Septembrie - Octombrie 2013 [Nr. 158] - Market Watch

EDITORIALRECOMANDĂRICum schimbă tranzacțiaIBM - Softlayer piața de cloud?În mai, când a fost anunțată această tranzacție,eram la un eveniment IBM în Statele Unite, iarinformația a stârnit numeroase comentarii printreparticipanți. Zilele trecute, IBM a anunțatfinalizarea tranzacţiei şi integrarea Softlayer înstructura sa de business și tot mai mulți se întreabăcare este, până la urmă, miza acestei achiziții,aparent una dintre multe altele făcute de IBM,și ce impact are asupra pieței globale de cloud?Fără mari dubii, cloud-ul este direcția în careva merge industria IT pentru următorii ani.Majoritatea analiștilor vorbeşte despre creșterianuale de 30-40% pentru următorii ani şi atingereaunor valori de peste 200 de miliarde USDpână în 2016. Cloud-ul schimbă modelul tradițional de business din IT (atâthardware, cât şi software) şi schimbă serios barierele de poziționare dintreprincipalii vendori. Amazon şi Microsoft, prin cele două servicii cloud cheie(Amazon WebServices/Elastic Cloud şi Windows Azure), sunt cele mai potriviteexemple pentru că și-au tranşat deja cote importante de piaţă în ceea cereprezintă cloud-ul public (PaaS/IaaS). IBM are o ofertă în zona de cloud, senumeşte IBM Smart Cloud, care este însă foarte puţin cunoscută în piaţă, înciuda efortului de comunicare din ultimii ani. Pe de altă parte, în lumina celorspuse anterior, IBM iese din cadrul concurenței tradiţionale cu Oracle, HP şi,eventual, Dell şi intră în concurență cu furnizori ca Amazon, Microsoft şi Google,însă pe acest segment nu avea armele potrivite. IBM Smart Cloud este,până la urmă, o combinaţie de hardware, software şi servicii şi nu ofertă purăde cloud.Pe de altă parte, Softlayer, cu 335 milioane USD venituri în 2011, este un jucătornăscut pentru era cloud şi are printre clienți companii cu aceeași abordare:SlideShare, Kixeye, SendGrip sau Cloudant. Sloganul companiei este încă: „Ifyou have the idea, we have the infrastructure“, iar prin această infrastructurăSoftlayer înţelege o reţea globală de centre de date, conectivitate, securitate,billing pe orice unitate de timp etc. Pe site-ul Softlayer apare încă menţiunea „anIBM company“, însă compania nu va fi gestionată independent (precum VMware,deţinută de EMC), ci va face parte din noua divizie IBM Cloud. Unul dintrevicepreşedinții acestei divizii spunea că planurile prevăd o combinație de produseşi servicii (în esenţă, competenţele IBM în cloud privat/standarde deschise şi„logistica globală tip cloud“ a Softlayer) pentru realizarea unei platforme de tipIaaS (Infrastructură ca Serviciu), care să poată acoperi cerinţe extrem de diversificate,de la companii Fortune 500 şi organizații publice, până la ISV-uri completnecunoscute. Rezultatul: IBM va putea concura direct cu cei trei furnizoriamintiți anterior, cu perspective importante pe segmentul enterprise, ceea ce vaschimba jocul în piața de cloud public.geospaţială20LumeaBusiness Solutions/Printing&Imaging22Industry Watch/Administraţie publică465

SumarCover Story66INFM descoperă drumulnanomaterialelor spre aplicațiiSuccess Story10Pregătire strategică pentruformarea viitoarei generațiide manageri din mediul ruralIT Personality14Despre viziune, oportunități șiprovocări cu Kostas Loukas, GeneralManager Microsoft România34Company Profile18„Principalul capital al GECADNET sunt oamenii din echipă“Lumea Geospațială20Sfaturi pentru novicii îngeospațial – cum învățămdin greșelile trecutului2448Business SolutionsPrinting & Imaging22Cum să reduci costurile utilizăriiunei imprimanteBackup24Cât costă, cu adevărat,Downtime-ulx6 MARKET WATCH 1 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2013

GIS26ArcGIS: O Platformă GIS într-oContinuă Evoluție și DezvoltareData center32Operatorii preferă centrele dedate neutreCloud Computing34Cloud-ul privat, între nevoiși forțări de marketingCercetare& Învăţământ SuperiorResurse umane36Un concept inovativ de practicăscurtează drumul absolvențilorcătre piața munciiMateriale avansate39PROFMEC, un prim pas spre inovareși îmbunătățirea proceselorîn firmele româneștiSmart IT Education40Laboratorul de InteligenţăArtificială şi Sisteme Multi-Agentdin Facultatea de Automaticăşi CalculatoareEducație pentru viațăși agricultură42FMVB îşi consolidează statutulinternaţional de instituţie academicăde elităIndustry WatchAdministrație publică46Tîrgu Mureș vrea să devinăun oraș inteligentMedicină48Migrația medicilor – cauza resuscităriiînvățământului medical?Femei în tehnologie50„Trebuie să faci întotdeauna unpic mai mult decât se așteaptăde la tine, altfel nu te evidențieziniciodată“intelligent managementSumarEditor:Fin WATCHAleea Negru Vodă nr. 6, bl. C3, sc. 3parter, 030775, sector 3, BucureștiTel.: 021.321.61.23; Fax: 021.321.61.30;redactie@finwatch.rowww.marketwatch.roP.O. Box 4-124, 030775Director General FIN WATCH:Călin.Mărcușanu@finwatch.roPUBLISHER MARKET WATCH:Gabriel.Vasile@finwatch.roRedacția:Redactor-șef: Radu.Ghițulescu@marketwatch.roRedactor: Luiza.Sandu@marketwatch.roDirector Publicitate:Alexandru.Batali@finwatch.roArt Director:Cristian.Simion@finwatch.roFoto:Timi Șlicaru (tslicaru@yahoo.com)Abonamente:redactie@finwatch.roData închiderii ediției:1 septembrie 2013ISSN 1582 - 7232NOTĂ: Reproducerea integrală sau parțialăa articolelor sau a imaginilor apărute în revistăeste permisă numai cu acordul scris al editurii.Fin Watch nu își asumă responsabilitatea pentrueventualele modificări ulterioare apariției revistei.Fin Watch SRL este membru al Biroului Românpentru Auditarea Tirajelor – BRAT.CopertăÎn laboratoarele INFMcercetătorii descoperănoi funcţionalităţi pentrunanomateriale1 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2013MARKET WATCH 7

Cover StoryINFM descoperădrumul nanomaterialelorspre aplicațiiLa nivel naţional, Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltarepentru Fizica Materialelor (INFM) este una dintre instituţiilecare constituie vârful de lance al domeniului materialelor ultraminiaturizate,având rezultate ştiinţifice care se situează, fărăîndoială, la un nivel comparabil cu cel mondial. Îmbinarea potrivitădintre personalul cu experienţă la nivel de excelență în domeniu şio bază materială modernă fac ca în cadrul proiectelor de cercetareabordate rezultatele obţinute să fie relevante, atât din punctde vedere ştiinţific, cât şi din punct de vedere al potenţialuluiaplicativ. O serie de cercetări punctuale abordate şi dezvoltate înINFM încearcă exploatarea materialelor cu dimensiuni nanometriceîn obţinerea de funcţionalităţi îmbunătăţite. Dr. Ionuț Enculescu, director general INFMMicroscopia electronică, împreună cu celelalte tehnici analitice de caracterizare, sunt foarteimportante pentru determinarea parametrilor materialelor nanostructurate preparate8 MARKET WATCH 1 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2013

Cover StoryExistă trei factori care determinăfuncţionalitateaunui obiect microscopic:forma, structura şi compoziţiaacestuia. Toateaceste trei proprietăţipot fi controlate cu dince în ce mai mare precizie din procesulde preparare, combinaţii specifice aleacestora ducând la proprietăţi specifice.Astfel, pentru a obţine rezultatul doriteste necesară alegerea unei rute de prepararea materialului adecvată, găsireaparametrilor de proces fiind, de cele maimulte ori, extrem de complicată. Acestaeste momentul în care experienţa cercetătorilorîşi spune cuvântul, combinaţia decunoştinţe şi intuiţie dobândite de aceştiaîn decursul timpului ducând la atingerearezultatului dorit în timp mult mai scurt.Într-un al doilea pas, pentru a verificarezultatele obţinute, trebuie folosite şimetode adecvate de caracterizare, de lamicroscopia electronică la spectroscopiaoptică sau magnetometrie, difracţie deraze X sau spectroscopie de fotoelectroni.Şi în acest caz, competența la nivel deexcelenţă a cercetătorilor care efectueazădeterminările respective este extrem deimportantă, atât pentru acurateţea datelorobţinute, cât şi pentru interpretareacu maximă corectitudine a acestora.Metode inovativede preparare, caracterizareşi obţinere de nano-obiecteUn exemplu interesant de metodă depreparare folosită în INFM, prin carepoate fi controlată cu succes forma unornano-obiecte, este prin folosirea aşa-numitelorşabloane. În acest caz, este ales unmicro sau nano-şablon cu forma dorită(de exemplu o membrană nanoporoasă cupori cilindrici sau conici) care, prin realizareaunei replici, duce la obţinerea nanoobiectelorcu forma identică cu a şablonului.În cazul descris al unei membranenanoporoase se vor obţine nanofire, firecu diametrul mai mic de 100 nm, deci de1.000 de ori mai subţiri decât un fir de păr.Acestea pot fi metalice sau semiconductoare,mono – sau policristaline. De obicei,metodele alese pentru obţinerea repliciimembranei de către cercetătorii din INFMce activează în domeniu sunt chimice sauelectrochimice şi nu implică infrastructurăfoarte costisitoare (colaj imagini laborator,chimie şi electrochimie). Metoda şi condiţiilede preparare alese fac ca proprietăţileamintite mai sus, respectiv compoziţia şistructura firelor, să fie cele dorite şi potriviteaplicaţiei urmărite.În clubul select alinstitutelor care potintegra controlat nanofireîn circuite electroniceUn exemplu concret ar fi nanofirele deoxid de zinc, preparate folosind ca şablonmembrane nanoporoase, metoda de obţinerea unei replici fiind cea electrochimică.Alegând condiţii specifice de lucru, potfi obţinute fire cu concentraţii de defecteDe la epoca pietrei la erananotehnologiilorProgresul civilizaţiei umane a fostşi este indiscutabil strâns legat demateriale. Drumul început cu lemn,piatră şi lut a continuat cu metale,sticlă sau hârtie, ajungând la aproapeperfectul cristal de siliciu. De la cuţiteşi vârfuri de săgeată, la armurile legionarilorromani, de la hârtie până lainteligentele procesoare ARM sau laGorilla Glass, materialele ne-au ajutatsă parcurgem drumul spre ceea cesuntem astăzi. Odată cu revoluţiaindustrială, ritmul descoperirilor importanteîn domeniul materialelors-a intensificat. Metale uşoare şirezistente au făcut posibil zborul cumotor la scară de masă, polimerii sinteticiau deschis noi oportunităţi înindustria uşoară, iar noi reţete de materialede construcţie au revoluţionatdomeniul. Aparatele electronice auevoluat de la Bell, Edison şi Marconi latelefoane inteligente sau televizoare3D. Tehnicile de fabricaţie au devenitincredibil de complexe, globalizareafiind în cazul dispozitivelor electronicemo-derne o realitate. Pornindde la cristale de siliciu crescute înTaiwan, în fabrici costând miliarde dedolari sunt produse microprocesoarecu sute de milioane de tranzistori,aceste componente devenind creierulunor gadgeturi moderne asamblateîn imense uzine din China.Acum aproximativ 20 de ani,nanotehnologia devenea atracţiaindiscutabilă a scenei ştiinţifice,1 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2013microscopice diferite, ceea ce duce în finalla proprietăţi optice şi electronice diferite.Astfel de fire foarte subţiri şi cu proprietăţibine controlate sunt extrem de interesantepentru un domeniu larg de aplicaţii potenţiale.Fabricarea unor astfel de nanoobiecte,chiar dacă spectaculoasă în sineprin simplitate şi ingeniozitate, nu estesuficientă însă pentru aplicaţii imediate –de exemplu pentru realizarea unor senzorifoarte sensibili sau a unor componenteelectronice care să exploateze consecinţeleminiaturizării. Este nevoie de un al doileapas, poate mai complex, de manipulareşi integrare a nano-obiectului respectivîntr-un circuit electronic. Folosind o seriecontrolul proprietăţilor materialelorla scală nanometrică deschizând noioportunităţi şi promiţând o revoluţiela nivelul funcţionalității acestora.Imediat după aceea, nanotehnologiaa devenit o atracţie şi pentruinvestitori, agenţii financiare dincele mai renumite estimând pieţepotenţiale uriaşe pentru produseînglobând nano. După 20 de ani,constatăm că promisa revoluţieeste mai degrabă o evoluţie relativlentă, controlul la scară nano alproprietăţilor nefiind deloc simplu,proiecte complexe şi ulterior programenaţionale şi transnaţionalecu valori de ordinul sutelor de milioanede dolari fiind dedicate acestuiscop. De la ţările puternic dezvoltatela ţările emergente, toţi actoriieconomici importanţi au programede cercetare consistente dedicatedomeniilor materialelor noi şi nanotehnologiei.Numeroase grupuri decercetare din România au abordatcu entuziasm acest nou domeniuaproape de la începutul definiriisale. Masa critică necesară pentruprogrese importante, cuantificabile,în special din punctul de vedereal infrastructurii nu a fost atinsădecât relativ recent, când valoareainvestiţiilor în domeniul cercetării acrescut. Infrastructura de calitatea permis gradual abordarea unortematici mai complexe, al cărorpotenţial aplicativ a sporit în timp.MARKET WATCH 9

Cover StoryPentru a ajunge la aplicaţii, trebuie pași suplimentari prin care nano-obiectelepreparate prin diferite metode experimentale să fie integrateîn dispozitive precum tranzistori cu efect de câmpde tehnici litografice de rezoluţii diferite,fotolitografia şi litografia cu electroni, cercetătoriidin INFM au realizat dispozitiveelectronice care să aibă ca element activun astfel de nano-obiect, un fir de oxid dezinc. În aplicaţia realizată, firul de oxid dezinc a devenit canalul unui tranzistor cuefect de câmp. În figura de mai sus, se poateobserva un astfel de nanofir contactatelectric folosind seria amintită de tehnicilitografice, iar alături sunt prezentate şicaracteristicile de tranzistor cu efect decâmp măsurate pe acest dispozitiv. Trebuiesă menţionăm că la nivel mondial suntpublicate mii şi zeci de mii de lucrări încare sunt prezentate metode de obţinerea nanostructurilor de diferite feluri. Cutoate acestea, lucrările care să meargă maideparte şi să integreze nano-obiecteleamintite într-un mod controlat în circuiteelectronice reprezintă doar un procent extremde redus din acestea şi este un aspectpozitiv că cercetătorii români din INFMfac parte din clubul select al celor ce potface acest lucru.Creşterea potenţialuluiaplicativ prin adăugareade noi funcţionalităţiDrumul spre aplicaţii nu se opreşte aici.Spre exemplu, astfel de nanofire cu proprietăţielectrice bine controlate pot fi acoperitecu proteine capabile să facă respectivultranzistor un detector deosebit de sensibilpentru anumite molecule specifice. Cercetătoriidin INFM sunt implicaţi într-unastfel de proiect de tip EUROCORE, încare suprafaţa nanofirului urmează să fiefuncționalizată cu proteine specifice detecţieimirosurilor şi care va duce la creareaunui dispozitiv cu abilităţi de determinarea anumitor molecule semnal, mult superioareabordărilor clasice. Aplicaţiile unorastfel de detectori sunt nenumărate, pornindde la monitorizarea mediului, pânăla combaterea traficului de droguri saude substanţe periculoase şi monitorizareasănătăţii, cu costuri reduse, mai simple şimult mai practice decât sistemele existenteacum pe piaţă. Ceea ce trebuie subliniatîn acest exemplu este faptul că, într-untimp foarte scurt de la darea în folosinţăa noilor infrastructuri din cadrul INFM,s-a ajuns deja la exploatarea eficientă aacestora şi s-au obţinut rezultate notabile,atât din punctul de vedere al cercetăriifundamentale, cât şi al aplicaţiilor. Abordareadescrisă poate fi folosită şi pentrualte tipuri de nanofire, de exemplu CdTe,CdS sau alţi semiconductori din grupele2-6 sau 3-5 pentru aplicaţii optoelectronice,precum fotodetectorii de mare rezoluţie,nanofirele de Co, Ni sau Fe pentrudetectori de câmp magnetic sau aplicaţii înstocarea informaţiei.10 MARKET WATCH 1 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2013Metoda şablon se bazează pe o infrastructurărelativ simplă, dar rezultatele sunt extraordinareprin prisma controlului asupra morfologieinanostructurilor obţinute

