Raport de evaluare - Institutul pentru Politici Publice

Raport de evaluare - Institutul pentru Politici Publice Raport de evaluare - Institutul pentru Politici Publice

12.07.2015 Views

evaluare şi punctată ca atare, să se ţină cont din nou de eventualele investiţii anterioare în obiectivesimilare privind pregătirea personalului şi să fie solicitate informaţii detaliate potenţialilorbeneficiari.• Finanţări şi proiecte anterioare. Două dintre criteriile prevăzute în Grila de evaluare şi care merită afi discutate se referă la finanţările anterioare din partea ANPH de care au mai beneficiat DirecţiileGenerale pentru restructurarea/închiderea unui centru rezidenţial şi, respectiv la experienţaaplicantului cu privire la implementarea cu succes a unor proiecte în sistemul social, respectivprotecţia persoanei cu handicap. Din evaluările realizate de Institutul pentru Politici Publice reiesefaptul că majoritatea aplicanţilor au beneficiat anterior de finanţări similare şi au experienţă înderularea unor proiecte în domeniul asistenţei sociale. Apreciem însă că această condiţie trebuietratată cu maximă responsabilitate pentru a evita dubla finanţare (ex: faptul că o Direcţie Generalăa mai beneficiat în trecut de fonduri pentru închiderea/restructurarea aceluiaşi centru rezidenţialnu ar trebui să fie un criteriu de evaluare, ci de respingere a proiectului!). Sunt cazuri în care suntenumerate proiectele anterioare, nefăcându-se o precizare clară dacă acelea au presupusrestructurarea efectivă a unui centru rezidenţial (uneori se poate desprinde această concluzie dindenumirea proiectului). În altă ordine de idei, există cazul DGASPC Mureş care nu a mai beneficiatde finanţări anterioare din partea ANPH şi nici nu reiese din documentaţie să fi avut experienţăanterioară în acest domeniu. De altfel, acesta este unul dintre proiectele căruia i s-a acordat unuldintre cele mai mici punctaje. Aceste două criterii, care au un caracter destul de general, prevăzuteîn Grila de evaluare trebuie, însă, corelate cu alte specificaţii ale Manualului Operaţional şi anumecu cele referitoare la faptul că solicitanţii trebuie să demonstreze că au experienţa necesarădezvoltării şi administrării unor centre rezidenţiale destinate persoanelor adulte cu handicap şirespectiv să demonstreze că au capacitatea de a implementa proiecte de investiţii, respectiv de apregăti şi gestiona implementarea unor lucrări de construcţii pentru înfiinţarea unor centrerezidenţiale şi/sau locuinţe protejate pentru persoanele adulte cu handicap. Sunt cazuri în careexperienţa anterioară a Direcţiilor Generale aplicante se referă la proiecte din domeniul asistenţeisociale sau protecţiei copilului şi nu strict la persoanele adulte cu dizabilităţi..— 103 —

• Fezabilitatea proiectului prin corelaţia dintre bugetul previzionat şi intervalul de timp stabilit. Acestaspect nu este cuprins în grila de evaluare pentru a i se acorda punctaj, însă se face trimitere la el încadrul Manualului Operaţional,având o importanţă deosebită în ceea ce priveşte îmbunătăţireamodului de gestionare a resurselor financiare prin corelarea acestora cu activităţile prevăzute şi cuperioada alocată fiecărei activităţi. Direcţiile Generale care au luat în considerare acest aspect auîntocmit Planificarea detaliată a activităţilor, stabilind şi timpul necesar realizării şi finalizăriirespectivei activităţi, precum şi unitatea care este responsabilă cu implementarea ei. În modnormal, ar fi trebuit să se estimeze şi resursele necesare pe care le antrenează fiecare activitate înparte, nu numai totalul pe fiecare categorie de cheltuială, sumă care poate fi alocată unei singureactivităţi sau mai multora. Considerăm ca ar fi necesară acordarea unei atenţii sporite acestuiaspect având în vedere rolul lui în eficientizarea alocării resurselor financiare.• Eficienţa proiectului prin stabilirea unui set de indicatori de evaluare a rezultatelor. Un primindicator pe care ne-am fi aşteptat să îl regăsim în Grila de evaluare este acela referitor la analiza detip cost - eficienţă a rezultatelor aşteptate prin proiect. Un calcul simplu (aplicat la sumele definanţare maxime prevăzute în MOp 2) arată că investiţia maximă de 900.000 Euro într-un centrurezidenţial pentru maxim 50 de beneficiari este cu 28% mai costisitoare decât investiţia într-unnumăr de 10 locuinţe protejate pentru un număr de 65 de beneficiari, prin urmare, raportândpotenţialele rezultate exclusiv la investiţia financiară, putem cu uşurinţă observa că ipoteza conformcăreia sistemul rezidenţial este „mai ieftin” în comparaţie cu locuinţele protejate este nefondată.Un alt aspect care merită a fi discutat şi care de asemenea nu este cuprins în Grila de evaluare, deşieste specificat în cadrul MOp având impact asupra măsurării eficienţei modului de alocare şiutilizare a resurselor financiare, îl reprezintă stabilirea unui set de indicatori de evaluare arezultatelor proiectelor. Nu există o standardizare în acest sens, ci Direcţiile Generale de AsistenţăSocială şi Protecţia Copilului au fost obligate să propună în cadrul proiectului propriul set deindicatori în funcţie de obiectivele stabilite. În continuare vom da câteva exemple în acest sens, aşacum figurează ele în răspunsurile la solicitările de informaţii publice transmise IPP:— 104 —

