Raport de evaluare - Institutul pentru Politici Publice
Raport de evaluare - Institutul pentru Politici Publice Raport de evaluare - Institutul pentru Politici Publice
Decizia luată la Consiliul European din decembrie 2003 pentru extinderea mandatului Centrului UniuniiEuropene pentru Monitorizarea Rasismului şi a Xenofobiei, cu sediul în Viena, în sensul transformăriiacestuia într-o Agenţie a Drepturilor Fundamentale şi interesul crescut al actualei Comisii în problemelediscriminării şi ale şanselor egale, reflectate în portofoliul domnuluii Vladimír Špidla, Comisar European alDG Muncă, Chestiuni Sociale şi Şanse Egale, poate fi considerată un pas înainte la nivel european învederea continuării şi adâncirii abordării prin prisma drepturilor şi în domeniul dizabilităţii.Carta Socială Europeană revizuită, adoptată la Strasbourg în 1996 şi ratificată de Parlamentul României prinLegea nr. 74/1999, statuează la rândul său faptul că, pentru asigurarea dreptului la autonomie, la integraresocială şi la participare la viaţa comunităţii, statele semnatare trebuie să furnizeze acestor persoane oeducaţie şi o formare profesională, ori de câte ori este posibil, să favorizeze accesul la angajare al acestorpersoane prin orice măsură care încurajează patronii să angajeze şi să menţină în activitate respectivelepersoane, şi nu în ultimul rând, să favorizeze incluziunea socială a acestora prin mijloace tehnice cu ajutorulcărora să depăşească dificultăţile de mobilitate şi de comunicare. Carta explică practic importanţaprioritată pe care o are incluziunea acestor persoane într-o societate democratică autentică.Articolul 13 din tratatul de la Amsterdam a fost schimbat într-un nou articol, 5b în Tratatul de la Lisabona:”În procesul de definire şi implementare a strategiilor şi a activităţilor sale, Uniunea Europeană vizeazăobiective precum combaterea discriminării sexuale, rasiale sau etnice, religioase, bazate pe dizabilităţi,vârstă sau orientare sexuală.”Important de menţionat, alături de articolul pe anti-discriminare, este articolul 14 din Tratatul de laLisabona, care deschide posibilitatea unor acţiuni legale viitoare ale UE cu privire la Serviciile Sociale deInteres General. Datorită presiunii exercitate de Olanda şi Franţa, acestor servicii le-a fost adăugat un nouprotocol, care are aceeaşi putere legală ca Tratatul şi care prevede necesitatea stabilirii unui cadru legaleuropean în acest domeniu fiind necesar a fi perceput perceput ca o „improvizare interpretativă” înprezent, întrucât Comisia Europeană nu a întreprins încă niciun demers în acest sens.— 27 —
Este important de subliniat că Uniunea Europeană deţine o competenţă limitată în ceea ce priveştedizabilitatea; statele membre sunt cele cărora le revine responsabilitatea pentru a lua măsuri în privinţadizabilităţii. Totuşi, Uniunea Europeană joacă un rol important în implementarea măsurilor naţionale.Planul de Acţiune European pentru Dizabilitate asigură cadrul organizaţional al problemelor legate dedizabilitate. Uniunea Europeană doreşte ca, până în 2010, să vadă rezultate în angajare, accesibilitate şiindependenţă.Strategia pe termen lung a UE cu privire la incluziunea persoanelor cu dizabilităţi gravitează în jurul Planuluide Acţiune pe Dizabilitate (PAD) stabilit prin Comunicatul Comisiei intitulat „Şanse egale pentru persoanelecu dizabilităţi: un plan de acţiune european” şi a Strategiei Europene de Dizabilitate (2004 - 2010) - careprecizeaza priorităţile UE în domeniul integrării persoanelor cu dizabilităţi pentru perioada până în 2010.O dată la doi ani, Comisia Europeană (CE) emite un raport sau un plan de acţiune pentru persoanele cudizabilităţi care corespund priorităţilor amintite mai sus şi totodată, CE îndrumă statele membre în politicilelor de dizabilitate.Raportul bianual curent cuprinde perioada 2008 - 2009 şi include următoarele priorităţi:Acţiuni de participare inclusivă prin accesibilitate:• Monitorizarea accesibilităţii pe piaţa muncii;• Creşterea accesibilităţii bunurilor, serviciilor şi infastructurilor din domeniul transportului, aTehnologiei Informaţiei şi Computerelor (TIC) şi a mediului artificial;• Consolidarea capacităţii analitice a Comisiei de susţinere a accesibilităţii.— 28 —
- Page 2 and 3: Pledoarie pentru transparenţă şi
- Page 4 and 5: CuprinsRezumat ………………
- Page 6 and 7: 1. RezumatEste cunoscut faptul că
- Page 8 and 9: clare, generează riscul perpetuăr
- Page 10 and 11: • Pentru a înregistra un progres
- Page 12 and 13: 2. Glosar de termeni utilizaţi în