Abordăricare duc spre aplicaţiila scală industrialăSunt şi cazuri în care astfel de nanoobiecteobţinute prin abordări specificemodifică extrem de drastic proprietăţilespecifice ale unor materiale relativ banale.Tot oxidul de zinc, sub formă de prismehexagonale submicronice care acoperă unmaterial textil, poate duce la modificareadrastică a proprietăţilor de udare aleacestuia. Este un efect care a fost observatpentru prima dată la frunzele de lotus şicare are drept consecinţă obţinerea unormateriale posedând proprietăţi de autocurăţare.În acest caz, metoda de preparareeste aşa-numita metodă de depunereelectroless, cunoscută de mai mult de 150de ani, care iniţial a fost aplicată pentrudepunerea metalelor pe suprafeţe neconductoarepentru obţinerea de oglinzi(argint) sau pentru acoperiri protectoaresau decorative (crom, nichel, cupru). Iatăcum, aplicate pentru un material nouşi pe un substrat ne-clasic, rezultateleobţinute sunt spectaculoase. Mai multdecât modificarea proprietăţilor de udare,acoperirea cu prismele microscopice deoxid de zinc îmbunătăţesc şi proprietăţileoptice ale materialului textil respectiv.Ceea ce este extrem de important în acestcaz este că abordarea este foarte simplă şiuşor scalabilă, fiind posibile cu uşurinţăaplicaţii la scală industrială.de curând de cercetătorii din INFM, esteelectrospinning-ul, metoda ce permiteproducerea de fibre polimerice cu diametrefoarte mici într-un câmp electricfoarte intens. Metoda permite obţinere decantităţi relativ mari de fibre microscopicecu proprietăţile morfologice, structuraleşi compoziţionale dorite. Mai multdecât atât, metoda a fost recent adaptatăşi pentru prepararea unor fibre anorganice,metalice sau semiconductoare prinprocese suplimentare de funcţionalizare.Creşte interesul actorilordin zona comercialăCeea ce am dorit să subliniem prinexemplele date a fost faptul că, îmbinareapotrivită de cercetători cu experienţă şiinfrastructura de cercetare adecvată, aşaCover Storycum găsim în INFM, duc la dezvoltareaunor metode de preparare a materialelornanostructurate cu larg potenţial aplicativ.Abordările descrise au atras dejaactori din zona comercială, atât companiimici şi mijlocii, cât şi companii maritransnaţionale, interesate de colaborărireciproc avantajoase. Practic, direcţiilede cercetare de acest fel sunt cele care voraduce României tranziţia către o producţieindustrială cu valoare adăugată din ceîn ce mai mare şi cu potenţial în găsireade pieţe de desfacere noi. Electrospinning-ul,o metodă promiţătoareDe fapt, obţinerea materialelor nanostructurateîn cantităţi mari, cu costurirezonabile, reprezintă una din problemelecele mai acute ale nanotehnologiei. Demulte ori, cantităţile de material obţinutesunt de nivelul milionimilor sau miimilorde gram, mult insuficiente în comparaţiecu nevoile pieţei şi la preţuri de cost carefac aurul să pară un material ieftin. Chiarîn cazul unor materiale în vogă, precumnanotuburile de carbon sau grafena, seîntâlneşte această problemă, acesta fiindun motiv pentru aplicaţiile limitate existentela momentul actual pe piaţă. Cercetătoriidin INFM au căutat întotdeaunasă abordeze tehnici de preparare care potdepăşi aceste dificultăţi, fiind conştienţică aplicaţiile de succes pot fi realizate numaifolosind metode care permit scalarea.O metodă foarte interesantă, abordatăAbordări simple, precum preparările chimice sau electrospinning-ul au rezultate extremde spectaculoase din punct de vedere al aplicabilităţii – de la textile cu proprietăţi deautocurăţare la fibre luminescente1 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2013MARKET WATCH 11

Success StoryPregătire strategicăviitoarei generații de maÎntreprinderile mici şi mijlocii reprezintă un sectorcheie al creşterii economice şi al dezvoltăriieconomice durabile. Analiza evoluţiei IMM aratăcă ele constituie un factor important de absorbţiea forţei de muncă şi un instrument important înrelansarea economică. Dezvoltarea sectorului IMMa dus la creşterea competiţiei, la diminuarea roluluimonopolist al marilor întreprinderi, la sporireaexporturilor şi a generat alternative economice şisociale eficace. În condiţiile în care economia mondialăeste afectată de schimbări dramatice, reacţiaIMM-urilor față de aceste schimbări trebuie să fierapidă şi fără echivoc. Proiectul „Program complexde stagiu de pregătire practică pentru studenţii dela facultăţile cu profil agronomic pentru a devenimanageri performanţi în mediul rural european”,recent finalizat, şi-a propus şi a reuşit să pregăteascăterenul fertil necesar creşterii unei noi generaţiide antreprenori, capabilă să contribuie determinantla relansarea mediului rural. Institutul Naţionalpentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii (INIMM)şi Facultatea de Îmbunătăţiri Funciare şi IngineriaMediului (FIFIM) din cadrul Universităţii de ŞtiinţeAgronomice şi Medicină Veterinară Bucureştiau scris împreună istoria unui „success story”.Drd. ing. Ana Maria Onu, preşedinte INIMMDr. ing. Răzvan Teodorescu, decanul FIFIMProiectul POSDRU 61636„Program complex destagiu de pregătire practicăpentru studenţii de lafacultăţile cu profil agronomicpentru a devenimanageri performanţi în mediul ruraleuropean” a pregătit studenţii FIFIM din12 MARKET WATCH 1 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2013punct de vedere practic, oferindu-le posibilitatea,pe de o parte de a se implicadirect în activităţile specifice domeniilorlor de pregătire, iar pe de altă parte, dea vedea anumite modele de organizare aunor firme şi de a identifica idei pentrudezvoltarea unor potenţiale afaceri.Facultatea de Îmbunătăţiri Funciareşi Ingineria Mediului este o facultatetehnică, prin urmare activitatea practicăeste elementul cheie pentru studenţi. Celepatru specializări de licenţă în care suntpregătiţi studenţii (Îmbunătăţiri funciareşi dezvoltare rurală, Ingineria şi protecţiamediului în agricultură, Inginerie economicăîn construcţii şi Măsurători terestreşi cadastru) şi cele trei programe de master(Ingineria şi protecţia mediului în spaţiulrural, Geomatică pentru ingineria mediului,Managementul investiţiilor în ecosisteme)obligă facultatea să ofere studenţilor odotare de excepţie pentru a înţelege şi asimilacât mai uşor informaţiile transmise încadrul cursurilor şi al lucrărilor practice.Principiul de organizare a activităţii didacticeeste acela că, pentru a înţelege câtmai bine un lucru, studentul trebuie să fieimplicat în mod direct în realizarea lui.Dacă ne gândim la semnificaţia,definiţia cuvintelor cheie cu care universitateaoperează zi cu zi: universitate,facultate, specializare, student, inginer,constatăm că toate au în comun un cuvânt:„pregătirea”. Prin urmare, misiuneaunei universităţi este de a pregăti specialiştide înaltă calificare, iar inginerul estespecialistul care are o pregătire profundă,tehnică şi teoretică, în domeniul lui despecializare. Pentru a fi pregătit atât dinpunct de vedere teoretic, dar şi practic,un student trebuie să efectueze cât maimulte stagii de practică.„Îi încurajăm pe studenţii noştri să nuuite că cei 4 ani de facultate trec foarterepede şi, dacă vor să-şi asigure o dezvoltaredurabilă, este necesar ca, pe lângăparticiparea la cursuri, lucrări practiceşi laboratoare, să se implice şi în viaţastudenţească, să participe la sesiuni decomunicări ştiinţifice, la stagiile şi programelederulate de noi pentru studenţi,dar şi în diferite acţiuni de voluntariat.

Success Storyrolul pe care un astfel de proiect îl are îndezvoltarea IMM-urilor şi a antreprenoriatuluiromânesc: “Lucrez de aproximativzece ani în sectorul întreprinderilormici şi mijlocii din România. Lucrez, defapt, cu oameni şi în fiecare zi din aceştiani i-am cunoscut, am interacţionat cuei, le-am ascultat cerințele de business,am realizat analize alături de ei, ne-ampus împreună întrebări şi am căutatrăspunsuri. Problemele şi întrebările aufost întotdeauna ale întreprinzătorului,dar zâmbetul şi satisfacţia legate de găsireaunei soluţii au fost întotdeauna aleomului. Iată de ce, pe parcursul acestorani, am căpătat convingerea că omul estecheia tuturor lucrurilor. Proiectul prezen-pentru formareanageri din mediul ruralÎn perioada masterului este importantca studenţii să lucreze şi să se integrezepe piaţa muncii, iar găsirea unui loc demuncă trebuie să constituie o preocuparepentru ei încă din ultimul an al cicluluide licenţă. Ne-am dorit ca prin proiectulde faţă să realizăm o interacţiune directăîntre studenţi şi mediul economic încădin timpul facultăţii, studenţii având posibilitateasă intre în contact cu firmele încare au efectuat stagiile şi să-şi creeze unportofoliu de contacte pe care să-l folosească,chiar şi după finalizarea studiilor”,afirmă dr. ing. Răzvan Teodorescu, decanulFIFIM.La rândul său, drd. ing. Ana MariaOnu, preşedintele INIMM, apreciazătat în cadrul acestui articol reprezintă unmodel despre felul în care, prin intermediulunui parteneriat și a unui concepteficient, studenții îşi descoperă și îşi formeazănoi abilități, menite să-i transformeîn managerii de mâine, capabili să-şiia destinul în propriile mâini şi să aducăvaloarea necesară dezvoltării mediuluirural şi economiei naţionale.”Obiectivele specifice proiectului aufost: Sprijinirea studenţilor de la facultăţilecu profil agronomic să participe laprogramul de stagii de pregătire practicăîn vederea dezvoltării aptitudinilorşi competenţelor necesare desfăşurăriiactivităţilor economice din mediul rural;Formarea aptitudinilor manageriale1 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2013MARKET WATCH 13

specifice mediului rural şi sprijinireatinerilor în dezvoltarea propriei afaceri;Orientare profesională şi consiliere antreprenorială.Acest proiect ambiţios şi-a propus caun număr de 500 de studenţi să beneficiezede stagii de pregătire practică. Înfinal, în baza feed-back-ului primit de lastudenţii participanţi şi datorită moduluiimpecabil în care au fost organizate stagiilede practică şi a implicării totale înproiect a partenerilor, s-a prelungit durataproiectului şi a fost suplimentat grupulţintă cu încă 100 de persoane.Rolul cheieal partenerilorPentru a furniza o dimensiune a complexităţiiproiectului, enumerăm în cele ceurmează toate firmele în care studenţii aurealizat stagiile de practică în RegiuneaSud-Muntenia: Judeţul Giurgiu: SC AgrozootehnicaS.A. Adunaţii Copăceni; S.C.Racman S.R.L; S.C. Cosmara S.R.L; S.C.Agromec Putineiu S.R.L; SC RomveliaProdcom S.R.L; SC Solprod S.R.L; SCTânăr Fermier 2009 S.R.L; SC LorionS.R.L.; SC Gardoiu S.R.L.; SC AndanyTrading S.R.L; SC Totagro S.R.L.; Staţiuneade Cercetare-Dezvoltare AgricolăTeleorman; Administraţia Naţională aÎmbunătăţirilor Funciare (ANIF), Sucursalateritorială Olt – Argeş, punctede lucru: Staţiile de pompare Ghizdaru,Cama Giurgiu, SPP6A. Judeţul Argeş:Institutul Naţional de Cercetare DezvoltarePentru Biotehnologii în Horticultură,Institutul de Cercetare – DezvoltarePentru Pomicultură Piteşti – Mărăcineni,Radicstar, Invest ProspeeD. Judeţul Sibiu:S.C. Natura SRL.Toţi partenerii au acordat sprijin înderularea proiectului, implicându-se întoată această perioadă prin alocarea deresurse importante. Câţiva parteneri auorganizat un număr mai mare de stagii,făcând astfel posibilă mărirea grupuluiţintă de la 500 la 600 de studenţi. Estevorba despre Institutul Naţional de CercetareDezvoltare pentru Biotehnologiiîn Horticultură, Institutul de Cercetare– Dezvoltare pentru Pomicultură, Piteşti– Mărăcineni, firma RADICSTAR din Piteşti,INVEST PROSPEED din Ştefăneştişi S.C. NATURA SRL din Sibiu.Principalele beneficii„În cadrul stagiilor de practică studenţiinoştri au înţeles cum sunt organizate acestefirme, au putut vedea că numai prin proiectefoarte bine puse la punct şi atent urmăritela implementare se poate asigura dezvoltareadurabilă în cadrul unei societăţi.Au văzut o altă față, mai puţin reflectată înmediile de comunicare, a firmelor din România,care funcţionează şi se dezvoltă încontextul actual şi au înţeles că, pentru a realizaceva în viaţă, este nevoie de mai multe“ingrediente”: seriozitate, profesionalism,cunoștiințe tehnice, inovaţie, perseverenţă.Au învăţat că nu se pot arde etape pentruo dezvoltare durabilă, atât profesională, câtşi personală. Au avut posibilitatea de a cunoaşteoameni care au reuşit, pornind de lao idee, să dezvolte un business, dar şi angajaţi,specialişti în diferite domenii, care şi-audezvoltat cariere în producţie sau cercetareîn cadrul societăţilor partenere”, considerădr. ing. Răzvan Teodorescu, decanul FIFIM.Pe lângă aceste stagii de practică,studenţii au beneficiat şi de instruiri peîntreaga perioadă a derulării proiectului,precum şi de cursuri de Antreprenoriat şiManagement de proiect, în urma căroravor obţine certificate autorizate de cătreMinisterul Muncii, Familiei, ProtecţieiSociale şi Persoanelor Vârstnice şi MinisterulEducaţiei Naţionale. Certificateleobținute în urma participării la acest proiectle conferă studenţilor un avantaj fațăde ceilalţi colegi şi îi ajută la completareaCV-ului cu elemente concrete, putândrăspunde astfel mult mai bine cerinţelorangajatorilor legate de experienţă.FIFIM îşi doreşte în continuare să dezvoltealte proiecte de acest tip din cel puţindouă motive: importanța incontestabilăa stagiilor de practică pentru formarea şiperfecţionarea studenţilor pentru formarealor ca inginer şi contribuţia financiarăsubstanţială cu care bugetul proiectuluisprijină universităţile, respectiv facultăţile,pentru asigurarea pregătirii practice astudenţilor. În paralel, INIMM gândeşteprograme similare, la capătul cărora areconvingerea că vor apărea IMM şi antreprenoride succes.Proiect cofinanţat din Fondul Social European, Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investeşte în oameni!14 MARKET WATCH 1 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2013

