Raport de evaluare - Institutul pentru Politici Publice
Raport de evaluare - Institutul pentru Politici Publice Raport de evaluare - Institutul pentru Politici Publice
evaluare şi punctată ca atare, să se ţină cont din nou de eventualele investiţii anterioare în obiectivesimilare privind pregătirea personalului şi să fie solicitate informaţii detaliate potenţialilorbeneficiari.• Finanţări şi proiecte anterioare. Două dintre criteriile prevăzute în Grila de evaluare şi care merită afi discutate se referă la finanţările anterioare din partea ANPH de care au mai beneficiat DirecţiileGenerale pentru restructurarea/închiderea unui centru rezidenţial şi, respectiv la experienţaaplicantului cu privire la implementarea cu succes a unor proiecte în sistemul social, respectivprotecţia persoanei cu handicap. Din evaluările realizate de Institutul pentru Politici Publice reiesefaptul că majoritatea aplicanţilor au beneficiat anterior de finanţări similare şi au experienţă înderularea unor proiecte în domeniul asistenţei sociale. Apreciem însă că această condiţie trebuietratată cu maximă responsabilitate pentru a evita dubla finanţare (ex: faptul că o Direcţie Generalăa mai beneficiat în trecut de fonduri pentru închiderea/restructurarea aceluiaşi centru rezidenţialnu ar trebui să fie un criteriu de evaluare, ci de respingere a proiectului!). Sunt cazuri în care suntenumerate proiectele anterioare, nefăcându-se o precizare clară dacă acelea au presupusrestructurarea efectivă a unui centru rezidenţial (uneori se poate desprinde această concluzie dindenumirea proiectului). În altă ordine de idei, există cazul DGASPC Mureş care nu a mai beneficiatde finanţări anterioare din partea ANPH şi nici nu reiese din documentaţie să fi avut experienţăanterioară în acest domeniu. De altfel, acesta este unul dintre proiectele căruia i s-a acordat unuldintre cele mai mici punctaje. Aceste două criterii, care au un caracter destul de general, prevăzuteîn Grila de evaluare trebuie, însă, corelate cu alte specificaţii ale Manualului Operaţional şi anumecu cele referitoare la faptul că solicitanţii trebuie să demonstreze că au experienţa necesarădezvoltării şi administrării unor centre rezidenţiale destinate persoanelor adulte cu handicap şirespectiv să demonstreze că au capacitatea de a implementa proiecte de investiţii, respectiv de apregăti şi gestiona implementarea unor lucrări de construcţii pentru înfiinţarea unor centrerezidenţiale şi/sau locuinţe protejate pentru persoanele adulte cu handicap. Sunt cazuri în careexperienţa anterioară a Direcţiilor Generale aplicante se referă la proiecte din domeniul asistenţeisociale sau protecţiei copilului şi nu strict la persoanele adulte cu dizabilităţi..— 103 —
• Fezabilitatea proiectului prin corelaţia dintre bugetul previzionat şi intervalul de timp stabilit. Acestaspect nu este cuprins în grila de evaluare pentru a i se acorda punctaj, însă se face trimitere la el încadrul Manualului Operaţional,având o importanţă deosebită în ceea ce priveşte îmbunătăţireamodului de gestionare a resurselor financiare prin corelarea acestora cu activităţile prevăzute şi cuperioada alocată fiecărei activităţi. Direcţiile Generale care au luat în considerare acest aspect auîntocmit Planificarea detaliată a activităţilor, stabilind şi timpul necesar realizării şi finalizăriirespectivei activităţi, precum şi unitatea care este responsabilă cu implementarea ei. În modnormal, ar fi trebuit să se estimeze şi resursele necesare pe care le antrenează fiecare activitate înparte, nu numai totalul pe fiecare categorie de cheltuială, sumă care poate fi alocată unei singureactivităţi sau mai multora. Considerăm ca ar fi necesară acordarea unei atenţii sporite acestuiaspect având în vedere rolul lui în eficientizarea alocării resurselor financiare.