S-a constatat o modificare a condiţiilor <strong>de</strong> eligibilitate în cadrul celei <strong>de</strong>-a doua run<strong>de</strong>, acestea fiind maipermisive în sensul în care numărul structurilor ce pot fi eligibile sporeşte. Spre exemplu, dacă în varianta Ise specifica obiectivul proiectului ca fiind închi<strong>de</strong>rea/restructurarea unei instituţii rezi<strong>de</strong>nţiale vechi cuminim 150 <strong>de</strong> beneficiari persoane adulte cu handicap, în varianta a II-a numărul minim <strong>de</strong> beneficiari sereduce la 80; dacă în varianta I, propunerea <strong>de</strong> proiect trebuia să vizeze transferul unui număr maxim <strong>de</strong> 75<strong>de</strong> beneficiari din centrul/complexul care urmează să se restructureze, în varianta a II-a se vorbeşte <strong>de</strong>spretransferul în centrul şi/sau locuinţele protejate a unui număr <strong>de</strong> minim 50 <strong>de</strong> beneficiari şi maxim <strong>de</strong> 80 <strong>de</strong>beneficiari din centrul/complexul care urmează să se restructureze/închidă; în plus faţă <strong>de</strong> varianta I aGhidului, în cea <strong>de</strong>-a doua se menţionează că numărul maxim al persoanelor beneficiare în cadrul fiecăruicentru rezi<strong>de</strong>nţial nou înfiinţat va fi <strong>de</strong> maxim 50 iar în cadrul fiecărei locuinţe protejate va fi <strong>de</strong> 6. Deasemenea, perioada şi sumele alocate <strong>pentru</strong> înfiinţarea locuinţelor/centrelor rezi<strong>de</strong>nţiale sunt mai mari încazul celei <strong>de</strong>-a doua run<strong>de</strong> <strong>de</strong> selecţie: maxim 14 luni <strong>pentru</strong> construcţia unei locuinţe protejate iar sumacorespunzătoare acordată este <strong>de</strong> maxim 65.000 Euro (faţă <strong>de</strong> 55.000 Euro în cazul primei run<strong>de</strong> <strong>de</strong>selecţie) şi maxim 18 luni <strong>pentru</strong> construcţia unui centru rezi<strong>de</strong>nţial, respectiv 900.000 Euro (faţă <strong>de</strong>750.000 Euro la prima rundă <strong>de</strong> cereri <strong>de</strong> proiecte). Asemenea modificări au generat <strong>de</strong>ja dificultăţi, chiarcontroverse am putea spune, în rândul beneficiarilor <strong>de</strong> proiecte care au câştigat în prima rundă şi caresunt, practic, <strong>de</strong>zavantajaţi din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re strict al alocărilor financiare <strong>de</strong>stinate implementăriiproiectelor. Un caz concret în acest sens îl reprezintă DGASPC Iaşi, al cărei proiect privind RestructurareaCentrului <strong>de</strong> Îngrijire şi Asistenţă Hârlău a fost <strong>de</strong>clarat câştigător în prima rundă, beneficiind <strong>de</strong> o finanţaremaximă <strong>de</strong> 750.000 Euro şi <strong>de</strong> o co-finanţare din partea Consiliului Ju<strong>de</strong>ţean a diferenţei până la 965.000Euro, cât a reprezentat bugetul final al proiectului. Practic, dacă Direcţia ar fi <strong>de</strong>pus proiectul mai târziu,finanţarea nerambursabilă ar fi acoperit aproape întreg bugetul proiectului. Potrivit reprezentanţilorMinisterului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, aceste modificări ar fi fost <strong>de</strong>terminate <strong>de</strong> creşterisemnificative ale preţurilor la m 2 <strong>de</strong> construcţie, fapt care pe fondul actual al crizei economice nu maicorespun<strong>de</strong> în totalitate condiţiilor <strong>de</strong> pe piaţa locală. Alte Direcţii, care nu au aplicat nici la prima rundă,consi<strong>de</strong>ră din principiu sumele alocate <strong>pentru</strong> fiecare tip <strong>de</strong> proiect foarte mici, acuzând autorităţile— 77 —
