Raport de evaluare - Institutul pentru Politici Publice

Raport de evaluare - Institutul pentru Politici Publice Raport de evaluare - Institutul pentru Politici Publice

12.07.2015 Views

7. Transparenţa alocării fondurilor în sectorul serviciilor sociale pentru persoanele cu dizabilităţimentale - studiu de caz: concordanţa între cerinţele specifice finanţărilor externe sprijinite deBanca Mondială şi proiectele câştigate la nivel naţionalIncluziunea socială reprezintă un concept larg utilizat la nivel european şi, în conformitate cu Strategia de laLisabona (revizuită), acesta nu se referă doar la asigurarea de resurse financiare suficiente, ci şi lapromovarea participării active a persoanei la viaţa socială prin asigurarea accesului egal la locuinţe,educaţie, sănătate şi servicii. Începând cu anul 2002, conceptul de incluziune socială a fost relansat întoate politicile Uniunii Europene care reglementează drepturile sociale, schemele de venit minim,dezvoltarea locală, măsurile anti-discriminatorii. România, în calitatea de stat membru, trebuie să sealăture acestor procese demarate de Uniunea Europeană în domeniul politicilor sociale. În acest sens,programul de guvernare al actualului Cabinet include măsuri vizând dezvoltarea şi diversificarea serviciilorsociale pentru grupurile vulnerabile care nu sunt acoperite de serviciile deja existente.În acest context, transparenţa fondurilor destinate şi utilizate de către autorităţi, respectiv furnizorii deservicii în domeniul dizabilităţii dar şi accesibilitatea altor informaţii privind serviciile sociale acordate cătrebeneficiari sunt extrem de importante. Un prim pas în această direcţie a constat în monitorizarea site-uriloroficiale ale autorităţilor locale care sunt responsabile pentru serviciile destinate persoanelor cu dizabilităţi(DGASPC-urile) în perioada octombrie - noiembrie 2008, în contextul aceleiaşi iniţiative de a determina înce măsură informaţii despre finanţarea serviciilor sunt accesibile publicului larg pe paginile de internet aleacestor instituţii.Ca o primă observaţie, din cele 42 de DGASPC-uri de la nivelul judeţelor din întreaga ţară, numai 16 au sitepropriu, iar în ceea ce priveşte DGASPC-urile de la nivelul celor 6 sectoare ale Municipiului Bucureşti, numaiîn cazul a 3 dintre acestea putem accesa propria pagină de internet (sectoarele 1, 4 şi 6). Activitateacelorlalte DGASPC-uri poate fi consultată pe site-ul oficial al Consiliului Judeţean în cazul în care acesta dinurmă afişează detalii despre serviciile sociale şi nu doar câteva informaţii extrem de sumare. Din păcateînsă, deşi sunt puţine DGASPC-uri a căror activitate ar putea fi consultată pe Internet, se pare că nici măcar— 81 —

acestea nu afişează informaţii complete şi suficient de detaliate. În opinia IPP, procesul de monitorizare şiconsultare a site-urilor oficiale ale DGASPC-urilor a demonstrat că niciunul dintre acestea nu prezintăinformaţii de o manieră satisfăcătoare pentru eventualii beneficiari/cetăţeni interesaţi. Pentru a argumentaîn favoarea acestei afirmaţii am luat în considerare diverse categorii de informaţii care ar trebui, în opinianoastră, să fie afişate din oficiu pe site-ul fiecărei DGASPC cum ar fi: informaţii generale de tipul: date decontact - adresa, număr de telefon, număr de fax, structura organizatorică - legislaţie, documente cucaracter specific, informaţii despre serviciile de asistenţă oferite, informaţii despre bugetul aprobat alautorităţii şi despre contul de execuţie, proiecte implementate, existenţa strategiei locale de acţiune,rapoarte de evaluare, date statistice, etc. O serie de informaţii foarte generale se pot regăsi fie pe paginaproprie, fie pe cea a Consiliului Judeţean pentru aproape toate DGASPC-urile din ţară şi de la nivelulsectoarelor Municipiului Bucureşti. În ceea ce priveşte datele concrete despre serviciile de asistenţăprestate, aproximativ 50% dintre DGASPC-uri au publicat pe site astfel de informaţii. Bugetul alocat şicontul de execuţie al acestora erau afişate numai de către DGASPC Dolj şi DGASPC Iaşi. Este foarte gravăaceastă situaţie, întrucât în contextul unei guvernări democratice informaţiile financiare ar fi trebuit să fieafişate din oficiu pe paginile de internet ale autorităţilor, în spiritul responsabilităţii faţă de cheltuireabanului public. În ceea ce priveşte proiectele, 10 DGASPC-uri afişează informaţii despre proiecteleimplementate sau aflate în curs de implementare. Restul categoriilor de informaţii monitorizate - strategie,rapoarte de evaluare, date statistice - lipsesc întru totul şi în toate cazurile. Nu putem decât săconcluzionăm că, din perspectiva autorităţilor, acestea nu sunt importante pentru public pentru a fi adusela cunoştinţa cetăţenilor de către autorităţile locale ce activează în domeniul asistenţei sociale, din momentce nu există o preocupare în a furniza publicului larg aceste informaţii.Un al doilea exerciţiu de monitorizare a transparenţei - de această dată cu aplicabilitate directă în ceea cepriveşte alocarea şi gestionarea finanţărilor externe pentru domeniul dizabilităţii intelectuale în România -a fost aplicat de IPP asupra analizei procesului de acordare de fonduri de către Autoritatea Naţionalăpentru Persoanele cu Handicap prin Programul de asistenţă socială finanţat de Banca Mondială, prin BIRD.Raţiunile pentru care am ales acest program ca studiu de caz în cadrul prezentului raport de analiză suntmultiple şi ţin de:— 82 —

