplului saufamiliei cu scopul funcţionării mai bune a relaţiilor d<strong>in</strong>tre ei. De aceea, de regulă dureazămai mult ca timp, iar efectele sunt pe multiple planuri, dată fi<strong>in</strong>d restructurarea cupluluisau familiei.Merită menţionat că, deşi multă lume con<strong>si</strong>deră altfel, nici con<strong>si</strong>lierea şi nici terapia de cuplunu presupun ca cei doi parteneri să rămână împreună sau, dimpotrivă, să se despartă. Scopul estede cele mai multe ori clarificarea relaţiei, a resurselor şi barajelor relaţionale, şi va cont<strong>in</strong>ua atâtavreme cât cei doi parteneri doresc acest lucru. Unul d<strong>in</strong> scopurile con<strong>si</strong>lierii şi terapiei maritaleeste modelarea stilurilor nepotrivite de comunicare şi relaţionare d<strong>in</strong>tre cei doi parteneri şiobţ<strong>in</strong>erea unor stiluri noi şi eficiente. Acest lucru se obţ<strong>in</strong>e pr<strong>in</strong> clarificarea şi înţelegerea de cătrecei doi a propriului comportament. Inevitabil, când <strong>in</strong>trăm într-o relaţie <strong>in</strong>timă, ne sunt puse laîncercare vechile modalităţi de comportament pe care le foloseam zi de zi. Acum însă, ele nu nemai sunt de folos, deoarece ele erau eficiente doar pentru noi şi eventual pentru familia d<strong>in</strong> careprovenim. Când doi oameni trăiesc împreună, se îmb<strong>in</strong>ă de fapt două tipuri de concepţii despreviaţa de cuplu şi familie, fapt care, de cele mai multe ori, dă naştere la ten<strong>si</strong>uni şi conflicte,fiecare crezând că modul său de acţiune este cel potrivit. Astfel, con<strong>si</strong>lierul are rolul de ghid şi înacelaşi timp de ogl<strong>in</strong>dă neutră a ceea ce se întâmplă între parteneri. Con<strong>si</strong>lierul va ajuta cuplul săîşi mobilizeze resursele, calităţile pentru a stimula punctele lor tari, astfel încât să găseascăîmpreună cât mai multe soluţii reale şi po<strong>si</strong>bile la dificultăţile cu care se confruntă.105
- Page 1 and 2:
DIANA LUCIA VASILEINTRODUCERE ÎN P
- Page 3 and 4:
seminariile mele pentru a beneficia
- Page 5 and 6:
Cuprins:Capitolul 1 Introducere1. C
- Page 7 and 8:
CAPITOLUL 1IntroducereEşti o perso
- Page 9 and 10:
Dacă aruncăm o scurtă privire la
- Page 11 and 12:
• Psihologia vârstelor sau a dez
- Page 13 and 14:
MITROFAN, I., Cuplul conjugal - arm
- Page 15 and 16:
În cazul familiilor, mecanismele d
- Page 17:
independenţă şi o interacţiune
- Page 20 and 21:
importanţi, mai puţin doriţi sau
- Page 22 and 23:
materiale. Competiţia este mai evi
- Page 24 and 25:
• exacerbarea rolului, adică de
- Page 26 and 27:
NICHOLS, M., SCHARTZ, R., Terapia d
- Page 28 and 29:
În felul acesta, a apărut ideea c
- Page 30 and 31:
vârstă, sprijinind generaţia mai
- Page 32 and 33:
De asemenea, stilul şi modalităţ
- Page 34 and 35:
Este definită şi ca o dragoste a
- Page 36 and 37:
sexuale, dar nu e obligatoriu să s
- Page 38 and 39:
Un alt termen-cheie de la începutu
- Page 40 and 41:
unul dintre părinţi. Această sup
- Page 42 and 43:
SeparareemoţionalăTransmiteretran
- Page 44 and 45:
CAPITOLUL 4Stres şi traume familia
- Page 46 and 47:
2 uşor despărţirea de un prieten
- Page 48 and 49:
De exemplu, divorţul părinţilor
- Page 50 and 51:
Deşi există mitul conform abuzato
- Page 52 and 53:
Dintre toate evenimentele cu care s
- Page 54 and 55: 5. Pierderea unei identităţi fami
- Page 56 and 57: dintre ei îl vor evita sau refuza
- Page 58 and 59: Aşa cum spuneam mai devreme, nu do
- Page 60 and 61: timp s-a îmbolnăvit grav şi cei
- Page 62 and 63: ajunge şi la ceilalţi membrii ai
- Page 64 and 65: 1. Menţinerea unităţii familiei
- Page 66 and 67: Principalele repere de stabilire a
- Page 68 and 69: complet nici astăzi. Marele merit
- Page 70 and 71: sau restrictiv. Ele se pot menţine
- Page 72 and 73: HYDE, J.S., DELAMATER, J., Understa
- Page 74 and 75: nediferenţiat şi hermafrodit. În
- Page 76 and 77: 2. Caracteristicile dezvoltării se
- Page 78 and 79: Tipurile de relaţie părinte - cop
- Page 80 and 81: a adoptat caracteristicile asociate
- Page 82 and 83: animusul într-un bărbat concret;
- Page 84 and 85: cuplului. De asemenea, nici în per
- Page 86 and 87: sexuală în exces, ceea ce împing
- Page 88 and 89: CAPITOLUL 8Sănătatea vieţii sexu
- Page 90 and 91: • ejacularea întârziată - cauz
- Page 92 and 93: Activitatea sexuală a acestor pers
- Page 94 and 95: CAPITOLUL 9Metode de cercetare în
- Page 96 and 97: indicii de sexualitate (sâni). Lis
- Page 98 and 99: 2. informaţii de tip funcţional -
- Page 100 and 101: • Identificăm modalităţi repet
- Page 102 and 103: 3. Aminteşte-ţi o fotografie a fa
- Page 106 and 107: Terapia de familie nu presupune nea
- Page 108 and 109: Centrată pesoluţie- rezolvă difi
- Page 110 and 111: MCDANIEL, S., HEPWORTH, J., MIHĂES
- Page 112 and 113: 27. MINULESCU, M., Introducere în