Raport de evaluare - Institutul pentru Politici Publice

Aceste probleme nu mai pot fi cunoscute exclusiv în sistem şi ascunse opiniei publice, ci trebuie expusepublic în cadrul unui efort de a reforma serviciile de îngrijire şi sprijin acordate acestei categorii.Cercetările care au fost făcute în legătură cu oportunitatea introducerii serviciilor alternative de îngrijire apersoanelor cu handicap - ca soluţie pentru înlocuirea actualelor servicii de tip rezidenţial - ilustrează faptulcă rezultatele au fost în general favorabile. Acolo unde autorităţile au intensificat procesul dedezinstituţionalizare a persoanelor cu dizabilităţi s-au observat schimbări benefice în comportamentul şiabilităţile acestora de a desfăşura anumite activităţi. În fond, a locui într-un spaţiu propice proprieidezvoltări constituie o necesitate obiectivă a oricărei persoane. Dreptul la o viaţă independentă estespecific tuturor oamenilor iar în ceea ce priveşte persoanele cu dizabilităţi, acestea au nevoie de sprijinpentru a trăi independent, pentru a nu fi trataţi ca o povară de către ceilalţi.În general, autorităţile publice sunt reticente în introducerea serviciilor comunitare pentru persoanele cudizabilităţi mentale, principalul motiv fiind acela al costurilor care sunt mult mai mari decât cele alocate încazul serviciilor de instituţionalizare, în opinia lor, deşi nu există argumente temeinic fundamentate în acestsens. În România, spre pildă, nu se cunosc costurile diferitelor tipuri de servicii sociale specializate pentrufiecare persoană cu dizabilităţi. La nivel european, Comisia a organizat un prim studiu asupra analizeicomparative a costurilor dezinstituţionalizării în noiembrie 2007, acest studiu fiind primul în direcţiamenţionată. Iată de ce studiul de faţă contribuie la demersul general necesar în prezent,în sensul căpropune în continuare argumente care pledează pentru monitorizarea modului de cheltuire a banilor decătre autorităţile responsabile pentru finanţarea serviciilor de îngrijire de tip rezidenţial versus celecomunitare. Accentul este pus pe nevoia de evaluare a rezultatelor şi din perspectiva beneficiarilor, prinprisma nevoilor acestora, atrăgând în acelaşi timp atenţia asupra nevoii de planificare strategică aresurselor în finanţarea serviciilor.Mai mult, respectarea drepturilor omului trebuie să reprezinte o prioritate în România, care nu poate finegociată nici măcar într-un context de resurse financiare limitate. Totusi, ţinând cont de resursele limitateale României, se impune o abordare fermă a reformei sistemului de îngrijire in instituţii rezidenţiale prin— 39 —