IT PersonalityDespre viziune, oportunităţi şi provocări cu Kostas„Mi-ar plăcea ca, pestecă am contat pentru MicVine dintr-o cultură mediteraneanăşi îi plac pasiuneaşi deschiderea oamenilordin România. Dar ştie că,dincolo de cifre şi indicatorieconomici, este nevoie deviziune, consecvenţă şi determinare.Kostas Loukas,noul General Manager alsubsidiarei locale aMicrosoft, are o imagineclară asupra principalelordirecţii strategice de dezvoltare,a oportunităţilor şia provocărilor cu care seconfruntă pe piaţa locală.Şi asupra a ceea ce poateface cu adevărat Microsoftpentru România în atingereaunei noi etape de dezvoltare.Gabriel VasileRadu GhiţulescuCu ocazia primei apariţii publiceîn postura de General Manager alMicrosoft România, aţi nominalizatdrept una dintre principalelepriorităţi ale mandatului dvs.tranziţia companiei către zona deservicii şi device-uri. Reprezintăaceastă direcţie o prioritate reală lanivel local?Concentrarea pe zona de servicii şi device-urieste o prioritate care nu acoperă16 MARKET WATCH 1 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2013doar România, ci este o strategie globalăcăreia ne dedicăm 100%, pentru că simţimcă acesta este răspunsul corect ladirecţia în care se îndreaptă IT-ul şi tehnologia,în general. Această concentrarea eforturilor pe zona de servicii şi deviceurieste imperativul nostru strategic şi reprezintăceea ce Microsoft vrea să devinăîn următorii ani, pentru că oamenii suntîn centrul tehnologiei. Cu această strategiesusţinută atât de produsele Microsoft,cât şi ale partenerilor noştri – dispozitivedeservite cu aplicaţii şi servicii potrivite –adresăm toate tipurile de cerinţe şi nevoiade schimbare apărută atât în mediul business,cât şi în cel consumer.Este o strategie care acoperă toateliniile de business ale Microsoft?Chiar dacă nu orice linie de business aMicrosoft va avea un device la bază, cusiguranţă va avea un serviciu. Microsoftlivrează servicii prin intermediul Internetuluide 10-15 ani – de exemplu, updateurilepentru sistemul de operare Windows–, iar paradigma Cloud reprezintăo continuare a acestei direcţii, pentrucă, practic, Cloud-ul a devenit un sistemde operare pentru Internet. Dincolo deabordarea tehnologică, Cloud-ul presupuneşi alte elemente foarte importante,precum orientarea către servicii, conceptulde SLA, livrarea pe bază de abonament,asistenţa permanentă acordatăclientului etc. Apoi, în Cloud vorbim deservicii de migrare, de suport, de serviciide dezvoltare pe tehnologia Microsoft anoi produse etc.Evoluţia ecosistemului de partenerilocali se conformează acesteistrategii?În pieţele mature această întrebare aredeja un răspuns concret, iar cei maiimportanţi parteneri au înţeles aceastăschimbare şi au deja un model debusiness bazat pe Cloud. În România,investim activ deja de trei ani în aceastădirecţie – training-uri cu partenerii,workshop-uri, mese rotunde, certificărietc. –, iar în ultimul an aceste eforturiîncep să îşi arate rezultatele. Nu este unproces facil şi nici nu cred că se aşteptacineva să fie uşor, pentru că este un procesde schimbare profund şi, inevitabil,unii parteneri se aliniază mai repede,alţii mai greu. Unii vor capitaliza, iar alţiivor pierde. Trenul a plecat, direcţia a foststabilită, din punctul acesta de vederelucrurile sunt clare, problema este cât derepede ne aliniem acestei direcţii tehnologice.Inevitabil, şi în România unii parteneriau sesizat această oportunitate detimpuriu şi deja generează venituri dinproiecte de tip Cloud. Trebuie să ţinempasul, fără să ne grăbim însă. Trebuie săascultăm clienţii, să adunăm feedback şisă acţionăm în consecinţă pentru a construipe termen lung.Există critici care incrimineazăadopţia prea rapidă a Cloud-ului, lanivel global. Cât de pertinente suntaceste critici?De aproape două decenii, companiile facinvestiţii „în avans“ în IT, fără ca beneficiileobţinute să fie imediate şi cu un impactmajor asupra organizaţiilor, în condiţiileîn care proiectele durau 2-3 ani. Odată cu dezvoltarea ofertei Cloud, IT-ul aînceput să răspundă mult mai repede cerinţelor,livrarea funcţionalităţilor este incomparabilmai rapidă, iar tehnologia actuală permite obţinerea unui ROI într-un

IT PersonalityLoukas, General Manager Microsoft Româniacâţiva ani, să realizezrosoft şi pentru România“timp mult mai scurt. Sunt răspunsuriadaptate cerinţelor actuale, pentru că, subefectul crizei economice, companiile însine s-au schimbat şi pun un accent multmai mare pe costuri şi pe productivitate.Provocarea este, acum, de a creşte gradulde încredere pe care IT-ul o oferă utilizatorilor.Mentalitatea care asociază IT-ulunui centru de cost trebuie să se schimbe,iar Cloud-ul are această putere, pentru cănu mai pune accentul doar pe funcţionalităţi,ci şi pe livrare şi productivitate, peatragerea de noi clienţi şi reducerea costuriloroperaţionale. Criza i-a determinatpe oamenii de afaceri să nu mai solicitemai multe funcţionalităţi în proiectele IT,ci moduri concrete de reducere a costurilorşi creştere a productivităţii. De aceea,accentul s-a mutat pe soluţii precumCRM, Business Analytics, Big Data etc.,pentru că trebuie exploatate orice oportunităţipentru creşterea bazei de clienţi.Kostas Loukas,General ManagerMicrosoft RomâniaCloud-ul introduce o modificaresemnificativă a modeluluide business, care afecteazăstabilitatea financiară a furnizorilorde servicii IT. Care este abordareaMicrosoft?Furnizarea de platforme în Cloud nu esteun business accesibil oricărui furnizorde servicii IT, pentru că schimbă sensibilstructura veniturilor şi implicăinvestiţii majore în infrastructurade tip centru de date. Puţinecompanii îşi permit aceastăabordare, iar Microsoft a investitenorm pentru a putealivra servicii de cloud computingcare să ne permităsă avem o relaţie pe termenlung cu clientul şi să ne1 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2013MARKET WATCH 17

IT Personalityrespectăm promisiunea că îi suntem alăturişi că îi vom livra permanent aceeaşicalitate a serviciului, în conformitate cuSLA-urile agreate. Este un model de businessdespre care nu putem spune că esteunul matur, dar avem stabilitatea şi putereafinanciară să îl susţinem pe termenlung. Şi credem că acest model va permiteunor categorii tot mai largi de companiisă utilizeze tehnologia pentru îmbunătăţireaactivităţii şi creşterea veniturilor.Iar această extindere a pieţei va compensaschimbarea modelului financiar.Ce obiective manageriale prioritareaveţi în orizontul de timp apropiat?Microsoft România reprezintă o entitateimportantă la nivel regional, mai alesprin prezenţa Centrului de Suport, careacoperă mai multe pieţe din zona EMEA.De aceea, unul dintre principalele obiectiveîl reprezintă creşterea şi extindereaacestui centru în următorii doi ani. Noiletehnologii, inclusiv produsele din categoriaCloud, vor avea servicii de suportdin România, iar resursele pe care le vomangaja vor avea un nivel ridicat de competenţă.În egală măsură, ne vom continuaeforturile atingerii obiectivelor pecare ni le-am propus în economia locală.Sunt trei direcţii în care acţionăm deja:prima urmăreşte creşterea gradului deadoptare a tehnologiei de către companiilemici şi medii locale, pe care dorimsă le susţinem în dezvoltarea activităţii.A doua direcţie este legată de educaţie şitinerii antreprenori, pe care îi susţinem îndemersurile de începere a unei afaceri. Oa treia componentă este cea guvernamentală,unde urmărim creşterea productivităţiişi transparenţei în sectorul public.Am derulat activităţi pe fiecare din acestedirecţii în ultimii ani şi avem şi pentruperioada următoare acţiuni concrete planificate.Cât de eficient este demersulMicrosoft vizavi de companiilemici şi mijlocii, având în vedere că,raportat la nivelul restului ţărilor UE,România are un nivel foarte redusde adopţie a tehnologiei la nivelulIMM-urilor?Situaţia semnalată de statistica europeanăreprezintă o oportunitate majoră decreştere pentru economia românească,prin modernizarea acestei largi categorii18 MARKET WATCH 1 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2013de companii care nu foloseşte încă tehnologiapentru susţinerea şi dezvoltareaactivităţii. Orice strategie de creştere aeconomiei naţionale care nu include segmentulIMM este, din start, incompletăşi fără şanse reale de potenţial succes. Pede altă parte, nu există o soluţie magicăcare să remedieze rapid această situaţieşi să aducă România la nivelul european.Este un efort de durată, iar Microsoft,alături de partenerii săi locali, şi-a asumatsarcina de a asigura atât disponibilitateatehnologiei pe piaţa locală, cât şi efortuleducaţional aferent, prin training-uri,promovare, pregătire şi certificare etc.Pentru a fi însă cu adevărat eficienţi, trebuiesă înţelegem care sunt obstacolelereale care stau în calea adoptării tehnologiei,iar aceasta înseamnă să colectăm„Provocarea este, acum,de a creşte gradul deîncredere pe care IT-ulo oferă utilizatorilor“feedback din piaţă, atât de la parteneri,cât şi de la clienţi şi potenţiali clienţi.Tehnologia poate face diferenţa pentruun IMM şi avem peste 10.000 de companiidin această categorie care sunt înlegătură cu Microsoft. România are avantajulde a fi o piaţă avansată din punct devedere al comunicaţiilor şi al infrastructurii,ceea ce mă face să cred că situaţiaţine de cultura locală de business şi deeducaţia în utilizarea acestor tehnologii.Din această perspectivă vom continuasă ne concentrăm eforturile la nivelulmediului educaţional pentru a crea acestedeprinderi de exploatare a tehnologiei înderularea activităţii companiilor.Care sunt principalele oportunităţide business concrete pe care leoferă pentru Microsoft acest anfiscal?Anul curent aduce mai multe direcţii dedezvoltare pentru Microsoft în România.Numeroase instituţii publice aşteaptăaprobarea accederii la finanţarea europeanăpentru demararea unor proiecte demare interes şi, aşa cum am menţionat,putem ajuta instituţiile guvernamentalesă obţină un nivel ridicat de transparenţăîn procesele interne şi în serviciile oferitecetăţenilor. O altă direcţie importantăeste reprezentată de sistarea suportuluipentru Windows XP, începând din 2014,şi necesitatea migrării la un sistem deoperare actual pentru numeroase companii.Potrivit analizelor noastre, bazainstalată de Windows XP în Româniaeste mare, iar procentul este similar înmajoritatea domeniilor de activitate. XPa susţinut numeroase companii în ultimii10 ani, însă este un produs vechi şi carenu mai corespunde cerinţelor actuale – afost o experienţă bună, care trebuie însădepăşită. Din perspectivă comercială,oportunităţile sunt legate de ajutareaclienţilor de a deveni mai eficienţi cu ajutorulserviciilor de Cloud, dar şi în efortulatragerii a maimulţi clienţi finali,cu soluţii bayate peDynamics CRM.Oferim clienţilor înprimul rând serviciiîn Cloud, însă le oferimşi posibilitatearulării acestor produsede pe propriainfrastructură, precumşi o abordare mixtă, în conformitatecu cerinţele lor specifice. Opţiunile multiplereprezintă un element diferenţiatorimportant, Microsoft fiind singura companiecare poate oferi această libertate dealegere.Dincolo de strategii, obiective şioportunităţi, care sunt primeleimpresii cumulate după venirea laconducerea Microsoft România?Vin dintr-o cultură mediteraneană, încare oamenii sunt, probabil, cea mai importantăcomponentă. Am fost surprinsde calitatea şi deschiderea oamenilor dinRomânia, atât în cadrul Microsoft, cât şila clienţi şi parteneri. Îmi place că oameniipun pasiune în ceea ce fac şi sunt dornicisă se dezvolte. Pentru mine, funcţiade General Manager nu înseamnă doarcifre, procente şi indicatori economici,înseamnă viziune şi determinare, precumşi efort şi consecvenţă necesare pentru atrece la următorul nivel. Mi-ar plăcea ca,peste câţiva ani, să mă uit în urmă şi sărealizez că am contat pentru Microsoftşi pentru România în atingerea unei noietape de dezvoltare.

Încep pregătirile pentru PMdays 2013PMI Romania Chapter anunţă organizarea unei noi ediţii a PMdays,eveniment dedicat managerilor de proiect din România. Ajuns laediţia a patra, evenimentul PMdays 2013 va fi deschis de dr. DavidHillson, PMI-Fellow HonFAPM FIRM FRSA CMgr FCMI, supranumit„The Risk Doctor“, expert international in domeniul managementuluiriscurilor. Dr dr. Hillson va sustine o preyentarea intitulată „Creatingsilver linings: how to find and capture opportunity“, care va aduceo noua abordare asupra riscului din perspectiva managementuluioportunităţilor. La eveniment, care se va întinde pe durata a douăzile, şi-au mai anunţat participarea Olivier Lazar, Manon Deguire,Giusi Meloni, Mark Gray, Silvana Wasitova, Florian Ivan, AlexandruGris şi multi alţii, ce vor aborda teme variate, precum: managementulechipei, comunicarea în proiecte, leadership, managementulstakeholderilor, metodologiile Agile. Invitaţi din Polonia, împreunăcu profesionişti activi în managementul proiectelor cu finanţare europeanăîn România, atât în mediul public, cât şi privat, vor dezbateproblemele din proiectele cu finanţare europeana în cadrul unuipanel moderat de preşedintele PMI România Chapter. Evenimentulva culmina cu decernarea premiilor competiţiei „Proiectul Anului“, organizatăde PMI Romania Chapter. Competiţia îşi propune să promovezeşi să premieze proiecte de succes implementate în ţara noastrăîn următoarele domenii: IT&C, CSR, cercetare şi dezvoltare, educaţie,construcţii şi proiecte cu finanţare europeanăXerox – lider pe segmentul serviciilorde management al documentelorXerox a fost desemnată pentru al patrulea an consecutiv lider pe segmentulserviciilor de management al documentelor (MPS) în raportulIDC 2013. Potrivit raportului, oferta Xerox s-a aflat printre cele maiextinse dintre cele nouă evaluate în total. Compania s-a făcut remarcatănu doar pentru oferta sa extinsă de servicii, ci şi pentru abilitateasa de a concepe soluţii inovatoare prin care marile companii şi IMMurilesă obţină reduceri de costuri.„Companiile caută modalităţi de integrare a imprimării şi a fluxurilorde lucru cu documentele în infrastructura IT, ajutând companiile nudoar să imprime la costuri mai mici, ci chiar să tipărească mai puţin.Experienţa noastră cu mediul de imprimare ne permite să construimstrategii de management al conţinutului şi de automatizarea proceselor de business, care simplificămodalităţile de lucru cu documentele”, a declaratMike Feldman, senior vice president,Xerox Global Document Outsourcing andManaged Print Services. Investiţiile Xerox însofturi şi soluţii includ instrumente care furnizeazăindicatori predictivi şi informaţii, pentrua simplifica procesele de imprimare şi a reducecosturile cu documentele pe viitor. În plus, XeroxConnectKey le permite utilizatorilorsă scaneze şi să încarce documente încloud, să trimită documente esenţialede business direct în procesele de lucruşi să le tipărească în mod sigur şi uşorde pe orice dispozitiv mobil. 1 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2013ŞtiriSAP Mobile Banking– soluţia anului pentruMobile CommerceSoluţia SAP Mobile Banking a fost desemnată soluţiaanului şi a primit premiul „Mobile Banking Award2013”, în cadrul galei de decernare a premiilor „FutureMobile Awards for Mobile Commerce”, acordatede compania de cercetare Juniper Research.SAP a primit premiul pentru soluţiile completede mobile banking, plăţi mobile şi transferuri debani de pe telefonul mobil, dedicate atât pieţelordezvoltate, cât şi celor emergente. Printre acestesoluţii premiate se numără SAP Mobile Bankingşi SAP Mobile Inclusive, care permit instituţiilorfinanciare de pe pieţele emergente să ofere serviciibancare celor care nu au acces la ele, totul prinintermediul canalelor mobile.„Câştigarea premiului Future Mobile Awardfor Mobile Commerce oferit de Juniper pentru aldoilea an consecutiv este o dovadă a competenţeiSAP ca lider în domeniul inovaţiei în comerţul mobilşi mobile banking. Importanţa canalelor mobileva continua să crească, pe măsură ce instituţiilebancare vor dezvolta strategii omnidirecţionale, cuscopul de a stimula importanţa consumatorilor, dea reduce costurile şi de a găsi noi surse de venit”, adeclarat Matthew Talbot, Senior Vicepresident aldiviziei Mobile Commerce, SAP.Romtelecom și Cosmoteau ales Charisma RetailTotalSoft a implementat Charisma Retail în cadrulrețelei de magazine Romtelecom, membră a grupuluiOTE. În urma acestei implementări, soluțiaTotalSoft este utilizată în 344 de magazine alegrupului OTE, aparținând brandurilor Romtelecom,Cosmote și Germanos.Pentru aceste branduri, TotalSoft a dezvoltatîn Charisma Retail funcționalități care permit uncontrol total al stocurilor şi o consolidare a încasărilorla nivelul grupului. Încasarea facturilorde servicii se poate face doar pe baza verificăriinumărului de telefon sau a codului de abonat, înorice magazin aparținând grupului OTE. În urmaintegrării bazelor de date cu clienții Romtelecomși Cosmote, operatorii din magazine pot oferiinformații privind planul tarifar pe care îl au șiextraopțiunile pentru care pot opta, încasarea facturilorsau istoricul ultimelor facturi. Pe piața deretail și distribuție produse și servicii de telefoniemobile, Charisma Retail este utilizată în peste 570de magazine.MARKET WATCH 19