centrale că nu a existat un proces autentic <strong>de</strong> consultare la nivel ju<strong>de</strong>ţean anterior elaborării ManualuluiOperaţional 22 .Analizând, la nivel general, obiectivele şi priorităţile mecanismelor <strong>de</strong> finanţare amintite în domeniulasistenţei persoanelor cu dizabilităţi constatăm că, cel puţin prin prisma alocării resurselor, la nivelulRomâniei se insistă pe restructurarea centrelor rezi<strong>de</strong>nţiale mari prin crearea <strong>de</strong> centre rezi<strong>de</strong>nţiale <strong>de</strong>dimensiuni mai mici în care condiţiile fizice sunt îmbunătăţite. Lipseşte însă o abordare comprehensivăbazată pe i<strong>de</strong>alul <strong>de</strong> incluziune socială şi constând în accesul la nivel <strong>de</strong> comunitate la o paleta <strong>de</strong> serviciirezi<strong>de</strong>nţiale, dar şi <strong>de</strong> sprijin menit <strong>de</strong>zinstitutionalizării persoanelor din centrele rezi<strong>de</strong>nţiale şi preveniriiinstituţionalizării celor care locuiesc momentan cu familiile lor. Golit <strong>de</strong> conţinutul i<strong>de</strong>ologic, procesul<strong>de</strong>zinstituţionalizării se poate transforma astfel în simpla mutarea a persoanelor cu dizabilităţi mentaledintr-o formă <strong>de</strong> „încarcerare” în alta (McDonald, 1997). Analiza reformei în ţările aflate într-un stadiu maiavansat al procesului <strong>de</strong>zinstituţionalizării, precum Anglia, Italia, Spania , Germania, Olanda şi Suedia, arelevat câteva provocări şi pericole subsidiare, la care se face referinţă sub diferite <strong>de</strong>numiri: transinstituţionalizare(simpla mutare a persoanelor dintr-o structură în alta similară), reinstituţionalizare(proces evi<strong>de</strong>nţiat <strong>de</strong> construirea şi/sau înfiinţarea <strong>de</strong> noi servicii rezi<strong>de</strong>nţiale <strong>de</strong> tip instituţie). Esenţareformei în domeniul serviciilor adresate persoanelor cu dizabilităţi o constituie schimbarea <strong>de</strong> paradigmăcătre incluziunea socială şi sprijin la nivel <strong>de</strong> comunitate, aspect esenţial care pare însă pierdut din ve<strong>de</strong>reîn practică. Este paradoxal faptul că în contextul strategic actual în ceea ce priveşte îngrijirea persoanelorcu dizabilităţi fondurile continuă să fie direcţionate către construirea <strong>de</strong> noi instituţii. Caracterul <strong>de</strong>22 Prin observaţiile formulate <strong>de</strong> Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale la prezentul raport se arată că „potrivit Acordului<strong>de</strong> împrumut, finanţarea subproiectelor se realizează printr-un proces competititv. Manualul Operaţional reprezintădocumentaţia <strong>pentru</strong> elaborarea şi prezentarea propunerilor <strong>de</strong> proiecte, iar <strong>pentru</strong> respectarea principiului concurenţei şi atratamentului egal între potenţialii solicitanţi, s-a luat în consi<strong>de</strong>rare faptul că acest document nu poate face obiectul<strong>de</strong>zbaterilor publice”. Totuşi, „MOp respectă întocmai obiectivele şi condiţiile prevăzute în acordul <strong>de</strong> împrumut, care reprezintăpunerea în practică a unor măsuri specifice din strategie, care a fost elaborată în colaborare cu reprezentanţii beneficiarilor şiamplu supusă <strong>de</strong>zbaterilor publice”.— 78 —
- Page 2 and 3:
Pledoarie pentru transparenţă şi
- Page 4 and 5:
CuprinsRezumat ………………
- Page 6 and 7:
1. RezumatEste cunoscut faptul că
- Page 8 and 9:
clare, generează riscul perpetuăr
- Page 10 and 11:
• Pentru a înregistra un progres
- Page 12 and 13:
2. Glosar de termeni utilizaţi în
- Page 14 and 15:
3. ArgumentPotrivit ultimului rapor
- Page 16 and 17:
Pornind de la concluziile unui rapo
- Page 18 and 19:
Prezentul studiu vine astfel pe fon
- Page 20 and 21:
4. MetodologieAvând în vedere o a