• Eficienţa proiectului prin stabilirea unui set de indicatori de evaluare a rezultatelor. Un primindicator pe care ne-am fi aşteptat să îl regăsim în Grila de evaluare este acela referitor la analiza detip cost - eficienţă a rezultatelor aşteptate prin proiect. Un calcul simplu (aplicat la sumele definanţare maxime prevăzute în MOp 2) arată că investiţia maximă de 900.000 Euro într-un centrurezidenţial pentru maxim 50 de beneficiari este cu 28% mai costisitoare decât investiţia într-unnumăr de 10 locuinţe protejate pentru un număr de 65 de beneficiari, prin urmare, raportândpotenţialele rezultate exclusiv la investiţia financiară, putem cu uşurinţă observa că ipoteza conformcăreia sistemul rezidenţial este „mai ieftin” în comparaţie cu locuinţele protejate este nefondată.Un alt aspect care merită a fi discutat şi care de asemenea nu este cuprins în Grila de evaluare, deşieste specificat în cadrul MOp având impact asupra măsurării eficienţei modului de alocare şiutilizare a resurselor financiare, îl reprezintă stabilirea unui set de indicatori de evaluare arezultatelor proiectelor. Nu există o standardizare în acest sens, ci Direcţiile Generale de AsistenţăSocială şi Protecţia Copilului au fost obligate să propună în cadrul proiectului propriul set deindicatori în funcţie de obiectivele stabilite. În continuare vom da câteva exemple în acest sens, aşacum figurează ele în răspunsurile la solicitările de informaţii publice transmise IPP:— 104 —
- Page 54 and 55: Fig. 1: Distribuţia geografică a
- Page 56 and 57: Pe de altă parte, comparând valoa
- Page 58 and 59: aproape integral. Câştigătorii p
- Page 60 and 61: condiţiile legii, filiale şi sucu
- Page 62 and 63: În anul 2006, valoarea veniturilor
- Page 64 and 65: 2006, atingând valoarea de 970.449
- Page 66 and 67: 1.3. Bugetul local al comunei, ora
- Page 68 and 69: 2. Surse externeFondurile externe r
- Page 70 and 71: autorităţi/instituţii publice. P
- Page 72 and 73: Fig. 5: Distribuţia geografică a
- Page 74 and 75: Operaţional Regional (POR) care fi
- Page 76 and 77: Familiei şi Egalităţii de Şanse
- Page 78 and 79: S-a constatat o modificare a condi
- Page 80 and 81: instituţie nu este dat neapărat d
- Page 82 and 83: 7. Transparenţa alocării fonduril
- Page 84 and 85: • specificitatea finanţării - a
- Page 86 and 87: aţională, a beneficiarilor şi in
- Page 88 and 89: Nr.crt.Numele solicitantului1. DGAS
- Page 90 and 91: stabilit în cadrul MOp care urmăr
- Page 92 and 93: 12.13.14.15.Aplicantul are ca parte
- Page 94 and 95: • să aibă ca obiectiv, închide
- Page 96 and 97: Alături de acestea, mai există c
- Page 98 and 99: primit o finanţare ce se ridică l
- Page 100 and 101: Centrul de Recuperare şi Reabilita
- Page 102 and 103: cu proiectele - tip furnizate de AN
- Page 106 and 107: DGASPC Indicatori cantitativi Indic
- Page 108 and 109: O analiză succintă a indicatorilo
- Page 110 and 111: instituţional de tip rezidenţial
- Page 112 and 113: 8. Concluzii şi recomandări pentr
- Page 114 and 115: Pentru a înregistra un progres con
- Page 116 and 117: 9. Listă de abrevieriAMPOSDRUANPHA
- Page 118 and 119: 10. BibliografieLegislaţie• Cart
- Page 120 and 121: • Institutul pentru Politici Publ
- Page 122 and 123: • http://www.dgaspcbuzau.ro/, Dir
- Page 124 and 125: ANEXA 1STRATEGIA NAŢIONALĂpentru
- Page 126 and 127: proiectare, implementare, monitoriz
- Page 128 and 129: 6. responsabilizarea comunităţii,
- Page 130 and 131: a. „Manifestul handicapului în R
- Page 132 and 133: q. Concluziile Consiliului European
- Page 134 and 135: cu ajutorul cărora aceste persoane