Company ProfileCezar Cursaru, CEO GECAD NET:„Principalul capital al GECAD NETsunt oamenii din echipă“Cezar Cursaru a preluat în martie a.c. conducereaGECAD NET, companie care a înregistrat o creşterede 15% anul trecut şi preconizează menţinerea evoluţieipe plus şi anul acesta. Am discutat cu noulCEO care sunt motoarele de creştere identificate deGECAD NET şi care sunt strategiile câştigătoare.Împliniţi în curând şase luni de lapreluarea poziţiei de CEO GECADNET. Care sunt principalele obiectivepe care vi le-aţi propus să le atingeţiîn această perioadă?20 MARKET WATCH 1 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2013Înainte de toate, se impune o precizare:la venirea mea în GECAD NET, am fostuimit de calitatea oamenilor pe care i-amgăsit în companie. Din experienţa anterioară,vă pot spune că în orice organizaţieexistă diferenţe sensibile între nivelurilede pregătire profesională, şi nu numai, aleangajaţilor. Aici însă am avut parte de osurpriză foarte plăcută, nivelul competenţelorfiind unul foarte ridicat. Ulterior, aminvestigat această „anomalie“ fericită şiam descoperit cauzele: pe de o parte, estevorba de oameni cu vechime şi cu experienţăreală în piaţă, iar pe de altă parte,compania a trecut printr-un proces deconsolidare, care a făcut ca în companie sărămână cei mai buni dintre cei mai buni.Am făcut această precizare, pentru că unuldintre primele mele obiective la venireaîn GECAD NET a fost acela de a înţelegeatribuţiile şi de a evalua competenţele şicapabilităţile fiecăruia dintre oameni, nudoar din prisma rezultatelor lor, ci şi amotivaţiilor pe care le au, a abordărilor şistrategiilor pe care le utilizează, a roluluipe care îl au în mecanismele de business.Este un proces delicat, pentru că este vorbade oameni foarte buni, prin urmarefoarte ocupaţi, cu un grad de încărcare ridicat.Am reuşit însă şi, cu ajutorul acestoroameni, am acces la o înţelegere în profunzimea business-ului GECAD NET şia modului de desfăşurare a acestuia. Ceeace mi-a permis startarea celei de a douaetape, aceea de transpunere a scopurilororganizaţiei la nivelul obiectivelor individuale.Este un demers continuu, pentrucă impune un efort de ajustare constant,fiind vorba de o comunicare bidirecţională– feedback-ul oferit de oamenii din primalinie ne permite să ne aliniem mai corectla realităţile pieţei şi să concepem strategii,dar şi instrumente mai eficiente.Ce schimbări importante –la nivel operaţional, dar şi strategic– aveţi de gând să implementaţiîn următoarea perioadă în cadrulcompaniei?Avem ca obiectiv generic asumat dublareacifrei de afaceri în 3-4 ani. Este clarcă, în contextul unei pieţe care stagnează,acest lucru nu se poate realiza doar princreşterea nivelului de performanţă în liniilede afaceri existente, care înregistreazărezultate foarte bune, ci şi prin adăugareade noi direcţii de business. Pentru aceasta,ne vom concentra în perioada imediaturmătoare pe definirea şi ajustarea unorstrategii aliniate cât mai corect realităţilorexistente în piaţă. Iar una dintre principaleledirecţii identificate a fost intrarea pepiaţa locală de externalizare a serviciilorIT, cu focus pe zona companiilor micişi mijlocii. Fără a neglija însă şi sectorulmarilor companii. Este necesară aceastăabordare diferenţiată, pentru că nevoileşi cerinţele sunt diferite – astfel, dacă înzona IMM ne confruntăm cu cereri detipul externalizării activităţii întreguluidepartament IT, în zona „enterprise“ estepreponderentă externalizarea unor activităţispecifice. Chiar dacă piaţa noastrăprincipală este reprezentată de sectorulIMM, lucrăm intens şi în zona companiilormari, pentru că avem deja ADN-ulpotrivit, dar mai sunt necesari câţiva paşiîn acest sens, cum ar fi extinderea portofoliuluide soluţii şi certificări, în paralelcu angajarea de noi oameni, dedicaţi,pentru că majoritatea resurselor noastresunt alocate la momentul actual clienţilordin zona IMM, un sector cu un nivelridicat de interacţiune. Aceste două noidirecţii se adaugă celor trei deja existenteîn cadrul GECAD NET. Prima dintreacestea, din punct de vedere cronologic,este cea reprezentată de soluţiile de proiectareasistată de calculator, respectiv deaplicaţiile Autodesk, care generează acumundeva între 25-30% din cifra de afaceri.O a doua direcţie, care a crescut rapid înamploare şi importanţă, este cea a soluţiilorMicrosoft – portal, colaborare, comunicaţiiunificate, licenţe la volum etc. –,care au ajuns să asigure aproximativ 55%din cifra de afaceri. O a treia direcţie, încare GECAD are o experienţă deosebită,este cea a direcţiilor de securitate, un domeniupe care ne vom concentra atenţiaîn următorul interval, pentru că dorimsă valorificăm expertiza companiei prinadăugarea în portofoliu a unor noi soluţiiale unor producători de nişă.Care sunt ofertele cu care adresaţisectorul companiilor mici şi mijlocii?Suntem prezenţi în piaţa IMM cu câtevaoferte importante, dintre care cea maiimportantă este SystemV, o soluţie deprivate cloud „la cheie“, care include treitehnologii într-un singur pachet hardware

Company Profile(un server fizic) şi software (trei soluţiiMicrosoft: Windows Server 2012, Hyper-V şi Microsoft System Center 2012). Oaltă ofertă este cea de Virtual Desktop,care permite organizaţiilor de dimensiunimici şi medii să adopte modelul Opex vsCapex la nivel operaţional. Aceste douăoferte vor fi incluse în strategia de externalizareamintită, astfel încât să putemrăspunde cerinţelor specifice. Unele organizaţiidoresc externalizarea completăa departamentului IT, dar păstrându-şiinfrastructura informatică on-site, alteleoptează pentru înlocuirea completă ainfrastructurii – pe care le putem deserviprin soluţii personalizate de tip Cloud –,în timp ce o altă categorie de companii seorientează către o abordare hibridă. Neampregătit deja pentru a putea oferi răspunsurituturor acestor tipuri de solicitărişi avansăm rapid către o ofertă completă.Sectorul IMM, în comparaţie cu cel „enterprise“,este mult mai dinamic, ciclulde achiziţie este mult mai scurt în cadrulcompaniilor mici şi mijlocii, unde interlocutorulprincipal este, în marea majoritatea cazurilor, un factor decident, ceeace scurtează lanţul decizional. Iar deciziaeste luată, de cele mai multe ori, pe bazaunui business case şi nu pe argumente ceţin de tehnologie. Este vorba de beneficiileconcrete – operaţionale sau financiare– care se pot obţine prin migrarea cătreun anumit tip de operaţiune.Aveţi o amplă experienţă în piaţaIT locală, acumulată atât în cadrulmarilor companii locale, cât şiîn subsidiare ale unor jucătoriimportanţi la nivel mondial.Din această perspectivă, careconsideraţi că sunt elementelede specificitate ale GECAD NETcare acţionează ca factoridiferenţiatori în piaţă?Piaţa locală, la momentul actual, nu seremarcă printr-o diferenţiere clară lanivelul ofertei – atât în ceea ce priveşteprodusele, cât şi serviciile. De exemplu,din perspectiva liniilor noastre mari debusiness – Microsoft şi Autodesk –, sepoate spune că oferim soluţii standard,dar generăm valoare adăugată prin serviciileadiacente de consultanţă, instalare/implementare, configurare, personalizare,instruire etc. Sunt servicii care generează,acum, o valoare de aproximativ 20% dincifra de afaceri şi preconizăm o creştereconstantă a acesteia. Revenind însă laîntrebarea iniţială, din perspectiva mea,principalul factor de diferenţiere al companieinoastre este factorul uman – şi, aşacum aminteam la început, GECAD NETdeţine o echipă puternică, cu competenţereale şi o experienţă solidă în piaţă, şi careare know-how-ul necesar interacţiuniicu clienţii şi înţelegerii problemelor realeale acestora. Iar dovadă concretă în acestsens este numărul în creştere al clienţilorpe tehnologii Cloud şi servicii externalizate,care provin din zona IMM. Sunt„subiecte“ care generează, încă, reticenţăîn piaţă, însă modul nostru de abordarenu este centrat pe tehnologie, ci pe beneficiilepe care le putem genera, maiexact răspunsurile concrete pecare le putem oferi – prin variitehnologii – la cerinţele clienţilor. Avem oabordare flexibilă, prin care nu încercămsă impunem clientului un anumit produsşi/sau serviciu, ci să îi oferim posibilitateade a alege, în cunoştinţă de cauză, dintr-opaletă cât mai extinsă de soluţii pentruproblemele lui. În plus, tocmai pentru căînţelegem problemele cu care se confruntăîn special companiile mici şi mijlocii, nesusţinem oferta printr-o serie de serviciifinanciare, care le facilitează acestora procesulde achiziţie, respectiv efortul investiţionaliniţial. Sunt materializări concreteale strategiei proactive GECAD NET, princare acordăm în mod constant oatenţie deosebită identificăriitendinţelor din piaţă, carene asigură o creştere petermen lung.1 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2013MARKET WATCH 21

Lumea geospaţialăSfaturi pentru noviciiîn geospaţial – cum învăţămdin greşelile trecutuluiÎn administrația publică din România – în principal în cea locală– soluțiile geospațiale au cunoscut un avânt remarcabil,cel puțin în ultimii ani. Acum putem vorbi cu mândrie despreBest practice românesc în GIS. Să nu ne imaginăm însă căGIS-ul este o soluţie magică şi că, odată implementat, rezolvătoate problemele din instituţie. Luiza SanduEste adevărat că tot mai multeprimării și consilii județenesunt interesate să utilizezeaceste sisteme informatice,capabile nu numai să eficientizezeactivitatea autoritățilorîn care sunt implementate, ci și să asigureinformații utile atât cetățenilor, cât și altorinstituții. Însă drumul până la materializareaunei soluţii geospaţiale, gânditădupă chipul şi asemănarea instituţiei careo cumpără, este adesea presărat cu diferiteobstacole. Am stat de vorbă cu câţiva dinveteranii în GIS care s-au lovit şi ei la începutde probleme multiple: creăm sau nuun departament GIS, cum asigurăm continuitateadepartamentului dacă se schimbămanagementul, standardizăm sau nu, cucine vrem să mai facem schimb de date şicum îi atragem în sistem?Greşelile începutului,sfaturi pentru noviciÎnainte de implementarea unei soluțiigeospațiale, toate departamenteletrebuie să își pună cerințele înprealabil de acordAlexandrina Papa,CJ Mehedinți, în cadrulstructurii arhitectului șef,Compartiment Bancade Date GIS22 MARKET WATCH 1 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2013„La vectorizarea drumurilor, am mers peortofotoplan, nu am colaborat foarte binecu specialistul de la tehnic care se ocupăde partea de drumuri și nu am verificatși cu PUG-urile de pe teritoriul căroraerau acele drumuri. S-a vectorizat limităstânga, limită dreapta, ax drum și apoila recepția datelor am constatat că existădeviații mari față de lege și față de pozițialor în PUG-uri. A trebuit să renunțăm laatâta muncă, să vectorizăm doar ax drumși să hotărâm care este de fapt traseuldrumurilor pe care le gestionăm.”Alege cu grijă furnizorul, nu ține contdoar de prețul cel mai micConstantin Moga,șeful direcției ITdin CJ Mureș„Când am începutproiectul GIS s-a pusproblema alegerii partenerilorcu care vomlucra. Cred că alegerea trebuie făcută înașa fel încât să știi cu cine lucrezi. Să fieniște oameni care știi că-ți vor răspundeexigențelor și cerințelor pe care le ai. Dece? Pentru că nu trebuie să alegi un soft,ci o colaborare, în urma căreia vei realizaaplicații. Nu trebuie să alegi un partenercare s-ar putea să dispară după câtevaluni sau un an de zile. Trebuie să fie unpartener de cursă lungă.”Definește-ți clar nevoileînainte să te angajezipe drumul geospațialClaudiu Zoicaș,consilier Delegaţiapermanentă a Românieila NATO„Poate că cea mai mare greșeală pecare o face un om care intră în lumeageospațială este să înceapă să lucreze fărăsă își definească clar nevoile și fără să seconsulte cu cei care l-ar putea asista înluarea unor decizii corecte. Am intrat înlumea geospațială prin poarta numităIntergraph și, practic, contactul cu ei ne-apermis să începem să ne punem întrebărilecorecte. Recomandarea mea ar fi săînceapă să caute oameni competenți și deîncredere.”Gândeștepentru viitorCătălin Tiseac,consultant şi partenerPMSolutions„O importantă greșealăidentificată a fost oabordare bazată pe cerințe foarte detaliatela începutul proiectului, care pe parcursulimplementării s-au dovedit că nurezolvă problema. Cerințele proiectuluitrebuie să fie scalabile, flexibile, să poatăacoperi o evoluție în timp. Beneficiarulsoluției ar trebui să plece de la probleme,iar cerințele să fie definite în etapade analiză, fără a impune niște termenefoarte stricte pentru etapa de analiză șiproiectare, pentru că, de cele mai multeori, s-a dovedit că după proiectare, atuncicând construiești soluția, revii la analizăși proiectare.”

