Raport de evaluare - Institutul pentru Politici Publice
Raport de evaluare - Institutul pentru Politici Publice Raport de evaluare - Institutul pentru Politici Publice
aproape integral. Câştigătorii proiectelor au fost după cum urmează: Fundaţia Pater Pio, Râmnicu Vâlcea,Asociaţia Agenţia de Servicii Sociale Alexenia Bârlad, Asociaţia Promotorilor Dezvoltării Locale Vrancea - 2proiecte în valoare de 550.000 lei, Asociaţia AS Bârlad, Fundaţia Inimă pentru inimă Vâlcea, AsociaţiaViticultorilor şi Întreprinzătorilor AVIVA Vrancea - 2 proiecte în valoare de aproximativ 540.110 lei, FundaţiaCreştină Diakonia Sfântu Gheorghe, Caritas Alba Iulia, filiala Miercurea Ciuc, Asociaţia Alternativa 2003Bucureşti, Fundaţia Motivation Bragadiru, Asociaţia Phoenix Speranţa Mediaş, Asociaţia CaritasMitropolitan Greco Catolic Blaj, Asociaţia de Binefacere Pro Vitan Reşiţa, Asociaţia Vasiliada, filiala TârguJiu. După cum se poate remarca cu uşurinţă, în lista proiectelor declarate câştigătoare în cadrul selecţieiorganizate în 2008 se regăsesc mulţi furnizori de servicii care au mai accesat finanţări de la ANPH şi în aniitrecuţi, semn că experienţa acumulată a determinat creşterea capacităţii acestor furnizori de servicii de aobţine finanţări pentru segmentul serviciilor sociale. Cea mai mică sumă alocată pentru un proiect în cadrulacestei runde de finanţare a fost de 55.400 lei pentru crearea centrului de zi şi perfecţionare Sf. Augustindin Miercurea Ciuc (Caritas Alba Iulia, filiala Miercurea Ciuc) iar cea mai mare sumă, acordată celor maimulţi dintre solicitanţi: Asociaţia Agenţia de Servicii Sociale Alexenia Bârlad, Asociaţia PromotorilorDezvoltării Locale Vrancea, Asociaţia AS Bârlad, Alternativa 2003, Caritas Mitropolitan Greco Catolic Blaj,Asociaţia de binefacere Pro Vitan Reşiţa a fost de 275.000 lei. Judeţul care a reuşit să acceseze - prinfurnizorii de servicii - cele mai multe fonduri în 2008, în cadrul acestui program de finanţare a fost Vrancea.În ceea ce priveşte însă evaluarea impactului acestor investiţii, situaţia este similară cu cea expusă anterior,în sensul în care nu există informaţii disponibile pentru a face judecăţi de valoare asupra rezultatelorconcrete obţinute prin aceste proiecte.Lipsa acută de informaţii în ceea ce priveşte monitorizarea/evaluarea impactului Programelor de InteresNaţional reprezintă, în opinia noastră, un element care indică o deficienţă severă de funcţionare asistemului. Deşi ideea lansării acestor programe a venit tocmai pe fondul necesităţii suplimentăriiresurselor pentru creşterea calităţii serviciilor sociale şi implicit a calităţii vieţii pentru persoanele cudizabilităţi (fără a se putea preciza, la acest moment, cum a fost determinată această nevoie), absenţa unorinstrumente/informaţii care să ateste dacă autorităţile responsabile au urmărit în ce măsură aceste— 57 —
programe şi-au atins în final scopul, reprezintă un indicator al lipsei de coerenţă a reformei în domeniu, iaracest aspect trebuie corectat pe viitor.1.2. Bugetul local al judeţului, respectiv al Municipiului BucureştiReferitor la finanţarea de la bugetul judeţului, respectiv al Municipiului Bucureşti, fiecare Consiliu Judeţeanstabileşte anual un procent din bugetul total care revine sectorului asistenţei şi protecţiei sociale, pentrufuncţionarea serviciilor sociale. În general, acest procent este cel mai mare în raport cu celelalte domeniiprioritare aflate în gestiunea Consiliului Judeţean. Acesta este un nou argument major pentru careînţelegem să insistăm asupra nevoii de transparenţă în cheltuirea acestor fonduri reprezentând principalaexplicaţie pentru care, în anumite situaţii în care cerând informaţii de interes public şi refuzându-i-seaccesul, IPP a acţionat în instanţă anumite Direcţii Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului 16 .Conform aceleiaşi O.U.G. nr. 68/2003 privind serviciile sociale, cu modificările şi completările ulterioare, laart. 