- Page 22 and 23:
2. Selecţia publică de proiecte p
- Page 24 and 25:
ambursării împrumutului, achităr
- Page 26 and 27:
5. România şi cerinţele Uniunii
- Page 28 and 29: Decizia luată la Consiliul Europea
- Page 30 and 31: Acţiuni de valorificare a drepturi
- Page 32 and 33: dizabilităţi, şi de a promova re
- Page 34 and 35: Vale (judeţul Giurgiu), unde peste
- Page 36 and 37: a. handicap înseamnă pierderea sa
- Page 38 and 39: serviciilor alternative de tip fami
- Page 40 and 41: Aceste probleme nu mai pot fi cunos
- Page 42 and 43: 6. Harta surselor de finanţare dis
- Page 44 and 45: procesului de deinstituţonalizare
- Page 46 and 47: ugetară acordată MMFPS pentru dom
- Page 48 and 49: persoanelor cu handicap se asigură
- Page 50 and 51: publice din România şi acest fapt
- Page 52 and 53: • Creşterea cu 2.350 a numărulu
- Page 54 and 55: Fig. 1: Distribuţia geografică a
- Page 56 and 57: Pe de altă parte, comparând valoa
- Page 58 and 59: aproape integral. Câştigătorii p
- Page 60 and 61: condiţiile legii, filiale şi sucu
- Page 62 and 63: În anul 2006, valoarea veniturilor
- Page 64 and 65: 2006, atingând valoarea de 970.449
- Page 66 and 67: 1.3. Bugetul local al comunei, ora
- Page 68 and 69: 2. Surse externeFondurile externe r
- Page 70 and 71: autorităţi/instituţii publice. P
- Page 72 and 73: Fig. 5: Distribuţia geografică a
- Page 74 and 75: Operaţional Regional (POR) care fi
- Page 76 and 77: Familiei şi Egalităţii de Şanse
- Page 80 and 81: instituţie nu este dat neapărat d
- Page 82 and 83: 7. Transparenţa alocării fonduril
- Page 84 and 85: • specificitatea finanţării - a
- Page 86 and 87: aţională, a beneficiarilor şi in
- Page 88 and 89: Nr.crt.Numele solicitantului1. DGAS
- Page 90 and 91: stabilit în cadrul MOp care urmăr
- Page 92 and 93: 12.13.14.15.Aplicantul are ca parte
- Page 94 and 95: • să aibă ca obiectiv, închide
- Page 96 and 97: Alături de acestea, mai există c
- Page 98 and 99: primit o finanţare ce se ridică l
- Page 100 and 101: Centrul de Recuperare şi Reabilita
- Page 102 and 103: cu proiectele - tip furnizate de AN
- Page 104 and 105: evaluare şi punctată ca atare, s
- Page 106 and 107: DGASPC Indicatori cantitativi Indic
- Page 108 and 109: O analiză succintă a indicatorilo
- Page 110 and 111: instituţional de tip rezidenţial
- Page 112 and 113: 8. Concluzii şi recomandări pentr
- Page 114 and 115: Pentru a înregistra un progres con
- Page 116 and 117: 9. Listă de abrevieriAMPOSDRUANPHA
- Page 118 and 119: 10. BibliografieLegislaţie• Cart
- Page 120 and 121: • Institutul pentru Politici Publ
- Page 122 and 123: • http://www.dgaspcbuzau.ro/, Dir
- Page 124 and 125: ANEXA 1STRATEGIA NAŢIONALĂpentru
- Page 126 and 127: proiectare, implementare, monitoriz
- Page 128 and 129:
6. responsabilizarea comunităţii,
- Page 130 and 131:
a. „Manifestul handicapului în R
- Page 132 and 133:
q. Concluziile Consiliului European
- Page 134 and 135:
cu ajutorul cărora aceste persoane
- Page 136 and 137:
de încadrare într-o categorie de
- Page 138 and 139:
În prezent, cu excepţia unui num
- Page 140 and 141:
Obiective specifice:2.1. Identifica
- Page 142 and 143:
CAPITOLUL VIPlanul de acţiune priv
- Page 144 and 145:
funcţional al acesteia, urmând ca
- Page 146 and 147:
formate accesibile şi tehnologiico
- Page 148 and 149:
1.3. Consolidareaparteneriatului pu
- Page 150 and 151:
toate nivelurile în protecţia per
- Page 152 and 153:
i) actualizarea permanentă la norm
- Page 154 and 155:
Obiectivul general 2:Acordarea de s
- Page 156 and 157:
f) dezvoltarea serviciilor sociale
- Page 158 and 159:
3.2. Implicareaangajatorilornaţion
- Page 160 and 161:
3.4. Îmbunătăţireaserviciilor d
- Page 162 and 163:
MISIUNEAPână în anul 2013, perso
- Page 164 and 165:
Autoritatea Naţională pentru Pers
- Page 166:
www.pentruvoi.rowww.ipp.ro