Raport de evaluare - Institutul pentru Politici Publice

a. handicap înseamnă pierderea sau limitarea şanselor unei persoane de a lua parte la viaţacomunităţii la un nivel echivalent cu ceilalţi membri. El descrie interacţiunea dintre persoană şimediu. Scopul acestei definiţii este de a concentra atenţia asupra deficienţelor din mediulînconjurător şi a unor sisteme organizate de societate care împiedică persoanele cu handicap săparticipe în condiţii de egalitate;b. persoanele cu handicap sunt acele persoane cărora mediul social, neadaptat deficienţelor lor fizice,senzoriale, psihice, mentale şi/sau asociate, le împiedică total sau le limitează accesul cu şanseegale la viaţa societăţii, necesitând măsuri de protecţie în sprijinul integrării şi incluziunii sociale;c. dizabilitatea este termenul general pentru pierderile sau devierile semnificative ale funcţiilor saustructurilor organismului, dificultăţile individului în executarea de activităţi şi problemeleîntâmpinate prin implicarea în situaţii de viaţă, conform Clasificării Internaţionale a Funcţionării,Dizabilităţii şi Sănătăţii.Cu toată străduinţa de a introduce în lege persoanele la care ne referim, în final legislaţia românească nupermite, în continuare, definirea termenului de persoane cu dizabilităţi intelectuale sau dizabilităţi mentaleci face referire la persoanele cu handicap mental sau persoane cu tulburări psihice.Definiţia medicală oferită de legea nr. 487/2002, legea sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cutulburări psihice, consideră persoana cu tulburări psihice ca fiind persoana bolnavă psihic, persoana cudezechilibru psihic sau insuficient dezvoltată psihic ori dependentă de alcool sau de droguri, precum şipersoana care manifestă alte dereglări ce pot fi clasificate, conform normelor de diagnostic în vigoare dinpractica medicală, ca fiind tulburări psihice (art. 5, alin. (a)). Conform legii, scopul final al îngrijiriloracordate unei persoane cu tulburări psihice este acela de apărare şi de întărire a autonomiei personale iarîngrijirile acordate acestora trebuie să aibă un caracter cât mai puţin restrictiv respectându-se integritateapsihică şi fizică a individului. Tratamentul şi îngrijirile acordate persoanei cu tulburări psihice se bazează peun program terapeutic individualizat, discutat cu pacientul, revizuit periodic (art. 28).— 35 —