53 se stipulează destinaţiile fondurilor alocate de la bugetele locale pentru servicii sociale, după cumurmează:a) Finanţarea serviciilor sociale organizate de autorităţile administraţiei publice locale;b) Cofinanţarea serviciilor sociale realizate de autorităţile administraţiei publice locale în parteneriatcu alţi furnizori sau contractate de la: serviciul public de asistenţă socială la nivel judeţean şi local,alte servicii publice specializate la nivel judeţean sau local, unităţi de asistenţă medico - socială,instituţii publice care dezvoltă compartimente de asistenţă socială specializate, asociaţii şi fundaţii,cultele religioase şi orice alte forme organizate ale societăţii civile, persoane fizice autorizate în16 În 2007 au fost acţionate în instanţă DGASPC Ilfov, DGASPC Botoşani, DGASPC Satu-Mare, DGASPC Sălaj, DGASPC Tulcea,DGASPC Giurgiu, DGAPC Brăila, DGASPC Argeş, DGASPC Dolj, DGASPC Vâlcea, DGASPC Gorj, DGASPC Caraş Severin, DGASPCTimiş, DGAPC Sibiu, DGASPC Cluj, DGASPC Galaţi, DGASPC Vrancea, DGASPC Iaşi, DGASPC Bistiţa; DGASPC Covasna (multe dintreacţiuni s-au încheiat după ce autoritatea a comunicat, în timpul procesului, informaţiile solicitate. În 2008 au fost acţionate îninstanţă DGASPC Timiş şi DGASPC Constanţa, pentru raţiuni ce au fost expuse în capitolele anterioare.— 58 —
- Page 8 and 9: clare, generează riscul perpetuăr
- Page 10 and 11: • Pentru a înregistra un progres
- Page 12 and 13: 2. Glosar de termeni utilizaţi în
- Page 14 and 15: 3. ArgumentPotrivit ultimului rapor
- Page 16 and 17: Pornind de la concluziile unui rapo
- Page 18 and 19: Prezentul studiu vine astfel pe fon
- Page 20 and 21: 4. MetodologieAvând în vedere o a
- Page 22 and 23: 2. Selecţia publică de proiecte p
- Page 24 and 25: ambursării împrumutului, achităr
- Page 26 and 27: 5. România şi cerinţele Uniunii
- Page 28 and 29: Decizia luată la Consiliul Europea
- Page 30 and 31: Acţiuni de valorificare a drepturi
- Page 32 and 33: dizabilităţi, şi de a promova re
- Page 34 and 35: Vale (judeţul Giurgiu), unde peste
- Page 36 and 37: a. handicap înseamnă pierderea sa
- Page 38 and 39: serviciilor alternative de tip fami
- Page 40 and 41: Aceste probleme nu mai pot fi cunos
- Page 42 and 43: 6. Harta surselor de finanţare dis
- Page 44 and 45: procesului de deinstituţonalizare
- Page 46 and 47: ugetară acordată MMFPS pentru dom
- Page 48 and 49: persoanelor cu handicap se asigură
- Page 50 and 51: publice din România şi acest fapt
- Page 52 and 53: • Creşterea cu 2.350 a numărulu
- Page 54 and 55: Fig. 1: Distribuţia geografică a
- Page 56 and 57: Pe de altă parte, comparând valoa
- Page 60 and 61: condiţiile legii, filiale şi sucu
- Page 62 and 63: În anul 2006, valoarea veniturilor
- Page 64 and 65: 2006, atingând valoarea de 970.449
- Page 66 and 67: 1.3. Bugetul local al comunei, ora
- Page 68 and 69: 2. Surse externeFondurile externe r
- Page 70 and 71: autorităţi/instituţii publice. P
- Page 72 and 73: Fig. 5: Distribuţia geografică a
- Page 74 and 75: Operaţional Regional (POR) care fi
- Page 76 and 77: Familiei şi Egalităţii de Şanse
- Page 78 and 79: S-a constatat o modificare a condi