• Fezabilitatea proiectului prin corelaţia dintre bugetul previzionat şi intervalul <strong>de</strong> timp stabilit. Acestaspect nu este cuprins în grila <strong>de</strong> <strong>evaluare</strong> <strong>pentru</strong> a i se acorda punctaj, însă se face trimitere la el încadrul Manualului Operaţional,având o importanţă <strong>de</strong>osebită în ceea ce priveşte îmbunătăţireamodului <strong>de</strong> gestionare a resurselor financiare prin corelarea acestora cu activităţile prevăzute şi cuperioada alocată fiecărei activităţi. Direcţiile Generale care au luat în consi<strong>de</strong>rare acest aspect auîntocmit Planificarea <strong>de</strong>taliată a activităţilor, stabilind şi timpul necesar realizării şi finalizăriirespectivei activităţi, precum şi unitatea care este responsabilă cu implementarea ei. În modnormal, ar fi trebuit să se estimeze şi resursele necesare pe care le antrenează fiecare activitate înparte, nu numai totalul pe fiecare categorie <strong>de</strong> cheltuială, sumă care poate fi alocată unei singureactivităţi sau mai multora. Consi<strong>de</strong>răm ca ar fi necesară acordarea unei atenţii sporite acestuiaspect având în ve<strong>de</strong>re rolul lui în eficientizarea alocării resurselor financiare.• Eficienţa proiectului prin stabilirea unui set <strong>de</strong> indicatori <strong>de</strong> <strong>evaluare</strong> a rezultatelor. Un primindicator pe care ne-am fi aşteptat să îl regăsim în Grila <strong>de</strong> <strong>evaluare</strong> este acela referitor la analiza <strong>de</strong>tip cost - eficienţă a rezultatelor aşteptate prin proiect. Un calcul simplu (aplicat la sumele <strong>de</strong>finanţare maxime prevăzute în MOp 2) arată că investiţia maximă <strong>de</strong> 900.000 Euro într-un centrurezi<strong>de</strong>nţial <strong>pentru</strong> maxim 50 <strong>de</strong> beneficiari este cu 28% mai costisitoare <strong>de</strong>cât investiţia într-unnumăr <strong>de</strong> 10 locuinţe protejate <strong>pentru</strong> un număr <strong>de</strong> 65 <strong>de</strong> beneficiari, prin urmare, raportândpotenţialele rezultate exclusiv la investiţia financiară, putem cu uşurinţă observa că ipoteza conformcăreia sistemul rezi<strong>de</strong>nţial este „mai ieftin” în comparaţie cu locuinţele protejate este nefondată.Un alt aspect care merită a fi discutat şi care <strong>de</strong> asemenea nu este cuprins în Grila <strong>de</strong> <strong>evaluare</strong>, <strong>de</strong>şieste specificat în cadrul MOp având impact asupra măsurării eficienţei modului <strong>de</strong> alocare şiutilizare a resurselor financiare, îl reprezintă stabilirea unui set <strong>de</strong> indicatori <strong>de</strong> <strong>evaluare</strong> arezultatelor proiectelor. Nu există o standardizare în acest sens, ci Direcţiile Generale <strong>de</strong> AsistenţăSocială şi Protecţia Copilului au fost obligate să propună în cadrul proiectului propriul set <strong>de</strong>indicatori în funcţie <strong>de</strong> obiectivele stabilite. În continuare vom da câteva exemple în acest sens, aşacum figurează ele în răspunsurile la solicitările <strong>de</strong> informaţii publice transmise IPP:— 104 —

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!