Lumea geospaţialăInstruiește oamenii tot timpulIleana Spiroiu,directorul CentruluiNațional de Geodezie,Cartografie,Fotogrammetrie șiTeledetecție, instituțiesubordonată ANCPI„O greșeală a fost faptul că nu am construitde la început baza de date și nu amstructurat-o după necesități. Am lăsatcumva opțional ca această bază de date săfie completată în timp. Directiva INSPIREnu a fost adaptată la modelul românescși atunci ne-am dat seama că anumitecâmpuri ne lipsesc, că anumite atributetrebuiau culese și nu le-am cules, ceea cene-a îngreunat activitatea. O altă problemăimportantă este cea legată de mentalitate.GIS-ul trebuie introdus treptat. Operatoriitrebuie instruiți o perioadă mai lungă detimp decât cursurile pe care ți le oferă celcare îți vinde licențele. De ce? Pentru căoamenii nu se dezvoltă uniform, și uniidintre ei sunt rapizi, iar alţii încearcă săpună frână, pentru că nu țin pasul cuceilalți. Trebuie foarte bine făcută aceastăselecție a personalului.”Creăm sau nu undepartament GIS?Cătălin Tiseac„Un departament GIS în adevăratul sensal cuvântului nu îl văd ca pe o entitatede sine stătătoare, pentru că într-oadministrație publică utilizatorii de GISvin din mai multe zone funcționale,iar rolul IT-ului, pentru că atunci cândvorbești despre GIS te duci cu gândul căacest departament este undeva la IT, estede a asigura suportul atât pentru utilizare,cât și pentru dezvoltarea soluției.”Claudiu Zoicaş„NATO a dezvoltat o broșură pentru sistemulde lecții învățate. Sunt conferințeanuale cu 600 de participanți, în careexperți în knowledge management participăși asistă NATO în definirea acestuisistem. Concluzia conferințelor are formaunui templu, cu o fundație, cu un primnivel numit mentalitate, al doilea nivelse numește leadership, după care sunttrei coloane – oameni, procese, tehnologii,iar acoperișul se numește sharing– împărtășirea şi schimbul de informații.Aș spune că printr-o comparație întreacest sistem și necesitatea unui compartimentGIS, cred că e nevoie să existe uncompartiment GIS, în schimb cred că eimportant şi ca în fiecare compartimentsă fie o persoană care înțelege fenomenulși care conectează cumva acel compartimentla compartimentul GIS dacă acestaeste creat”.Gheorghe Pătraşcu,arhitect şef al Capitalei„Aici trebuie distinsefoarte clar două aspecte– partea de informațiepropriu-zisă și parteade suport IT. IT-ul ca și compartimentnu poate să asigure și partea de managementa datelor. În general, IT-ul are șiresponsabilitatea datelor – aici mă referîn special la București – și nu sunt înstare să le mențină, să le gestioneze, pentrucă nu au specialiștii necesari.”Ileana Spiroiu„În organigrama instituției există undepartament care se numește IT și GIS.În instituțiile de stat este foarte greusă faci două servicii în loc de unul,iar cele două sunt într-o totală legătură,pentru că persoanele care asigurăfuncționalitatea în parametri optimi abazelor de date sunt IT-iștii, iar cei dela GIS sunt creatorii și consumatorii deinformație geospațială.”Standardizare,interoperabilitateşi colaborare cualte instituţiiCătălin Tiseac„Dacă în trecut fiecare instituție își țineastrâns informația proprie și n-o dădeaaltcuiva, acum au început să se deschidă,au înțeles că și ei pot beneficia de la alteinstituții de alte categorii de informațiiși că este cel mai bine pentru fiecareinstituție să aibă tot setul de informații,mai ales că informațiile, inclusiv celegeospațiale, sunt perisabile. Să dețiiinformația corectă presupune un efortde a o actualiza. Fiecare instituție îșipoate actualiza informațiile pentru careeste proprietară, astfel încât efortul să fiedistribuit.”Ileana Spiroiu„Deși există un consiliu INIS, unde toateinstituțiile statului sunt obligate să vină1 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2013cu propuneri ca aceste date să fie interoperabile,nu am reușit să relaționămcu prea multe instituții la nivel centralși cu atât mai puțin la nivel local, pentrucă toată lumea are senzația că a punedatele în comun înseamnă a pierdeceva. Şi nouă ne-au trebuit câțiva ani săînțelegem că, dacă nu sunt fructificate,datele noastre sunt niște date moarte.Lucrăm foarte bine cu Direcția TopograficăMilitară şi cu Universitatea Tehnicăde Construcții București. Ne dorim sălucrăm foarte mult cu Apele Române,CNADR și Căile Ferate Române. Nureușim să relaționăm și să verificăm întrenoi informațiile.”Gheorghe Pătrașcu„Schimbul de date cu alte instituții înBucureşti e nul. O bază de date urbane,cum e la nivelul Bucureștiului, trebuiegestionată de primărie, operatorii detoate tipurile trebuie să aibă acces la ea șiprimăria în același timp să aibă acces labazele operatorilor.”Claudiu Zoicaş„Din perspectiva experienței mele la nivelulmunicipiului Oradea am încercat săcolaborez cu alte instituții, în numele ISUBihor, în cadrul Consorțiului GIS. Cred căe important să fie clar stabilite persoane încadrul fiecărei instituții, să existe legăturiîntre ele și să existe comunicare între acelepersoane – cafeaua băută de acei oamenie critică, aș putea spune. E important săfie construită încrederea între organizații,pentru că, dacă o instituție nu-și respectăpromisiunea de a actualiza informațiilecând a spus că le actualizează și de a o facecorect, asta generează în timp o lipsă deîncredere și ceilalți nu vor mai fi la fel deinteresați să facă parte din consorțiu.”Constantin Moga„Avem în funcțiune o aplicație pentru urbanismîn care proiectanții îşi pot descărcaacea parte de hartă de care au nevoie şidupă ce lucrează și fac modificări pot s-opună înapoi pe internet, iar noi o putemvizualiza și îngloba în aplicația noastrăexistentă. Dar, ca să putem face toate acestea,lucrurile trebuie să fie făcute într-unmod coerent și standardizat, pentru căstraturile și toate componentele lucrărilortrebuie să fie respectate de toți utilizatorii.Am semnat deja un protocol de colaborarecu Transelectrica, pentru aprobarea unorcertificate de urbanism.” MARKET WATCH 23

Business Solutions/Printing&ImagingCum să reducicosturile utilizăriiunei imprimanteCând vine vorba de economii într-o companie, nu foartemultă lume se gândeşte, din prima, la parcul de imprimanteca la o potenţială sursă de reduceri de costuri.Şi totuşi, dacă se monitorizează cu atenţie consumurileşi volumurile de print, se pot realiza economii nesperate.Şi mai ales binevenite, în orice companie, indiferent dedimensiunile ei. Radu GhiţulescuCerneala pentru imprimantăeste unul dintre cele maicostisitoare lichide pe carele achiziţionaţi în modconstant de pe piaţă. Potrivitunui studiu realizatrecent de „Consumer reports“, 1 galon decerneală de imprimantă costă, în medie,nu mai puţin de 9.600 de dolari (conformpreţurilor la nivelul lunii iunie 2013).Ceea ce ar însemna, potrivit aceleiaşisurse, că valoarea unui galon de cernealăechivalează cu cea a 2.652 de galoane debenzină. Sau a 6,5 sticle de Chateau Petrusdin 2012!Conform raţionamentului de mai sus,raportat în moneda autohtonă şi sistemulmetric aferent, 1 litru de cerneală (1 galonamerican echivalează cu aproximativ3,8 litri) valorează cât vreo 22 de sticle deşampanie Veuve Clicquot Ponsardin LaGrande Dame Brut 1996 - Reims. (Nu-inici pe departe cea mai scumpă şampaniecare se poate cumpăra în România, dareste destul de bine cotată în topul local albăuturilor de lux, iar titulatura impunerespect...).Dincolo de aceste echivalări, mai multsau mai puţin corecte, cerneala pentru24 MARKET WATCH 1 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2013imprimantă reprezintă unul dintre principalelecosturi cu consumabilele atuncicând vine vorba de printare. Pe de oparte, pentru că politica producătorilorde echipamente de imprimare este similarăcelei promovate de producătorii deaparate de ras („Dă gratis aparatul, darvinde separat lamele“). Iar lucrurile nustau aşa de azi de ieri, ci de aproape undeceniu – în 2003, un analist al grupuluifinanciar Bear Stearns estima că vendoriide imprimante îşi permit să acorde undiscount de până la 20% în pierdere lavânzarea unui echipament, pentru că îşipot recupera deficitul din marginea de60% profit pe care o au la cartuşele decerneală şi toner. Există voci care susţinchiar că, în cazul a doi mari jucători lanivel mondial din zona echipamentelorde printare-copiere, 80% din profit estegenerat de consumabile.Exagerările sunt inerente, dar ipotezeleenunţate explică, în bună măsură, de cemarii producători îşi protejează cu atât demare atenţie brand-ul prin soluţii din ce înce mai avansate de securizare a cartuşelor,dar şi prin strategii foarte agresive împotrivapieţei negre. Furnizorii de servicii„refill“ realizează reumplerea cartuşelorde cerneală cu produse non-originale,dar la preţuri considerabil mai mici. Esteadevărat, cu riscurile aferente însă, dintrecare cele mai importante sunt: pierdereagaranţiei echipamentului de printare, scădereacalităţii printului şi risc crescut dedefectare al capului de printare (de obicei,costul înlocuirii acestuia, mai ales la produseledin gama SoHo, este undeva între2/3 şi 1/2 din preţul unui nou echipamentsimilar).

Mai scumppoate însemnamai ieftin?!Una dintre soluţiile eficientede economisire la capitolulcerneală este, în mod paradoxal,achiziţionarea unui echipamentde calitate. Adică maiscump decât media pieţei.Conform studiilor de piaţă,diferenţa dintre o imprimantăieftină şi una ceva mai scumpăare o echivalenţă directăîn preţul printării per pagină.E adevărat însă că aceastăregulă nu se poate aplica nediferenţiat– trebuie luaţi încalcul diverşi parametri, precumtipul de materiale carese printează cel mai frecvent(preponderent alb-negru, documentecolor, fotografii etc.),volumul de printare (numărulde pagini imprimate pe lună),tipul de cartuşe utilizate (cartuşeseparate pentru fiecareculoare sau un cartuş careînglobează toate culorile),durata estimată de utilizare aechipamentului etc.Un alt aspect puţin adusîn discuţie de către vendorieste cel al „pierderilor“ decerneală, nu atât ca urmare aevaporării (invocate de cătreunii producători), ci mai multdatorate operaţiunilor dementenanţă (calibrarea capului,curăţarea acestuia etc.).Există experţi care recomandăchiar lăsarea imprimanteideschise pentru a evita ciclulde mentenanţă pe care imprimantaîl realizează automatla fiecare pornire. În astfel desituaţii, îngrijorarea vizavi deconsumul de energie electricănu este justificată, mai ales încazul imprimantelor ink-jet,care în stand-by au un consumfoarte mic. O altă recomandarefrecventă este ceaa printării în modul „Draft“,care permite reducerea consumuluide cerneală per pagină.O măsură cu efect similarconstă în înlocuirea fonturiloruzuale cu aşa-numitele„green fonts“, care asigurăun consum mai redus (deexemplu, fonturile CenturyGothic şi Times New Romanconsumă cu 20% mai puţinăcerneală decât Arial).Acestea nu sunt însă singurelemetode de reducere acosturilor printării – o altăsoluţie care poate contribuila economie, de hârtie deaceastă dată, o reprezintăutilizarea unui modul duplex.Dispozitivul, accesibil pentrumajoritatea imprimantelor şimultifuncţionalelor, îşi demonstreazăutilitatea mai alesîn activitatea de birou, undeprintarea faţă-verso genereazăeconomii importante de hârtie,reducând practic la jumătatevolumul de file utilizatîn mod normal. Dispozitivulduplex poate fi înlocuit prinrecuperarea hârtiei tipărite peo singură faţă şi reintroducereaacesteia, în dispozitivulde imprimare, dar soluţia nueste chiar aşa facilă, pentrucă necesită un loc special decolectare şi stocare a hârtieirecuperate, care să permităpăstrarea acesteia în condiţiioptime până la refolosire.Nu în ultimul rând, osoluţie foarte eficientă dea obţine reduceri sensibilede costuri pe termen lung,mai ales în companiile cumai mulţi utilizatori alocaţiper echipament, este cea autilizării de soluţii de managemental printării, prinintermediul cărora se poategestiona volumul printurilorşi se pot configura profile petipuri de utilizator. Soluţiilede acest tip permit definireade drepturi specifice fiecăreicategorii de utilizatori,limitând numărul de printurialocat acesteia, tipul deprinturi (alb/negru sau color,rezoluţie mică sau mare) etc.Astfel, dincolo de reducerilede costuri la nivelul consumabilelor,se realizează şi ocreştere sensibilă a duratei deviaţă a imprimantei.ECOLOGIC =ECONOMICCompania Konica Minolta vă pune la dispoziţietehnologii, setări de sisteme şi soluţii software menitesă susţină minimizarea impactului asupra mediuluiînconjurător şi, totodată, reducerea costurilor înafacerile dumneavoastră.Optând pentru multifuncționalele Konica Minolta,imprimante și aplicații software, veţi alege produseoptime care combină performanța cu eficiențaeconomică și ecologică.Vizitaţi www.konicaminolta.ro şi aflați despre diferiteleposibilități de reducere a costurilor, fără a neglija aspecteleecologice, beneficiind totodată de:CO 2Consum redus de energieConsum redus de hârtieMinimizarea pierderilor(materie primă, greşeli de tipar,toner etc.)Reducerea emisiilor de CO 2Timp scăzut de producţie

