Raport de evaluare - Institutul pentru Politici Publice
Raport de evaluare - Institutul pentru Politici Publice Raport de evaluare - Institutul pentru Politici Publice
7. Transparenţa alocării fondurilor în sectorul serviciilor sociale pentru persoanele cu dizabilităţimentale - studiu de caz: concordanţa între cerinţele specifice finanţărilor externe sprijinite deBanca Mondială şi proiectele câştigate la nivel naţionalIncluziunea socială reprezintă un concept larg utilizat la nivel european şi, în conformitate cu Strategia de laLisabona (revizuită), acesta nu se referă doar la asigurarea de resurse financiare suficiente, ci şi lapromovarea participării active a persoanei la viaţa socială prin asigurarea accesului egal la locuinţe,educaţie, sănătate şi servicii. Începând cu anul 2002, conceptul de incluziune socială a fost relansat întoate politicile Uniunii Europene care reglementează drepturile sociale, schemele de venit minim,dezvoltarea locală, măsurile anti-discriminatorii. România, în calitatea de stat membru, trebuie să sealăture acestor procese demarate de Uniunea Europeană în domeniul politicilor sociale. În acest sens,programul de guvernare al actualului Cabinet include măsuri vizând dezvoltarea şi diversificarea serviciilorsociale pentru grupurile vulnerabile care nu sunt acoperite de serviciile deja existente.În acest context, transparenţa fondurilor destinate şi utilizate de către autorităţi, respectiv furnizorii deservicii în domeniul dizabilităţii dar şi accesibilitatea altor informaţii privind serviciile sociale acordate cătrebeneficiari sunt extrem de importante. Un prim pas în această direcţie a constat în monitorizarea site-uriloroficiale ale autorităţilor locale care sunt responsabile pentru serviciile destinate persoanelor cu dizabilităţi(DGASPC-urile) în perioada octombrie - noiembrie 2008, în contextul aceleiaşi iniţiative de a determina înce măsură informaţii despre finanţarea serviciilor sunt accesibile publicului larg pe paginile de internet aleacestor instituţii.Ca o primă observaţie, din cele 42 de DGASPC-uri de la nivelul judeţelor din întreaga ţară, numai 16 au sitepropriu, iar în ceea ce priveşte DGASPC-urile de la nivelul celor 6 sectoare ale Municipiului Bucureşti, numaiîn cazul a 3 dintre acestea putem accesa propria pagină de internet (sectoarele 1, 4 şi 6). Activitateacelorlalte DGASPC-uri poate fi consultată pe site-ul oficial al Consiliului Judeţean în cazul în care acesta dinurmă afişează detalii despre serviciile sociale şi nu doar câteva informaţii extrem de sumare. Din păcateînsă, deşi sunt puţine DGASPC-uri a căror activitate ar putea fi consultată pe Internet, se pare că nici măcar— 81 —
acestea nu afişează informaţii complete şi suficient de detaliate. În opinia IPP, procesul de monitorizare şiconsultare a site-urilor oficiale ale DGASPC-urilor a demonstrat că niciunul dintre acestea nu prezintăinformaţii de o manieră satisfăcătoare pentru eventualii beneficiari/cetăţeni interesaţi. Pentru a argumentaîn favoarea acestei afirmaţii am luat în considerare diverse categorii de informaţii care ar trebui, în opinianoastră, să fie afişate din oficiu pe site-ul fiecărei DGASPC cum ar fi: informaţii generale de tipul: date decontact - adresa, număr de telefon, număr de fax, structura organizatorică - legislaţie, documente cucaracter specific, informaţii despre serviciile de asistenţă oferite, informaţii despre bugetul aprobat alautorităţii şi despre contul de execuţie, proiecte implementate, existenţa strategiei locale de acţiune,rapoarte de evaluare, date statistice, etc. O serie de informaţii foarte generale se pot regăsi fie pe paginaproprie, fie pe cea a Consiliului Judeţean pentru aproape toate DGASPC-urile