Raport de evaluare - Institutul pentru Politici Publice

aleatoriu de servicii de tip comunitar. Concluzionăm că dezvoltarea de servicii alternative este una aleatorieîn România, deoarece în urma analizării proiectelor câştigătoare, nu se poate identifica o corelare directăîntre crearea de servicii alternative şi închiderea instituţiilor rezidenţiale şi nici o strategie naţionalăcoerentă.De asemenea, în ceea ce priveşte transparenţa, dar şi utilizarea eficientă a fondurilor, nu se poate urmări„traseul” finanţărilor dinspre instituţii spre servicii de tip comunitar, astfel că nu este clar dacă dezvoltareaserviciilor alternative a vizat relocarea unor persoane din instituţiile rezidenţiale către aceste servicii şiimplicit dacă bugetele instituţiilor vizate au fost reduse ca urmare a relocării. Tragem un semnal de alarmăîn acest contex cu privire la costurile ridicate şi ineficiente necesare susţinerii a două sisteme paralele deservicii şi recomandăm direcţionarea în viitor a majorităţii fondurilor pentru investiţii capitale către creareade alternative de tip comunitar care să servească închiderii graduale sau imediate a instituţiilorrezidenţiale.În egală măsură, România se angajase - prin Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii Sociale - la momentulcontractării acestor finanţări că va intensifica procedurile de facilitare şi optimizare a incluziunii sociale apersoanelor cu dizabilităţi, primul pas în acest sens fiind îngrijirea acestora din urmă în centre de tipcomunitar. În condiţiile în care înfiinţarea serviciilor de tip alternativ reprezenta o prioritate pentru statulromân, în opinia autorilor, aceasta ar fi trebuit să se constituie într-un criteriu principal pentru evaluareaproiectelor, iar faptul că prin acest program au fost alocate în continuare fonduri pentru finanţareainstituţiilor de tip rezidenţial reclamă de urgenţă o prioritizare către crearea de servicii de tip comunitarcare să asigure o bază pentru creşterea calităţii vieţii beneficiarilor.Nu în ultimul rând, strategia de incluziune socială care a stat la baza memorandumului de finanţare trebuiafăcută cunoscută tuturor beneficiarilor/actorilor implicaţi în acest proces; în absenţa unor asemeneainformări, după cum se poate observa, finanţările nu şi-au atins, în toate, cazurile scopul şi nu urmărescneapărat realizarea unor obiective strategice de incluziune socială, părând a fi mai degrabă acţiuni izolatede reconstrucţie a unei infrastructuri inadecvate, în opinia noastră, nevoilor beneficiarilor.— 70 —