Business Solutions/BackupCât costă, cu adevCuantificarea costului unui downtime implică o abordarecomplexă, pentru că evaluarea impactului financiar trebuiesă ia în calcul nu doar pierderile directe de productivitate şivenituri, ci şi pe cele mai puţin vizibile, cum ar fi pierdereade oportunităţi, scăderea nivelului de loialitate al clienţilor,demotivarea angajaţilor, afectarea relaţiilor cu parteneriietc. Sunt pierderi reale, care pot fi atenuate sau chiar eliminateprintr-o abordare realistă proactivă. Radu GhiţulescuAberdeen Group a publicatîn 2010 un studiu asupraprevenirii dezastrelor şiimpactului acestora îninfrastructura IT a companiilor(„Disaster Avoidanceand Disaster Recovery“), la care auparticipat 125 de organizaţii din întreagalume. Unul dintre obiectivele acestei cercetăria fost cel de a aproxima o valoaremedie a impactului financiar pe care îlare o oră de downtime. Rezultatul obţinutîn urmă cu 3 ani de analiştii citaţi esteunul rotund: 100.000 de dolari pe oră.Desigur, valoarea indică în primulrând faptul că cele 125 de organizaţiicare au participat la studiu fac parte dincategoria companiilor mari, „large enterprises“.Ceea ce face ca aplicabilitateaacestei evaluări pe plan local să fie unarelativ redusă, ţinând cont de majoritateacovârşitoare reprezentată de IMM-uri îneconomia românească.Totuşi, un alt studiu realizat de acelaşigrup de consultanţă pe aceeaşi temă aratăcă, în perioada iunie 2010-februarie 2012,costul per oră al downtime-ului a crescut,în medie, cu 65%. Explicaţia dată de cătreanaliştii Aberdeen este bazată pe argumentulcă, în intervalul citat, gradul deinformatizare şi automatizare al proceselorde business în cadrul companiilor a crescutsemnificativ, ceea ce face ca impactulunui downtime să fie mult mai amplu.Este un argument a cărui pertinenţă se26 MARKET WATCH 1 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2013verifică şi pe plan local. Chiar dacă gradulde informatizare al companiilor româneştinu este unul chiar atât de avansat(prin raportare la companiile americanecare au participat la studiile Aberdeen citate),în mod incontestabil impactul unuidowntime este departe de a fi neglijabil.Evident, costul mediu al downtime-uluieste influenţat semnificativ de mărimeacompaniei şi, mai ales, de verticala încare aceasta activează, dar cele două elementeamintite nu sunt singurii factoricare afectează direct amploarea pierderii.Soluţia de compromisÎnainte de toate, trebuie precizat cădowntime-ul generează pierderi pe careîncă nu foarte multe companii locale leiau în calcul cu adevărat, evitând astfelinvestiţia costisitoare în crearea unuiplan coerent de continuitate operaţională.Strategia aceasta de „ascundere acapului în nisip“ este însă una păguboasăpe termen lung, iar argumentaţiile degenul „Nu o să ni se întâmple tocmainouă!“ sunt perdante din start. (Numaianul acesta giganţi precum Amazon,„New York Times“ sau Google au înregistrat„căderi“ de servicii extrem decostisitoare.)La fel de adevărat este însă că nicioorganizaţie, indiferent de ordinul său demărime sau de domeniul de activitate, nueste dispusă să investească masiv într-unplan de Disaster Recovery fără niciundiscernământ, în încercarea de a minimizariscul de downtime pentru toateaplicaţiile pe care le rulează şi întreagainfrastructură IT pe care o deţine. Redundanţatotală în cazul companiilor dedimensiuni medii şi mari este un dezideratfoarte costisitor, poate la fel de scumpca şi varianta ignorării riscurilor existenteîn mod real.Metoda de „compromis“ este de aidentifica aplicaţiile cu adevărat criticepentru desfăşurarea proceselor de business,serviciile tehnologice şi infrastructuraaferentă acestora şi apoi de a identificaefectele unui downtime al acestora. Înfuncţie de estimarea valorii potenţialelorpierderi identificate se poate aproxima uncost per oră al downtime-ului şi se poateobţine o aproximare a impactului total.Este metoda cea mai directă de a ajustaordinul de mărime al investiţiilor caretrebuie făcute în soluţiile şi strategiile decontinuitate a afacerii şi recuperare în cazde dezastru.Pierderile „invizibile“Aparent, totul este foarte simplu. Existănumeroase metode generice de calcul aledowntime-ului, mai mult sau mai puţindezvoltate. În principal, se iau în calculurmătoarele elemente:- pierderile la nivel de venituri directe;- impactul asupra cash-flow-ului;- pierderile de productivitate;- costul orelor suplimentare necesarepentru remedierea situaţiei (sau al reparaţiilorşsau al înlocuirii echipamentelorafectate).Sunt factori care pot fi cuantificaţirelativ simplu şi rapid. Nu la fel de facilăeste însă estimarea pagubelor „invizibile“generate de:- pierderea oportunităţilor de business;- scăderea indicelui de satisfacţie al

Business Solutions/Backupărat, Downtime-ulclienţilor, cu efecte directe asupra loialităţiiacestora;- afectarea relaţiei cu partenerii;- scăderea moralului angajaţilor;- pierderile de imagine.Este dificil de estimat care este costulratării unei oportunităţi, al pierderii unuipartener important sau al înlocuirii unuiangajat cu adevărat valoros. Şi totuşi,toate aceste pierderi „soft“ sunt costurireale.Factorul uman,vinovatulprincipalConform studiilorde piaţă, factoruluman reprezintăprincipalacauză a downtimeurilorneplanificate.Astfel, potrivit studiului„Visible Ops Handbook“ realizatde IT Process Institute,80% din downtime-uri sedatorează modificărilorrealizate de administratoriiIT (şi/sau echipeleoperaţionale)şi de către dezvoltatori.O statisticăpublicată de cătreEnterprise ManagementAssociation indică faptul că60% din problemele de disponibilitateşi scăderile de performanţăsunt rezultate ale greşelilor de configurare.Un studiu Gartner mai recent arătacă, până în 2015, 80% din problemele cuimpact major asupra disponibilităţii serviciilorşi aplicaţiilor critice se datoreazăintervenţiei factorului uman, iar 50% dinaceste întreruperi sunt rezultatul schimbărilorde configuraţii. (De exemplu,downtime-urile aplicaţiilor Web cauzatede modificările configuraţiilor sunt estimatela un cost mediu de 72.000 de dolariper oră.)Studiile statistice au arătat că hardware-uleste estimat a fi „vinovat“ de doar15-20% din downtime-urile înregistrate.Rata variază în funcţie de fiecare vendor şipoate diferi în cadrul aceleiaşi linii de produse,în funcţie de componente. Pe primulloc în topul factorilor care generează cea1 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2013mai mare rată de downtime-uri, analiştiişi specialiştii IT consideră că se află managementuldefectuos al bazelor de date.Principalele cauze ale erorilor sunt configuraţiilegreşite şi/sau modificările aduseacestora şi nivelul scăzut de competenţe aladministratorilor de baze de date.Riscul minim asumatSoluţii de minimizare a riscurilorsunt numeroase, dar acestea trebuiealese atât în funcţie decapabilităţile financiare, aşacum aminteam, cât şi înfuncţie de eficienţasoluţiei. Analiştiirecomandă dreptcea mai bună strategiede minimizare ariscului downtime-urilorconcentrarea efortului nudoar pe reducerea numărului deîntreruperi, ci mai ales pe reducereacât mai substanţială a durateiacestora.Este o abordare carepresupune creareaunor rutine şi aunor politici derăspuns rapid,training-ul continuual echipei IT,verificarea capabilităţiloracesteia în condiţii realeetc., condiţii pe care nu oricecompanie le poate îndeplini saunu şi le poate permite. În astfelde situaţii, externalizarea, respectivapelarea la servicii oferite de furnizori specializaţi,cu experienţă reală în piaţă, este osoluţie mult mai eficientă. Dar care trebuiealeasă în cunoştinţă de cauză, pentru cănu orice companie are nevoie şi, mai ales,îşi poate permite asigurarea unui nivel dedisponibilitate de 99,999%.MARKET WATCH 27

Business Solutions/GISArcGIS: O Platformăîntr-o ContinuăAnul acesta se împlinesc 20 de ani de reprezentareEsri în România. Ne aflăm într-unul din cele maiimportante momente ale profesioniştilor şi utilizatorilordin domeniul GIS. Schimbările majore ce au locîn domeniul tehnologiilor informaţiei şi al comunicaţiilor,cu impact şi asupra domeniului GIS, au impusca şi dezvoltarea aplicaţiilor software să reflecteaceste modificări, asigurând astfel o nouă evoluţieşi transformare a tehnologiei GIS şi a comunităţii deutilizatori. Esri a depus eforturi semnificative pentrulansarea noii versiunii, ArcGIS 10.2, incluzând şi funcţionalităţide integrare a datelor în timp real, instrumentede analiză online, capabilităţi de analiză spaţialăîn cloud, funcţii analitice bazate pe locaţie (BI),şabloane şi aplicaţii noi oferite gratuit utilizatorilor.De asemenea, capabilităţi avansate sunt oferite şicomunităţii dezvoltatorilor de aplicaţii. Aceste avantajeau permis o repoziţionare a tehnologiei GIS, dela un sistem software dedicat să expună informaţiageografică, la o Platformă complexă ce transformăfundamental fluxul şi procesele de business organizaţionaleşi implicit lumea înconjuratoare la care neraportăm astăzi. Elementele esenţiale ale versiunii10.2 sunt prezentate în cele ce urmează.Portal pentru ArcGISPortalul pentru ArcGIS devine astfelparte integrantă a infrastructurii ArcGIS„on-premises”. Dezvoltările semnificativedin ultimii patru ani realizate de Esriau fost cu precădere pentru distribuireaplatformei ArcGIS Online în mediulcloud dedicat publicului larg. Odată culansarea versiunii 10.2, această tehnologiea fost reproiectată şi dezvoltată caprodus separat, pentru a oferi suport28 MARKET WATCH 1 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2013deplin integrării cu infrastructurile IT şia utilizatorilor cu tehnologiile existenteşi proprii Organizaţiei dumneavoastră.Această tehnologie vă oferă astfel funcţionalităţinoi, precum:••Management de conţinut geospaţial detip enterprise şi organizaţional••Cartografiere simplă••Esri Maps for Office – integrare cusuita Microsoft Office••Integrare cu mediul de securitate specificorganizaţional şi de tip enterprise••Partajarea de seturi de date geospaţiale,hărţi şi aplicaţii••Grupuri de utilizatori dedicaţi••Servicii de mashup şi foarte multeaplicaţii, uşor configurabile de utilizatori••Integrare cu mediile enterprise, cuOffice SharePoint, SAP şi altele.Sunt oferite astfel posibilităţi de distribuire,integrare şi utilizare atât a informaţiilorcreate prin fluxurile de lucrugeospaţiale, cât şi a spreadsheet-urilorExcel şi a altor baze de date enterprisedin cadrul unei Organizaţii. Aplicaţiileexistente în Portal includ şabloane uşorde configurat şi de distribuit la nivelorganizaţional, departamental sau cătrepublic.Informaţie în timp realArcGIS permite acum integrarea datelorîn timp real direct în aplicaţiileGIS, permițând astfel utilizatorilor săfie conectați la modificările ce au locîntr-o lume care evoluează din ce înce mai rapid. O serie de tehnologii noipermit culegerea datelor în timp real șidiseminarea acestora prin intermediulplatformei GIS:••ArcGIS GeoEvent Processor forServer – este o extensie nouă a produsuluiArcGIS for Server și permite utilizatorilorsă se conecteze la fluxuri de dateîn timp real ce provin de la o mare varietatede senzori și permite procesareacontinuă și analiza acestor date în vedereatransmiterii unor informații cât mairelevante către utilizatorii finali sau cătrealte sisteme. Capabilitatea de a integradate în timp real transformă aplicațiileGIS în aplicații critice ce vin să sprijineprocesul decizional prin suportul pecare acestea îl oferă factorilor de decizie,spre a reacționa cât mai rapid și precis

Business Solutions/GISGISEvoluţie şi Dezvoltareindiferent de momentul sau locul în carese produc modificări ale stării de fapt.••Operations Dashboard for ArcGISasigură o vedere comună de ansamblupentru monitorizarea oricărui tip deeveniment. Operations Dashboardintegrează capabilităţile de hartă şio varietate de surse de date pentru acrea o privire (imagine) operaţionalăcomplexă incluzând grafice, liste,indicatori de avertizare şi de monitorizare,informaţii ce sunt actualizateautomat, reflectând astfel modificărileevenimentelor ce au loc în timp real.Operations Dashboard poate fi utilizatcu GeoEvent Processor pentru a monitorizaevenimentele în timp-real şi agenera dinamic analize spaţiale de tip„geo-fence” utilizând ariile desemnatepe baza unei analize specifice, funcţiede timpul-parcurs sau prin desenareaTipuri de informații integrate în Platforma Esri ArcGISsimplă a unui poligon sau filtrând pebaza unor atribute existente ale obiectelorgeospaţiale.••Collector for ArcGIS este o aplicaţiepentru platformele iOS şi Android,proiectată pentru echipele de lucruşi intervenţii din teren. Este utilizatăpentru a culege şi actualiza atât informaţiilespaţiale, cât şi atributeleutilizând smartphone-urile şi tabletelecu capabilităţi de poziţionare în terensau prin simpla indicare a locaţiei pehartă. Datele culese cu Collector forArcGIS pot fi afişate în timp real înOperations Dashboard şi în hărţileweb de pe ArcGIS Online sau Portal.Hărţile web permitutilizarea GIS de cătretoţi utilizatorii1 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2013Hărţile web GIS au evoluat şi reprezintăastăzi un instrument primar pentru generareaşi comunicarea informaţiei geograficeatât la nivel organizaţional, de tipenterprise, cât şi comunitar. Sunt foarteuşor de folosit, şi utilizând ArcGIS devinmult mai dinamice şi profesionale.ArcGIS 10.2 este astfel proiectat pentrua oferi utilizatorilor ajutorul în crearea,distribuirea şi utilizarea acestor hărţiweb GIS. Noile funcţionalităţi disponibileîn ArcGIS pentru realizarea hărţilorsunt foarte importante:••Servicii dinamice de imagini permitsetarea proprietăţilor serviciilor deimagini direct în cadrul hărţilor webGIS şi furnizarea conţinutului acestorservicii de imagini – în special pentrucolecţii foarte mari de imagini. Deexemplu, hărţile web GIS pot fi utilizatepentru a filtra un serviciu conţinândzeci de mii de scene de imaginiLandsat, astfel încât numai o selecţiede scene relevante să fie afişate cu oanumită combinaţie de benzi sau folosindo funcţie specifică, precum NDVI(Normalized Difference VegetationIndex) pentru a returna indexul de vegetaţie.Ferestre configurabile de hărţiweb GIS pentru afişarea serviciilor deimagini furnizează utilizatorilor atâtmetadatele imaginilor specifice, cât şiinformaţiile privind mărimea pixelilorsau alte valori din hartă. Începând dinanul 2008 arhiva de imagini Landsata devenit accesibilă gratuit pentrupublicul larg. Lucrând în colaborarecu Ministerul de Interne din SUA, Esria creat un serviciu de imagini carepune la dispoziţia publicului larg peste40 de ani imagini Landsat însumândaproape 8TB. Serviciile de imaginioferă posibilitatea vizualizării imaginilor,utilizarea imaginilor pentru analizemultispectrale şi multitemporale,MARKET WATCH 29