din ţară şi de la nivelulsectoarelor Municipiului Bucureşti. În ceea ce priveşte datele concrete despre serviciile de asistenţăprestate, aproximativ 50% dintre DGASPC-uri au publicat pe site astfel de informaţii. Bugetul alocat şicontul de execuţie al acestora erau afişate numai de către DGASPC Dolj şi DGASPC Iaşi. Este foarte gravăaceastă situaţie, întrucât în contextul unei guvernări democratice informaţiile financiare ar fi trebuit să fieafişate din oficiu pe paginile de internet ale autorităţilor, în spiritul responsabilităţii faţă de cheltuireabanului public. În ceea ce priveşte proiectele, 10 DGASPC-uri afişează informaţii despre proiecteleimplementate sau aflate în curs de implementare. Restul categoriilor de informaţii monitorizate - strategie,rapoarte de evaluare, date statistice - lipsesc întru totul şi în toate cazurile. Nu putem decât săconcluzionăm că, din perspectiva autorităţilor, acestea nu sunt importante pentru public pentru a fi adusela cunoştinţa cetăţenilor de către autorităţile locale ce activează în domeniul asistenţei sociale, din momentce nu există o preocupare în a furniza publicului larg aceste informaţii.Un al doilea exerciţiu de monitorizare a transparenţei - de această dată cu aplicabilitate directă în ceea cepriveşte alocarea şi gestionarea finanţărilor externe pentru domeniul dizabilităţii intelectuale în România -a fost aplicat de IPP asupra analizei procesului de acordare de fonduri de către Autoritatea Naţionalăpentru Persoanele cu Handicap prin Programul de asistenţă socială finanţat de Banca Mondială, prin BIRD.Raţiunile pentru care am ales acest program ca studiu de caz în cadrul prezentului raport de analiză suntmultiple şi ţin de:— 82 —
- Page 32 and 33: dizabilităţi, şi de a promova re
- Page 34 and 35: Vale (judeţul Giurgiu), unde peste
- Page 36 and 37: a. handicap înseamnă pierderea sa
- Page 38 and 39: serviciilor alternative de tip fami
- Page 40 and 41: Aceste probleme nu mai pot fi cunos
- Page 42 and 43: 6. Harta surselor de finanţare dis
- Page 44 and 45: procesului de deinstituţonalizare
- Page 46 and 47: ugetară acordată MMFPS pentru dom
- Page 48 and 49: persoanelor cu handicap se asigură
- Page 50 and 51: publice din România şi acest fapt
- Page 52 and 53: • Creşterea cu 2.350 a numărulu
- Page 54 and 55: Fig. 1: Distribuţia geografică a
- Page 56 and 57: Pe de altă parte, comparând valoa
- Page 58 and 59: aproape integral. Câştigătorii p
- Page 60 and 61: condiţiile legii, filiale şi sucu
- Page 62 and 63: În anul 2006, valoarea veniturilor
- Page 64 and 65: 2006, atingând valoarea de 970.449
- Page 66 and 67: 1.3. Bugetul local al comunei, ora
- Page 68 and 69: 2. Surse externeFondurile externe r
- Page 70 and 71: autorităţi/instituţii publice. P
- Page 72 and 73: Fig. 5: Distribuţia geografică a
- Page 74 and 75: Operaţional Regional (POR) care fi
- Page 76 and 77: Familiei şi Egalităţii de Şanse
- Page 78 and 79: S-a constatat o modificare a condi
- Page 80 and 81: instituţie nu este dat neapărat d
- Page 84 and 85: • specificitatea finanţării - a
- Page 86 and 87: aţională, a beneficiarilor şi in
- Page 88 and 89: Nr.crt.Numele solicitantului1. DGAS
- Page 90 and 91: stabilit în cadrul MOp care urmăr
- Page 92 and 93: 12.13.14.15.Aplicantul are ca parte
- Page 94 and 95: • să aibă ca obiectiv, închide
- Page 96 and 97: Alături de acestea, mai există c
- Page 98 and 99: primit o finanţare ce se ridică l
- Page 100 and 101: Centrul de Recuperare şi Reabilita
- Page 102 and 103: cu proiectele - tip furnizate de AN
- Page 104 and 105: evaluare şi punctată ca atare, s
- Page 106 and 107: DGASPC Indicatori cantitativi Indic
- Page 108 and 109: O analiză succintă a indicatorilo