- Page 136 and 137: de încadrare într-o categorie de
- Page 138 and 139: În prezent, cu excepţia unui num
- Page 140 and 141: Obiective specifice:2.1. Identifica
- Page 142 and 143: CAPITOLUL VIPlanul de acţiune priv
- Page 144 and 145: funcţional al acesteia, urmând ca
- Page 146 and 147: formate accesibile şi tehnologiico
- Page 148 and 149: 1.3. Consolidareaparteneriatului pu
- Page 150 and 151: toate nivelurile în protecţia per
- Page 152 and 153: i) actualizarea permanentă la norm
• Fezabilitatea proiectului prin corelaţia dintre bugetul previzionat şi intervalul <strong>de</strong> timp stabilit. Acestaspect nu este cuprins în grila <strong>de</strong> <strong>evaluare</strong> <strong>pentru</strong> a i se acorda punctaj, însă se face trimitere la el încadrul Manualului Operaţional,având o importanţă <strong>de</strong>osebită în ceea ce priveşte îmbunătăţireamodului <strong>de</strong> gestionare a resurselor financiare prin corelarea acestora cu activităţile prevăzute şi cuperioada alocată fiecărei activităţi. Direcţiile Generale care au luat în consi<strong>de</strong>rare acest aspect auîntocmit Planificarea <strong>de</strong>taliată a activităţilor, stabilind şi timpul necesar realizării şi finalizăriirespectivei activităţi, precum şi unitatea care este responsabilă cu implementarea ei. În modnormal, ar fi trebuit să se estimeze şi resursele necesare pe care le antrenează fiecare activitate înparte, nu numai totalul pe fiecare categorie <strong>de</strong> cheltuială, sumă care poate fi alocată unei singureactivităţi sau mai multora. Consi<strong>de</strong>răm ca ar fi necesară acordarea unei atenţii sporite acestuiaspect având în ve<strong>de</strong>re rolul lui în eficientizarea alocării resurselor financiare.• Eficienţa proiectului prin stabilirea unui set <strong>de</strong> indicatori <strong>de</strong> <strong>evaluare</strong> a rezultatelor. Un primindicator pe care ne-am fi aşteptat să îl regăsim în Grila <strong>de</strong> <strong>evaluare</strong> este acela referitor la analiza <strong>de</strong>tip cost - eficienţă a rezultatelor aşteptate prin proiect. Un calcul simplu (aplicat la sumele <strong>de</strong>finanţare maxime prevăzute în MOp 2) arată că investiţia maximă <strong>de</strong> 900.000 Euro într-un centrurezi<strong>de</strong>nţial <strong>pentru</strong> maxim 50 <strong>de</strong> beneficiari este cu 28% mai costisitoare <strong>de</strong>cât investiţia într-unnumăr <strong>de</strong> 10 locuinţe protejate <strong>pentru</strong> un număr <strong>de</strong> 65 <strong>de</strong> beneficiari, prin urmare, raportândpotenţialele rezultate exclusiv la investiţia financiară, putem cu uşurinţă observa că ipoteza conformcăreia sistemul rezi<strong>de</strong>nţial este „mai ieftin” în comparaţie cu locuinţele protejate este nefondată.Un alt aspect care merită a fi discutat şi care <strong>de</strong> asemenea nu este cuprins în Grila <strong>de</strong> <strong>evaluare</strong>, <strong>de</strong>şieste specificat în cadrul MOp având impact asupra măsurării eficienţei modului <strong>de</strong> alocare şiutilizare a resurselor financiare, îl reprezintă stabilirea unui set <strong>de</strong> indicatori <strong>de</strong> <strong>evaluare</strong> arezultatelor proiectelor. Nu există o standardizare în acest sens, ci Direcţiile Generale <strong>de</strong> AsistenţăSocială şi Protecţia Copilului au fost obligate să propună în cadrul proiectului propriul set <strong>de</strong>indicatori în funcţie <strong>de</strong> obiectivele stabilite. În continuare vom da câteva exemple în acest sens, aşacum figurează ele în răspunsurile la solicitările <strong>de</strong> informaţii publice transmise IPP:— 104 —