Business Solutions/GISanaliza modificărilor produse de-alungul a peste 40 de ani de imaginiLandsat etc. Serviciile de imagini potfi accesate prin intermediul aplicaţieidin Esri cloud, ArcGIS.com (http://www.esri.com/software/landsat-imagery/image-services)şi prin intermediulprogramelor Esri.••Scene web pentru prezentări 3D suntdisponibile prin intermediul EsriCityEngine Web Viewer. Acestea permitutilizatorilor să adauge şi să explorezecomentarii-bazate-pe locaţie într-unspaţiu tridimensional, să compare ferestre„side-by-side” şi să creeze zboruriprin modelele 3D ale oraşelor, toateacestea fiind disponibile prin orice tipde browser cu capabilităţi WebGL.Mai multe instrumentede analiză spaţialădisponibile în ArcGISOnline şi PortalAnalizele spaţiale reprezintă fundamentultehnologiei GIS, iar lansarea versiuniiArcGIS 10.2 asigură capabilităţi noi deanaliză. Oamenii din diferite disciplinepot astăzi utiliza analizele spaţiale pentrua exprima tendințele evidenţiate peanumite seturi de date şi ulterior pot creastraturi tematice noi cu aceste rezultate cepot fi adăugate în hărţile web GIS. Instrumenteavansate de analiză pot fi adăugateîn ArcGIS Online pentru analiza şi cuantificarearelaţiilor geospațiale atât în vedereaevaluării prognozelor, a evidenţieriitendinţelor, cât şi pentru a putea lua celemai inteligente decizii de business. Acesteinstrumente noi includ:••Suprapunerea straturilor pentru a permitecombinarea a două sau mai multestraturi pentru a determina relațiilespațiale între elemente. De exemplu,pentru a determina tipul de utilizare aterenului în funcție de tipul solului.••Analiza de tip hot-spot pentru a analizadate ce reprezintă incidente, cumar fi accidente rutiere, sau valorileasociate cu elementele spațiale (cumar fi volumul de vânzări pentru anumitemagazine de tip supermarket) șipentru a descoperi aglomerări spațialesemnificativ statistice cu valori ridicate(hot spots) sau scăzute (cold spots).30 MARKET WATCH 1 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2013••Explorarea corelărilor spaţiale permiteexaminarea relaţiilor dintre obiectelespaţiale, cum ar fi analiza de proximitatea unui magazin de băuturi alcooliceşi corelarea amplasării acestuia cunivelul ridicat sau scăzut de criminalitatedin zona respectivă.••Găsirea unei locaţii existente pentrua selecta un obiect spaţial din hartăce îndeplineşte criteriul de selecţieîn funcţie de anumite atribute sauinterogări spaţiale realizate de cătreutilizator.••Augmentarea datelor oferă informaţiiprivind locaţiile, diferite tipuri debusiness, resurse demografice dintroanumită zonă geografică sau pe oanumită distanţă sau într-un anumittimp-de-parcurs faţă de o locaţie definităde utilizator.Suport de analizăspaţială pentru maimulte platforme BIArcGIS 10.2 oferă astăzi soluţii pentrudiferitele platforme BI (business intelligence),cum sunt: IBM Cognos, Microsoft,SAP, precum şi pentru instrumentelede colaborare şi creştere a productivităţii,de tip Microsoft Office şi SharePoint.Astfel, organizaţiile cu anumite soluţiiimplementate de MicroStrategy BI şi MicrosoftDynamics Customer RelationshipManagement, au posibilitatea acum de aanaliza datele proprii şi într-un contextgeografic. În cadrul activităţilor zilnicepe care le desfăşoară, utilizatorii acestorsisteme de BI mai pot:••realiza hărţi personalizate cu dateleproprii, dar şi îmbogăţite cu contextspaţial••analiza şi realiza diferite relaţii spaţialepe care graficele şi schiţele realizate cuBI nu le pot prezenta••îmbunătăţi datele proprii cu seturilede date puse la dispoziție de Esri.Integrarea securităţiide tip enterpriseNoua versiune 10.2 include atât autentificarefederativă pentru ArcGIS Onlinecât şi autentificare PKI (public key infrastructure)pentru Portal. Autentificareafederativă permite administratorilorcontului organizaţional să configurezeArcGIS Online, astfel încât utilizatoriipot accesa contul pe baza numelor utilizatorşi a parolelor existente de la nivelulorganizaţiei. Acest mare avantaj eliminănecesitatea de credenţiale utilizator multiple,de aplicaţii separate dedicate şi înspecial utilizatorii nu trebuie să-şi creezealt nume utilizator şi parolă specialăpentru accesul ArcGIS Online. AutentificareaPKI implică perechi de chei publiceşi private şi un certificat pentru averifica identitatea online a utilizatorilor.Administratorii utilizează PKI pentru acripta comunicaţia şi tranzacţiile, astfelîncât informaţia este citită doar de utilizatoriişi aplicaţiile autorizate cu certificatedigitale valide.ArcGIS 10.2:O platformă într-o majorăşi constantă evoluţieUn moment de vârf pentru platformaArcGIS 10.2, aflată într-o continuădezvoltare în ultimii ani, oferă tuturorutilizatorilor îmbunătăţiri semnificativeprin noile funcţionalităţi. Poate fiutilizată atât pe echipamente mobile,smartphone-uri, tablete, cât şi la nivelde browser web şi desktop, şi poate fi pedeplin integrată în sisteme enterprise demari dimensiuni la nivel organizaţional,guvernamental şi de business.ArcGIS 10.2 devine astăzi parte integrantăa activităţilor noastre zilnice,fiind disponibilă tuturor utilizatorilordin întreaga lume pentru o productivitateeficientă şi luarea celor mai inteligentedecizii. Analizele geospaţiale şi hărţileGIS sunt într-o continuă cerere şi utilizateîn toate domeniile de activitate,pentru a găsi cele mai bune strategii debusiness, pentru a răspunde la diferitetipuri de evenimente şi pentru a implicacetăţenii şi întreaga societate.Dacă acum 20 ani sistemele GIS(Geographic Information System) erauconsiderate tehnologii de avangardă,fiind destinate unui grup foarte restrânsde utilizatori, odată cu trecerea timpuluiconstatăm că sistemele informatice geograficecapătă o popularitate din ce înce mai mare pe piaţă, fiind accesibile subdiferite forme (aplicaţii, soluţii, servicii,conţinut) unui public din ce în ce mailarg şi devenind aproape indispensabileinfrastructurii IT din cadrul oricăreiorganizaţii, indiferent de profilul acesteia.Portofoliul de soluţii GIS este dince în ce mai vast, facilitând integrareacu alte sisteme informatice şi oferindastfel o imagine exhaustivă asupra eficienţeiproceselor de afaceri specifice uneiorganizaţii şi posibilitatea de elaborarea unor strategii proprii de dezvoltare.

Business Solutions/GISPiaţa de GIS din România este de asemeneaîntr-o dezvoltare rapidă, clienţiifiind din ce în ce mai bine informaţişi prin urmare mai exigenţi. Cerinţelede informaţie geospaţială şi de sistemeinformatice care să permită gestiuneaeficientă a acesteia pot fi uşor identificateîn diferite sectoare ale pieţei: cadastru– gestionarea măsurătorilor topograficeşi a proprietăţilor, alinierea la legislațiaşi Directivele Europene; mediu – unmanagement de mediu eficient şi de calitatedevine indispensabil în atingereaobiectivelor de protecţie şi conservare amediului natural; utilităţi – modelareareţelelor, managementul incidentelorşi al activelor, studii de fezabilitate etc.Atât administraţiile publice, cât şi companiileprivate din România ce activeazăîn astfel de sectoare ale pieţii au îmbrăţişatsoluţiile geospaţiale apelând la diferiteimplementări GIS particularizate penevoi specifice. Esri România a răspunscerinţelor existente în aceste domenii deactivitate, realizând implementări de sistemeşi soluţii GIS enterprise complete,care să permită eficientizarea investiţiilor,sustenabilitate şi interoperabilitate.Geoportalul INIS – Pagina PrincipalăCadastru - GeoportalulINSPIRE al Românieişi servicii eTerraGeoportalul INIS – Secţiunea Hărţi Web DisponibileIntrarea în vigoare a Directivei INSPIRE2007/2/CE în mai 2007 a constituit uneveniment major în Uniunea Europeană.Se permite astfel stabilirea unei infrastructuride informaţii spaţiale, necesaresuportului cerut de politicile comunitarelegate de protecţia mediului, precum şia politicilor în domenii care pot avea unimpact asupra mediului. INSPIRE arela bază o infrastructură de date spaţialerealizată şi întreţinută de fiecare dintrecele 27 de state membre ale Uniunii Europene.Directiva adresează un număr de34 de teme de date spaţiale, necesare sprijinuluipoliticilor de protecţie a mediului,fiecare din teme fiind definite prin componentecheie şi norme de aplicare.Directiva INSPIRE solicită Comisieisă stabilească un geo-portal comunitar,iar statele membre să furnizeze acces lainfrastructura proprie fie printr-un geoportal,fie prin orice alte puncte de accesdecid acestea să opereze.Geo-portalul INSPIRE furnizează mijloacelede căutare a seturilor de date spaţialeşi a serviciilor de date spaţiale şi faceobiectul restricţiilor de acces, vizualizareşi descărcare a seturilor de date spaţialeale statelor membre în cadrul DirectiveiINSPIRE de instituire a unei infrastructuripentru informaţii spaţiale în ComunitateaEuropeană. INSPIRE îşi propunesă facă disponibile informaţii geograficerelevante, armonizate şi calitative pentrua susţine formularea, implementarea,monitorizarea, evaluarea politicilor şiactivităţilor care au un impact direct sauindirect asupra mediului.Directiva INSPIRE a fost transpusăîn legislaţia naţională prin OrdonanţaGuvernului 4/2010 privind InstituireaInfrastructurii Naţionale pentru InformaţiiSpaţiale (INIS) în România. AdiţionalOG 4/2010 defineşte cadrul legal generalnecesar pentru instituirea INIS, coordonatăde către Consiliul Infrastructurii Naţionalepentru Informaţii Spaţiale. Integrareaşi suportul tehnic sunt asigurate deAgenţia Naţională de Cadastru şi PublicitateImobiliară, în calitate de Preşedinteşi Secretariat al Consiliului INIS. Soluţiapentru partajarea şi distribuirea seturilorde date spaţiale şi a serviciilor web ataşateeste reprezentată de geo-portalul INISdedicat INSPIRE – geoportal.ancpi.ro.În contextul INSPIRE, prin intermediulsoluţiei de mai sus, Esri România a ajutatla punerea bazelor unui proces deschis şitransparent pentru participarea părţilorinteresate. Sursa: geoportal.ancpi.ro.Bazat pe tehnologia ArcGIS forINSPIRE şi serviciile ArcGIS Server,Geoportalul INIS asigură îndeplinireatermenelor INSPIRE asumate de Româniaîn procesul de integrare a resurselorgeospaţiale la nivel european.Ca o ultimă noutate, începând dinluna iulie a acestui an, prin intermediulGeoportalului se oferă posibilitateaconsultării on-line a registruluiimobilelor http://geoportal.ancpi.ro/geoportal/imobile/Harta.html.MediuUnul dintre sectoarele cu nevoi stringenteatât de soluţii geospaţiale, cât şi de bunepractici este cel al mediului. Politica demediu reprezintă o încercare de a gestionaproblemele de mediu, propagându-sede la nivel european, la nivel naţional,regional, local etc. Fără un instrumenteficient, este dificil de prevăzut modul încare aceasta ar trebui să se dezvolte sau1 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2013MARKET WATCH 31

Business Solutions/GISdacă noi politici ar trebui să fie introduse.Tehnologiile GIS dispun de o aplicabilitatedin ce în ce mai mare în domeniul protecţieimediului şi conservării naturii, iardezvoltarea de sisteme care să facilitezeimplementarea politicii de mediu a fostîntotdeauna o prioritate pentru Esri România.Pe de altă parte, din ce în ce maimulte companii şi organizaţii apelează lasoluţii GIS pentru creşterea eficienţei activităţilorpe care le desfăşoară în diferitearii: tehnic, comercial, financiar etc.„Suntem onoraţi să fim recunoscuţica furnizor cheie în dezvoltareaşi implementarea de soluţii orientatepe protecţia mediului şi conservareabiodiversităţii de instituţii cu roldecizional în acest sector, precumMinisterul Mediului, Institutul deBiologie Bucureşti, Agenţii Naţionaleşi Regionale de Protecţie a Mediului,Regia Naţională a Pădurilor (Romsilva),Consilii Judeţene şi alţi custozi şiadministraţii de parcuri şi arii protejate”,susţine Cristian Vasile, directorulexecutiv al Esri România.Soluţiile GIS Esri reprezintă un instrumentesenţial şi în conservarea biodiversităţii,permiţând inventarierea şi studiul32 MARKET WATCH 1 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2013Geoportal SIRIU – Pagina Principalădistribuţiei spaţiale a speciilor şi habitatelorde interes comunitar, corelarea speciilorcu arealele de distribuţie specifice acestora,analiza schimbărilor în timp şi evaluareaeficienţei practicilor şi politicilor de conservarea speciilor şi habitatelor, precum şi studiulinfluenţei factorului uman. Respectândrecomandările Agenţiei Europene pentruProtecţia Mediului, Esri România a dezvoltato soluţie GIS integrată de monitorizare abiodiversităţii. Soluţia propusă are ca punctde pornire schema bazei de date spaţiale,proiectată în conformitate cu standardeleîn vigoare - Directiva INSPIRE, articolul 16din Directiva Habitate, articolele 9 şi 12 dinDirectiva Păsări - privind biodiversitatea,incluzând aici şi template-uri cartograficede tip hartă ce redau distribuţia speciilor şihabitatelor de interes comunitar, integrateîntr-un sistem GIS de monitorizare a biodiversităţii.Acesta este compus din aplicaţiapentru echipamente mobile (aplicaţie dedicatăculegerii datelor în teren), aplicaţiadesktop GIS (fluxuri de lucru şi analizespaţiale) şi web GIS (aplicaţie web de cartografiere)şi aplicaţie Geoportal pentru diseminareaşi explorarea resurselor spaţiale.RoEnv GeoPortal este unul din proiecteleimplementate de Esri România însectorul de mediu, reprezentând un efortcolaborativ cu şi pentru Ministerul Mediuluişi Schimbărilor Climatice în cadrulproiectului PHARE, „Technical Assistanceto Develop The Environmental RelatedGIS Maps". Scopul acestui proiect, al căruinucleu îl constituie aplicaţia Geoportal,este de a facilita descoperirea şi diseminareadatelor şi hărţilor GIS pentru asprijini următoarele sectoare de mediu:conservarea naturii, controlul şi managementulriscului în poluarea industrială,calitatea aerului şi zgomotul, managementuldeşeurilor şi calitatea apei.Geoportalul asigură, de asemenea,interoperabilitatea cu alte aplicaţii dezvoltatepe aceleaşi standarde la niveleuropean, naţional, local şi suportă standardeleşi specificaţiile europene, internaţionaleşi specifice industriei.Monitorizarea biodiversităţii utilizândSisteme Informatice Geografice –Consiliul Judeţean BuzăuConsiliul Judeţean Buzău este autoritateaadministraţiei publice locale constituită lanivel judeţean şi care desfăşoară, printrealtele, activităţi orientate pe protecţia biodiversităţiişi stabilirea planului de managementpentru ariile protejate administrate,de educaţie ecologică şi ecoturism. Încadrul proiectului de inventariere şi cartarea habitatelor naturale şi habitatelor speciilorsălbatice de interes conservativ comunitarşi de realizare a designului, avizării şi implementăriisistemului de monitorizare a stăriide conservare a acestora, aferente proiectului„Managementul conservativ şi participatival sitului ROSCI0229 SIRIU", EsriRomânia a implementat platforma ArcGIS,ca sistem informatic integrat. Astfel, soluţiaArcGIS permite dezvoltarea de standardecomune de monitorizare, oferind douăbeneficii majore: o abordare unitară, prindezvoltarea unei metodologii corecte, caresă permită monitorizarea biodiversităţii, respectivsuportul real în vederea evaluării şiraportării stării de conservare a speciilor şihabitatelor de interes, ce poate duce la identificareaacţiunilor prioritare la nivel local,naţional şi european. Aplicaţia Geoportalimplementată asigură accesul la resurselespaţiale şi hărţile de distribuţie obţinuteîn cadrul proiectului, oferind un singurpunct de acces, transparenţă, vizibilitate şio gestiune mai eficientă în ceea ce priveşteconţinutul geografic existent, precum şimanagementul ariei protejate. Prin componentaGeoportal, sistemul implementatfacilitează relaţionarea şi interoperabilitateacu alte instituţii publice, factori de decizie,cum ar fi Agenţia Naţională de Cadastru şi

