Raport de evaluare - Institutul pentru Politici Publice

civilă îşi pune rar întrebări privind alocarea corectă, onestă a fondurilor destinate sectorului de asistenţă şiprotecţie socială pentru persoanele cu dizabilităţi mentale la nivel local. Aceasta deoarece persoanele cudizabilităţi sunt izolate de comunitate astfel încât existenţa acestora ajunge să fie formal separată de viaţacomunităţii, o realitate din păcate extrem de prezentă astăzi în România. Costurile asigurării condiţiilor deviaţă pentru aceste persoane sunt şi ele o cvasi - necunoscută. Despre deciziile cu privire la alocarea defonduri şi mecanismele de alocare a acestora , dar mai ales despre modalităţile de cheltuire a banilordestinaţi serviciilor pentru persoanele cu dizabilităţi nu se vorbeşte frecvent, iar autorităţile nu oferăpublicului astfel de informaţii din oficiu.În strânsă legătură cu obiectivul transparenţei, este important de urmărit în ce măsură statul româncanalizează politicile şi resursele necesare în conformitate cu propriile politici şi cu standardele europene şiinternaţionale în domeniul dizabilităţii. Odată cu aderarea la Uniunea Europeană, România s-a angajat săimplementeze, treptat, prevederile enunţate în domeniul dizabilităţii. Acestea susţin respectareadrepturilor persoanelor cu dizabilităţi, eliminarea discriminării în baza dizabilităţii şi promovarea incluziuniisociale prin asigurarea unui sprijin individualizat care să stimuleze realizarea capacităţii individuale într-unmediu neizolat de societate. Persoanele cu dizabilităţi trebuie să fie considerate parte integrantă asocietăţii având drepturi egale cu ceilalţi cetăţeni. Dezinstituţionalizarea acestora, accesibilizarea mediuluipublic şi privat prin măsuri adecvate care să permită accesul universal, îngrijirea specializată şi individualăacordată fiecărei persoane în conformitate cu propriile nevoi, reprezintă doar câteva dintre priorităţileUniunii Europene în ceea ce priveşte incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi, măsuri care trebuie săfie asumate şi aplicate cu responsabilitate şi de către ţara noastră. Gradul în care acestea au fost transpuseşi adaptate realităţilor din România nu poate fi relevat decât cu ajutorul unor procese consistente şiconstante de monitorizare a demersurilor în acest sens şi a cheltuielilor în raport cu serviciile oferitebeneficiarilor, procese care să prezinte rezultate concrete în ceea ce priveşte îmbunătăţirea calităţii vieţiipersoanelor cu dizabilităţi. O condiţie a realizării acestora ţine de responsabilizarea cetăţenilor cu privire laaceste aspecte şi de accesul publicului la informaţiile de interes public, de aceea obiectivele de evaluareconcomitentă a transparenţei şi conformităţii politicilor naţionale cu standardele europene suntimportante la acest moment.— 16 —