- Page 80 and 81: instituţie nu este dat neapărat d
- Page 82 and 83: 7. Transparenţa alocării fonduril
- Page 84 and 85: • specificitatea finanţării - a
- Page 86 and 87: aţională, a beneficiarilor şi in
- Page 88 and 89: Nr.crt.Numele solicitantului1. DGAS
- Page 90 and 91: stabilit în cadrul MOp care urmăr
- Page 92 and 93: 12.13.14.15.Aplicantul are ca parte
- Page 94 and 95: • să aibă ca obiectiv, închide
- Page 96 and 97: Alături de acestea, mai există c
- Page 98 and 99: primit o finanţare ce se ridică l
- Page 100 and 101: Centrul de Recuperare şi Reabilita
- Page 102 and 103: cu proiectele - tip furnizate de AN
- Page 104 and 105: evaluare şi punctată ca atare, s
- Page 106 and 107: DGASPC Indicatori cantitativi Indic
programe şi-au atins în final scopul, reprezintă un indicator al lipsei <strong>de</strong> coerenţă a reformei în domeniu, iaracest aspect trebuie corectat pe viitor.1.2. Bugetul local al ju<strong>de</strong>ţului, respectiv al Municipiului BucureştiReferitor la finanţarea <strong>de</strong> la bugetul ju<strong>de</strong>ţului, respectiv al Municipiului Bucureşti, fiecare Consiliu Ju<strong>de</strong>ţeanstabileşte anual un procent din bugetul total care revine sectorului asistenţei şi protecţiei sociale, <strong>pentru</strong>funcţionarea serviciilor sociale. În general, acest procent este cel mai mare în raport cu celelalte domeniiprioritare aflate în gestiunea Consiliului Ju<strong>de</strong>ţean. Acesta este un nou argument major <strong>pentru</strong> careînţelegem să insistăm asupra nevoii <strong>de</strong> transparenţă în cheltuirea acestor fonduri reprezentând principalaexplicaţie <strong>pentru</strong> care, în anumite situaţii în care cerând informaţii <strong>de</strong> interes public şi refuzându-i-seaccesul, IPP a acţionat în instanţă anumite Direcţii Generale <strong>de</strong> Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului 16 .Conform aceleiaşi O.U.G. nr. 68/2003 privind serviciile sociale, cu modificările şi completările ulterioare, laart. 53 se stipulează <strong>de</strong>stinaţiile fondurilor alocate <strong>de</strong> la bugetele locale <strong>pentru</strong> servicii sociale, după cumurmează:a) Finanţarea serviciilor sociale organizate <strong>de</strong> autorităţile administraţiei publice locale;b) Cofinanţarea serviciilor sociale realizate <strong>de</strong> autorităţile administraţiei publice locale în parteneriatcu alţi furnizori sau contractate <strong>de</strong> la: serviciul public <strong>de</strong> asistenţă socială la nivel ju<strong>de</strong>ţean şi local,alte servicii publice specializate la nivel ju<strong>de</strong>ţean sau local, unităţi <strong>de</strong> asistenţă medico - socială,instituţii publice care <strong>de</strong>zvoltă compartimente <strong>de</strong> asistenţă socială specializate, asociaţii şi fundaţii,cultele religioase şi orice alte forme organizate ale societăţii civile, persoane fizice autorizate în16 În 2007 au fost acţionate în instanţă DGASPC Ilfov, DGASPC Botoşani, DGASPC Satu-Mare, DGASPC Sălaj, DGASPC Tulcea,DGASPC Giurgiu, DGAPC Brăila, DGASPC Argeş, DGASPC Dolj, DGASPC Vâlcea, DGASPC Gorj, DGASPC Caraş Severin, DGASPCTimiş, DGAPC Sibiu, DGASPC Cluj, DGASPC Galaţi, DGASPC Vrancea, DGASPC Iaşi, DGASPC Bistiţa; DGASPC Covasna (multe dintreacţiuni s-au încheiat după ce autoritatea a comunicat, în timpul procesului, informaţiile solicitate. În 2008 au fost acţionate îninstanţă DGASPC Timiş şi DGASPC Constanţa, <strong>pentru</strong> raţiuni ce au fost expuse în capitolele anterioare.— 58 —