7. Transparenţa alocării fondurilor în sectorul serviciilor sociale <strong>pentru</strong> persoanele cu dizabilităţimentale - studiu <strong>de</strong> caz: concordanţa între cerinţele specifice finanţărilor externe sprijinite <strong>de</strong>Banca Mondială şi proiectele câştigate la nivel naţionalIncluziunea socială reprezintă un concept larg utilizat la nivel european şi, în conformitate cu Strategia <strong>de</strong> laLisabona (revizuită), acesta nu se referă doar la asigurarea <strong>de</strong> resurse financiare suficiente, ci şi lapromovarea participării active a persoanei la viaţa socială prin asigurarea accesului egal la locuinţe,educaţie, sănătate şi servicii. Începând cu anul 2002, conceptul <strong>de</strong> incluziune socială a fost relansat întoate politicile Uniunii Europene care reglementează drepturile sociale, schemele <strong>de</strong> venit minim,<strong>de</strong>zvoltarea locală, măsurile anti-discriminatorii. România, în calitatea <strong>de</strong> stat membru, trebuie să sealăture acestor procese <strong>de</strong>marate <strong>de</strong> Uniunea Europeană în domeniul politicilor sociale. În acest sens,programul <strong>de</strong> guvernare al actualului Cabinet inclu<strong>de</strong> măsuri vizând <strong>de</strong>zvoltarea şi diversificarea serviciilorsociale <strong>pentru</strong> grupurile vulnerabile care nu sunt acoperite <strong>de</strong> serviciile <strong>de</strong>ja existente.În acest context, transparenţa fondurilor <strong>de</strong>stinate şi utilizate <strong>de</strong> către autorităţi, respectiv furnizorii <strong>de</strong>servicii în domeniul dizabilităţii dar şi accesibilitatea altor informaţii privind serviciile sociale acordate cătrebeneficiari sunt extrem <strong>de</strong> importante. Un prim pas în această direcţie a constat în monitorizarea site-uriloroficiale ale autorităţilor locale care sunt responsabile <strong>pentru</strong> serviciile <strong>de</strong>stinate persoanelor cu dizabilităţi(DGASPC-urile) în perioada octombrie - noiembrie 2008, în contextul aceleiaşi iniţiative <strong>de</strong> a <strong>de</strong>termina înce măsură informaţii <strong>de</strong>spre finanţarea serviciilor sunt accesibile publicului larg pe paginile <strong>de</strong> internet aleacestor instituţii.Ca o primă observaţie, din cele 42 <strong>de</strong> DGASPC-uri <strong>de</strong> la nivelul ju<strong>de</strong>ţelor din întreaga ţară, numai 16 au sitepropriu, iar în ceea ce priveşte DGASPC-urile <strong>de</strong> la nivelul celor 6 sectoare ale Municipiului Bucureşti, numaiîn cazul a 3 dintre acestea putem accesa propria pagină <strong>de</strong> internet (sectoarele 1, 4 şi 6). Activitateacelorlalte DGASPC-uri poate fi consultată pe site-ul oficial al Consiliului Ju<strong>de</strong>ţean în cazul în care acesta dinurmă afişează <strong>de</strong>talii <strong>de</strong>spre serviciile sociale şi nu doar câteva informaţii extrem <strong>de</strong> sumare. Din păcateînsă, <strong>de</strong>şi sunt puţine DGASPC-uri a căror activitate ar putea fi consultată pe Internet, se pare că nici măcar— 81 —

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!