- Page 110 and 111: instituţional de tip rezidenţial
- Page 112 and 113: 8. Concluzii şi recomandări pentr
- Page 114 and 115: Pentru a înregistra un progres con
- Page 116 and 117: 9. Listă de abrevieriAMPOSDRUANPHA
- Page 118 and 119: 10. BibliografieLegislaţie• Cart
- Page 120 and 121: • Institutul pentru Politici Publ
- Page 122 and 123: • http://www.dgaspcbuzau.ro/, Dir
- Page 124 and 125: ANEXA 1STRATEGIA NAŢIONALĂpentru
- Page 126 and 127: proiectare, implementare, monitoriz
- Page 128 and 129: 6. responsabilizarea comunităţii,
- Page 130 and 131: a. „Manifestul handicapului în R
7. Transparenţa alocării fondurilor în sectorul serviciilor sociale <strong>pentru</strong> persoanele cu dizabilităţimentale - studiu <strong>de</strong> caz: concordanţa între cerinţele specifice finanţărilor externe sprijinite <strong>de</strong>Banca Mondială şi proiectele câştigate la nivel naţionalIncluziunea socială reprezintă un concept larg utilizat la nivel european şi, în conformitate cu Strategia <strong>de</strong> laLisabona (revizuită), acesta nu se referă doar la asigurarea <strong>de</strong> resurse financiare suficiente, ci şi lapromovarea participării active a persoanei la viaţa socială prin asigurarea accesului egal la locuinţe,educaţie, sănătate şi servicii. Începând cu anul 2002, conceptul <strong>de</strong> incluziune socială a fost relansat întoate politicile Uniunii Europene care reglementează drepturile sociale, schemele <strong>de</strong> venit minim,<strong>de</strong>zvoltarea locală, măsurile anti-discriminatorii. România, în calitatea <strong>de</strong> stat membru, trebuie să sealăture acestor procese <strong>de</strong>marate <strong>de</strong> Uniunea Europeană în domeniul politicilor sociale. În acest sens,programul <strong>de</strong> guvernare al actualului Cabinet inclu<strong>de</strong> măsuri vizând <strong>de</strong>zvoltarea şi diversificarea serviciilorsociale <strong>pentru</strong> grupurile vulnerabile care nu sunt acoperite <strong>de</strong> serviciile <strong>de</strong>ja existente.În acest context, transparenţa fondurilor <strong>de</strong>stinate şi utilizate <strong>de</strong> către autorităţi, respectiv furnizorii <strong>de</strong>servicii în domeniul dizabilităţii dar şi accesibilitatea altor informaţii privind serviciile sociale acordate cătrebeneficiari sunt extrem <strong>de</strong> importante. Un prim pas în această direcţie a constat în monitorizarea site-uriloroficiale ale autorităţilor locale care sunt responsabile <strong>pentru</strong> serviciile <strong>de</strong>stinate persoanelor cu dizabilităţi(DGASPC-urile) în perioada octombrie - noiembrie 2008, în contextul aceleiaşi iniţiative <strong>de</strong> a <strong>de</strong>termina înce măsură informaţii <strong>de</strong>spre finanţarea serviciilor sunt accesibile publicului larg pe paginile <strong>de</strong> internet aleacestor instituţii.Ca o primă observaţie, din cele 42 <strong>de</strong> DGASPC-uri <strong>de</strong> la nivelul ju<strong>de</strong>ţelor din întreaga ţară, numai 16 au sitepropriu, iar în ceea ce priveşte DGASPC-urile <strong>de</strong> la nivelul celor 6 sectoare ale Municipiului Bucureşti, numaiîn cazul a 3 dintre acestea putem accesa propria pagină <strong>de</strong> internet (sectoarele 1, 4 şi 6). Activitateacelorlalte DGASPC-uri poate fi consultată pe site-ul oficial al Consiliului Ju<strong>de</strong>ţean în cazul în care acesta dinurmă afişează <strong>de</strong>talii <strong>de</strong>spre serviciile sociale şi nu doar câteva informaţii extrem <strong>de</strong> sumare. Din păcateînsă, <strong>de</strong>şi sunt puţine DGASPC-uri a căror activitate ar putea fi consultată pe Internet, se pare că nici măcar— 81 —