- Page 14 and 15: 3. ArgumentPotrivit ultimului rapor
- Page 16 and 17: Pornind de la concluziile unui rapo
- Page 18 and 19: Prezentul studiu vine astfel pe fon
- Page 20 and 21: 4. MetodologieAvând în vedere o a
- Page 22 and 23: 2. Selecţia publică de proiecte p
- Page 24 and 25: ambursării împrumutului, achităr
- Page 26 and 27: 5. România şi cerinţele Uniunii
- Page 30 and 31: Acţiuni de valorificare a drepturi
- Page 32 and 33: dizabilităţi, şi de a promova re
- Page 34 and 35: Vale (judeţul Giurgiu), unde peste
- Page 36 and 37: a. handicap înseamnă pierderea sa
- Page 38 and 39: serviciilor alternative de tip fami
- Page 40 and 41: Aceste probleme nu mai pot fi cunos
- Page 42 and 43: 6. Harta surselor de finanţare dis
- Page 44 and 45: procesului de deinstituţonalizare
- Page 46 and 47: ugetară acordată MMFPS pentru dom
- Page 48 and 49: persoanelor cu handicap se asigură
- Page 50 and 51: publice din România şi acest fapt
- Page 52 and 53: • Creşterea cu 2.350 a numărulu
- Page 54 and 55: Fig. 1: Distribuţia geografică a
- Page 56 and 57: Pe de altă parte, comparând valoa
- Page 58 and 59: aproape integral. Câştigătorii p
- Page 60 and 61: condiţiile legii, filiale şi sucu
- Page 62 and 63: În anul 2006, valoarea veniturilor
- Page 64 and 65: 2006, atingând valoarea de 970.449
- Page 66 and 67: 1.3. Bugetul local al comunei, ora
- Page 68 and 69: 2. Surse externeFondurile externe r
- Page 70 and 71: autorităţi/instituţii publice. P
- Page 72 and 73: Fig. 5: Distribuţia geografică a
- Page 74 and 75: Operaţional Regional (POR) care fi
- Page 76 and 77: Familiei şi Egalităţii de Şanse
Decizia luată la Consiliul European din <strong>de</strong>cembrie 2003 <strong>pentru</strong> extin<strong>de</strong>rea mandatului Centrului UniuniiEuropene <strong>pentru</strong> Monitorizarea Rasismului şi a Xenofobiei, cu sediul în Viena, în sensul transformăriiacestuia într-o Agenţie a Drepturilor Fundamentale şi interesul crescut al actualei Comisii în problemelediscriminării şi ale şanselor egale, reflectate în portofoliul domnuluii Vladimír Špidla, Comisar European alDG Muncă, Chestiuni Sociale şi Şanse Egale, poate fi consi<strong>de</strong>rată un pas înainte la nivel european înve<strong>de</strong>rea continuării şi adâncirii abordării prin prisma drepturilor şi în domeniul dizabilităţii.Carta Socială Europeană revizuită, adoptată la Strasbourg în 1996 şi ratificată <strong>de</strong> Parlamentul României prinLegea nr. 74/1999, statuează la rândul său faptul că, <strong>pentru</strong> asigurarea dreptului la autonomie, la integraresocială şi la participare la viaţa comunităţii, statele semnatare trebuie să furnizeze acestor persoane oeducaţie şi o formare profesională, ori <strong>de</strong> câte ori este posibil, să favorizeze accesul la angajare al acestorpersoane prin orice măsură care încurajează patronii să angajeze şi să menţină în activitate respectivelepersoane, şi nu în ultimul rând, să favorizeze incluziunea socială a acestora prin mijloace tehnice cu ajutorulcărora să <strong>de</strong>păşească dificultăţile <strong>de</strong> mobilitate şi <strong>de</strong> comunicare. Carta explică practic importanţaprioritată pe care o are incluziunea acestor persoane într-o societate <strong>de</strong>mocratică autentică.Articolul 13 din tratatul <strong>de</strong> la Amsterdam a fost schimbat într-un nou articol, 5b în Tratatul <strong>de</strong> la Lisabona:”În procesul <strong>de</strong> <strong>de</strong>finire şi implementare a strategiilor şi a activităţilor sale, Uniunea Europeană vizeazăobiective precum combaterea discriminării sexuale, rasiale sau etnice, religioase, bazate pe dizabilităţi,vârstă sau orientare sexuală.”Important <strong>de</strong> menţionat, alături <strong>de</strong> articolul pe anti-discriminare, este articolul 14 din Tratatul <strong>de</strong> laLisabona, care <strong>de</strong>schi<strong>de</strong> posibilitatea unor acţiuni legale viitoare ale UE cu privire la Serviciile Sociale <strong>de</strong>Interes General. Datorită presiunii exercitate <strong>de</strong> Olanda şi Franţa, acestor servicii le-a fost adăugat un nouprotocol, care are aceeaşi putere legală ca Tratatul şi care preve<strong>de</strong> necesitatea stabilirii unui cadru legaleuropean în acest domeniu fiind necesar a fi perceput perceput ca o „improvizare interpretativă” înprezent, întrucât Comisia Europeană nu a întreprins încă niciun <strong>de</strong>mers în acest sens.— 27 —