Raport de evaluare - Institutul pentru Politici Publice

Trebuie să menţionăm că studiul urmăreşte în mod particular categoria persoanelor adulte cu dizabilităţimentale datorită faptului că aceste persoane sunt expuse în continuare unui fenomen sever dediscriminare, iar eforturile pentru promovarea incluziunii sociale a acestora nu sunt conforme cu nevoilespecifice acestui grup-ţintă. Nu este de mirare, în acest context, faptul că majoritatea autorităţilor publicecare au în grijă asemenea categorii de persoane, atunci când se pune problema comunicării unorinformaţii concrete despre modul în care se gestionează servicii sociale specifice, nu pot distinge - spreexemplu - costuri diferite asociate serviciilor pentru persoanele cu dizabilităţi mentale pentru că nu există,la acest moment, în România, practica unor servicii specializate pe tipuri de dizabilităţi şi nici a unuimanagement riguros al datelor corespunzătoare acestui domeniu. Prin urmare, pe tot parcursul studiuluivor exista menţiuni specifice atunci când analiza se referă la categoria mai largă a tuturor persoanelor cudizabilităţi sau la grupul - ţintă specific al persoanelor cu dizabilităţi mentale.În fapt, studiul de faţă îşi propune, în primul rând, să continue eforturile întreprinse de Institutul pentruPolitici Publice (IPP) în direcţia transparentizării şi eficientizării alocării fondurilor publice în general, cu unaccent particular asupra alocărilor financiare în domeniul asistenţei şi protecţiei sociale a persoanelor cudizabilităţi mentale, principalul obiectiv fiind acela de a realiza o diagnoză actuală asupra situaţieifinanţărilor provenind din diferite surse pentru segmentul categoriei de beneficiari amintite, în intervalul2005 - 2008. De asemenea, studiul îşi propune o intensificare a presiunii din parte societăţii civile asupradecidenţilor responsabili pentru reformarea practicilor din domeniul dizabilităţii în conformitate cupoliticile naţionale internaţionale adoptate de statul român.Arhitectura instituţională în acest domeniu, respectiv circuitele financiare complexe existente întreautorităţi responsabile de la toate nivelurile (administraţie centrală şi locală, furnizori privaţi de servicii) facdificilă o radiografiere exactă a criteriilor care stau la baza acestor alocări financiare în România, acest lucrucu atât mai mult cu cât nu există încă o practică universal valabilă de comunicare constantă către cetăţeni ainformaţiilor privind modul de cheltuire a banilor publici pentru persoanele cu dizabilităţi şi a rezultateloracestor investiţii pe termen scurt, mediu şi lung atât din punct de vedere al eficienţei cât şi din punct devedere al respectării drepturilor şi a creşterii calităţii vieţii acestei categorii de cetateni.— 14 —