Business Solutions/GIS„Implementarea Portalului GIS neoferă o imagine actualizată asupraactivităţilor operaţionale şi starea reţelelor.Acest lucru ne permite să fim maiperformanţi în mentenanţa reţelelor şimai operativi în a remedia eventualeprobleme tehnice care pot apărea. PortalulGIS a simplificat procesele de lucrudin cadrul anumitor departamenteApaNova Bucureşti, iar informaţia estediseminată având ca suport harta”,spune Isabelle Scuiller, Director de ProiectApaNova Bucureşti.Publicitate Imobiliară, Ministerul Mediului,Agenţii de Protecţie a Mediului, Regia Naţionalăa Pădurilor, Agenţia Europeană deMediu şi permite, în acelaşi timp, accesuldirect al cetăţenilor, care îşi pot exprimapropriile propuneri.Aflaţi mai multe:• www.geoportal-mediu.roProiecte similare:• http://bio.geoportal-mediu.ro/bmb• www.geoportal-mediu.ro/geoportalceahlau• www.geoportal-mediu.ro/cuejdel.html• http://lm.geoportal-mediu.ro/home/• http://bio.geoportal-mediu.ro/geoportalmacin/• www.geoportal-mediu.ro/geoportalneamt/UtilităţiAstăzi, cele mai multe companii de utilităţirecunosc valoarea strategică a datelorcorecte şi actualizate. Este greu de imaginatoperarea unei infrastructuri complexefără a avea o imagine actualizată, chiarşi în timp real, a stării şi configuraţieiacesteia. Cu toate acestea, acest lucru seîntâmplă. Procesul de construire a uneisoluţii enterprise GIS nu este doar deconversie a hărţilor şi planurilor din formathârtie în format digital. Este vorbade introducerea în procesele de bussinesa componentei spaţiale, esenţială înconceptele moderne pentru exploatareaeficientă a utilităţilor. Fluxurile de lucruşi procesele cu componentă spaţialătrebuie privite ca parte integrantă dinstructura sistemului IT, aşa cum fac parteşi aplicaţiile de întreţinere şi intervenţii,dezvoltare şi extindere, asistenţa tehnică aAplicația Corelator ApaNova Bucureșticlienţilor, facturare clienţi, aprovizionare,aplicaţiile financiare, de managementulmuncii şi managementul infrastructurii,sistemul SCADA, sisteme care, toate, susţinprocesele de business. ImplementareaGIS la nivel enterprise, la fel ca sistemelemenţionate anterior, nu reprezintă osimplă aplicaţie, ci reprezintă unul dintresistemele care stau la baza infrastructuriiIT din cadrul companiei de utilităţi. SistemulGIS trebuie văzut ca o infrastructurăcritică de informaţii. Platforma GISintegrează componente hardware, softwareşi seturi de date pentru culegerea, gestionarea,analiza şi afişarea tuturor informaţiilorcare au o referinţă geografică.Adică aproape totalitatea informaţiilor.Abordarea geografică utilizând PlatformaEsri permite analiza, vizualizarea, interogareaşi înţelegerea datelor în mai multemoduri. Vedem relaţii, modele şi tendinţesub formă de hărţi, rapoarte şi grafice. Înmomentul în care întreaga infrastructurăadministrată de companie este vizualizatăîn contextul geografic, datele sunt înţeleserapid, uşor de partajat, iar deciziile suntmult mai uşor de luat.Reţele de ApăApaNova Bucureşti are în administrarereţeaua de apă şi canalizare din MunicipiulBucureşti, fiind una dintre multele companiide apă din România care au implementatplatforma Esri ArcGIS, ca parte integrantădin sistemul enterprise al companiei.Procese de business precum planificareacurăţării gurilor de scurgere şi conductelorde canalizare, identificarea clienţilor afectaţide o lucrare, administrarea avariilorprin aplicaţii mobile GIS, dashboard monitorizarepierderi sunt în acest momentcâteva dintre aplicaţiile care fac parte dinPortalul GIS al ApaNova Bucureşti.1 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2013Funcţionând după principiul „O singurăhartă”, Portalul GIS al ApaNova Bucureştieste o soluţie enterprise creată pentrudistribuirea informaţiei spaţiale în cadruldepartamentelor din cadrul ApaNova Bucureşti,fiind suport în procesele de decizieşi informare din cadrul companiei.ArcGIS pentru ElectricPlatforma ArcGIS permite companiilorde electricitate să creeze hărţi şi aplicaţiiinteractive care să fie ulterior partajate încadrul întregii Organizaţii. Prin portalulde resurse Esri sunt puse la dispoziţiautilizatorilor şabloane de hartă şi aplicaţiidesktop, web şi mobile uşor de configuratşi implementat. Esri oferă toateinstrumentele necesare pentru modelareareţelei electrice, incluzând aici şi tehniciavansate de conectivitate între elementelereţelei. Prin instrumentele puse la dispoziţieîn Galeria de hărţi, aplicaţii Web şimobile (http://www.arcgis.com/home/search.html?q=electric&t=content), companiilede utilităţi pot modela reţeauaatât din punct de vedere geografic, cât şischematic. Este atât de simplu: descarcitemplate-ul de aplicaţie disponibil pentrudesktop, web, smartphone sau tabletă şipoţi implementa, de exemplu, o soluţieintegrată de management a incidentelor.Similar, Esri pune la dispoziţia utilizatorilordin domeniul gazului şi telecomşabloane de hartă şi aplicaţii desktop, webşi mobile, resurse ce pot fi uşor implementateşi integrate în fluxurile de lucru.Contact:Esri Romania SRL; Str. Roma, nr. 8,Sector 1; Tel: 021.231.13.81/021.233.9086;Fax: 021.231.12.77/021.233.90.88;email: esri@esriro.ro; web: www.esriro.roMARKET WATCH 33

Data CenterOperatoriipreferă centrelede date neutreANCOM a abordat recent, cu o primă cercetare, zona interconectăriipe suport IP a reţelelor de comunicaţii electronicedin România. Demersul a urmărit identificareaprincipalelor probleme existente, precum şi oportunitateaimplicării autorităţii în soluţionarea acestora şi reglementareadomeniului. Radu GhiţulescuAutoritatea Naţională pentruAdministrare şi Reglementareîn Comunicaţii(ANCOM) a dat publicităţiirecent un raport referitorla interconectarea pesuport IP a reţelelor de comunicaţii electronicedin România. Cercetarea, realizatăpe un eşantion de 26 de operatori dinNXDATA, singurul centru de datenominalizat în raportul ANCOM„Nominalizarea NXDATA în cadrul raportuluiANCOM este un răspuns firesc al pieţei,având în vedere că NXDATA este unul dintrecei mai importanţi furnizori de serviciide colocare şi centre de date din Româniaşi cel mai important centru de interconectareşi peering din Europa de Sud-Est, cupeste 10 ani de activitate şi mai mult de 110clienţi la momentul actual. De altfel, circapiaţa locală a comunicaţiilor electronice,a investigat principalele probleme cu carese confruntă furnizorii de servicii de accesinternet în încheierea şi implementareaacordurilor de interconectare.Chestionarul trimis subiecţilor a cuprins17 întrebări, structurate în patru mariteme: interconectare, peering, tranzit IP;derularea acordurilor de interconectare75% din operatorii care au participat la cercetareaANCOM se numără printre clienţiinoştri. Acest procent coincide cu cel de73% din subiecţi care au indicat centrulneutru de colocare ca locaţie pentru interconectare,precum şi cu cel de 78% careau nominalizat prezenţa operatorilor îninternet-exchange-uri ca pe o necesitate”,ne-a precizat Sorin Andone, NXDATA.IP; transportul şi rutarea comunicaţiilorIP; precum şi opinia respondenţilor privindimplicarea ANCOM în soluţionareaproblemelor aferente interconectării IP.Majoritatea alege centrulneutru de colocareUn prim subiect abordat de către ANCOMîn cadrul cercetării a fost cel al locaţiilorîn care s-a realizat interconectarea dintrereţelele de comunicaţii electronice aleoperatorilor care au participat la studiu.Astfel, în ceea ce priveşte locaţia în cares-a realizat interconectarea dintre reţele,în cazul majorităţii operatorilor (65%),interconectarea s-a făcut atât la nivel dereţele interconectate, cât şi într-un centruneutru de colocare. Acestora li se adaugăun procent de 8% din respondenţi, care aindicat centrul ca unică opţiune, rezultândun total de circa 73% din respondenţi.(Restul - 27% - au răspuns că interconectareas-a realizat prin puncte aparţinânduneia dintre reţelele interconectate.)Conform răspunsurilor primite în cadrulchestionarului, operatorii menţioneazăun singur centru neutru de colocare –NXDATA – şi trei Internet Exchange-uri:InterLAN, RoNIX, BalcanIX, găzduiteşi în centrele de colocare NXDATA-1 şiNXDATA-2.34 MARKET WATCH 1 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2013

Data CenterDe altfel, prezenţa operatorilor în interexchange-urilenaţionale a făcut subiectulunei alte întrebări adresate subiecţilor –78% din aceştia indicând acest fapt ca peo necesitate reală.Costuri rezonabileUn alt aspect abordat în cadrul chestionaruluiANCOM a fost cel al costurilorrealizării interconectării IP în centreleneutre de colocare. La această întrebare,majoritatea operatorilor respondenţi(aproximativ 80%) a fost de părere căacestea sunt rezonabile.Avantajele interconectăriii IP în centreleneutre de date sunt evidenţiate, indirect, şide răspunsurile primite la întrebarea prinvindarhitectura de interconectare şi avantajelepe care le oferă conectarea directă.Astfel, studiul arată că, printre motivelepentru care furnizorii preferă o conectaredirectă, principalele argumente sunt:••conexiunea scurtă stabilită între reţelecare implică o livrare a datelor mairapidă;••costurile mai mici implicate de legăturilescurte, în comparaţie cu cele implicatede distanţe mari;••probabilitate mai mică de apariţie a congestiilor,datorită numărului mai mic deroutere prezente pe acea legătură.Fără implicareDincolo de aspectele menţionate, referitorla cel de-al patrulea punct abordatîn chestionar, ANCOM subliniază faptulcă „furnizorii nu manifestă deschiderecu privire la implicarea autorităţii înîntreprinderea unor acţiuni în vederearemedierii problemelor aferente interconectăriiIP“ şi că „o eventuală intervenţieANCOM pe această problematică ar fisprijinită în măsura în care s-ar limita laprevederi cu caracter orientativ, asumateîn mod voluntar de furnizori“.Cu toate acestea, autoritatea a prezentatîn finalul raportului un plan de acţiuniviitoare în vederea creării unei imaginireale a sistemului de interconectare dinRomânia.Hurricane Electric îşi faceintrarea în România prin NXDATANXDATA, unul dintre cei maiimportanţi furnizori de servicii de colocareşi centre de date din România,a anunţat recent că HurricaneElectric, cel mai mare furnizor deservicii IPv6 la nivel mondial, are începânddin luna august a.c. un punctde prezenţă (PoP) în Data Center-ulNXDATA-1. Poziţionat într-unul dintrecele mai importante centre de businessdin Capitală, NXDATA-1 oferăclienţilor săi acces la reţeaua globalăa Hurricane Electric prin serviciile100BaseT, 1GigE, 10GE şi 100Gbps.„Alegerea NXDATA-1 ca punct deprezenţă în România reprezintă unanunţ important pentru clienţii noştri,care beneficiază acum de oportunitateaconectării directe cu cel maimare furnizor de servicii IPv6 la nivelmondial, a cărui reţea este conectatăla 60 de Exchange-uri internaţionaleimportante şi la peste 3.000 de reţelemajore la nivel mondial. Pe de altă parte,această alegere reprezintă o confirmareîn plus a statutului NXDATA deimportant centru de interconectare şipeering din Europa de Sud-Est, dar şia calităţii serviciilor pe care NXDATAle furnizează la nivel naţional, dinpostura sa de principal centru dedate “carrier-neutral” din România“,a declarat Marius Condor, OperationsManager NXDATA.„Suntem bucuroşi că HurricaneElectric poate oferi acumopţiunile sale de interconectarela nivel mondial clienţilorNXDATA. Toate circuitele dinreţeaua principală a HurricaneElectric utilizează tehnologiaDWDM pe fibră optică fără afolosi servicii MPLS furnizatede terţi, ceea ce ne permite săasigurăm un nivel ridicat de disponibilitatea serviciilor pentru clienţiiNXDATA“, a precizat Mike Leber, preşedinteleHurricane Electric.Noul PoP găzduit de NXDATA reprezintăcea de-a şasea extindere a reţeleiHurricane Electric din această vară,prin care compania îşi promoveazăstrategia sa de a oferi la scară globalăsoluţii de conectare la Internet fiabileşi eficiente din punct de vedere financiar.Concomitent cu stabilirea acestuipunct de prezenţă, Hurricane Electriceste acum conectat şi la InterLAN şiRoNIX, noduri de interconectare Internetgăzduite şi în centrele de dateNXDATA-1 şi NXDATA-2.Marius Condor,Operations Manager NXDATA1 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2013MARKET WATCH 35

Cloud ComputingCloud-ul privat,și forțăriCălin M. RanguDirector Executiv CIOCouncil RomâniaCloud-ul este pe buzeletuturor și, din acest motiv,cuvântul este introdusîn aproape orice, fiind lamodă. Oricum, mulți fiind înnori la propriu cu diverseleaspecte tehnologice, potsă îl preia ușor. Marketingulmarilor companii și-a făcutfoarte bine treaba dintr-operspectivă, dar din alta,a diferențierii pe piață, nu.Orice companie încearcăsă prezinte ceva diferit, cualtă denumire, să creeze oaltă impresie, să simulezeun avantaj competitiv. Utilizareaaceluiași termen laorice vinzi, nu simplifică, cipoate crea confuzie.Revenind la cloud-ul privat,conceptul este preluat deconsultanți, care încearcă săcategorisească oferta de pepiață. Dar există el? Există,de fapt, ce exista și acummulți ani, în diverse forme de evoluțietehnologică, virtualizare și eventual Saas(Software as a Service).Ce ar însemna de fapt?36 MARKET WATCH 1 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2013Provizionarea serviciilor informatice decătre clientul final, prin a comanda serviciicând are nevoie și cum le dorește.Într-o conferință, cineva prezenta că aimplementat cloud-ul privat realizându-șiun centru de recuperare în caz de dezastru.Furnizorii când vând servere virtualizatespun, în general, că furnizează infrastructurăde cloud privat. Data centere existauși acum 5, și 10, și 30 de ani, într-adevărnu exista virtualizarea și posibilitatea de aconfigura rapid configurații de procesare.Dar este oare suficient? Oare în acel datacenter un manager al diviziei corporatedintr-o bancă își poate proviziona singur oparte din infrastructură pentru a putea rulamai bine un CRM sau a apela la funcții noi,fără a apela la IT? Oare își poate lua serviciide colectare și recuperare credite (că tot esezonul…) solicitând singur și direct maimultă putere de calcul și funcții de businesssuplimentare? Nu cred.Factorul determinantîn a utiliza cloud-ul estereducerea costurilorPentru a reduce costurile trebuie să ai unnumăr mare de utilizatori apelând nișteservicii de business cât mai standardizate.Serviciile de office (email, editoare, calcultabelar) sunt cel mai bun exemplu. Cucât te duci în zona de business, căruia i seadresează cloud-ul privat, serviciile devinmai specifice, pentru un număr cât mai micde utilizatori, și deci avantajul economiilorde scară scade. În plus, departamentele ITnu cred că își doresc să dea utilizatorilordrepturile de a-și comanda singuri soluțiilepe care le folosesc, din motive diverse, dela imposibilitatea tehnică de a susține așaceva, până la capacitatea de a gestiona efi-cient resursele. În plus, există o reticențăreferitoare la cloud, deoarece conceptul esteimpus cu forța, nu rezolvă în sine nevoilede business, nu adaugă o valoare adăugatăîn sine, ci doar poate reduce niște costuripe o parte, dar cel puțin deocamdată arcrește costurile cu dezvoltarea sistemelorde aplicații care să poată fi folosite de utilizatorica într-un cloud real, cum folosescei acum Google sau Yahoo. În plus, trebuiesă apară alte categorii de specialiști șifuncțiuni în organizație care pot crește altetipuri de costuri și, în final, serviciul final,calculându-i un Total Cost of Ownership,s-ar putea să fie mai mare.În general, cloud-ul ar trebui să fieapanajul furnizorilor, deoarece aceștia potasigura scala necesară pentru a avea un costunitar cât mai mic pe serviciu. În acelașitimp, aceste servicii nu pot fi decât cele deuz comun sau un pic peste comun, și nuaplicații customizate pentru fiecare client(în acel caz avem eventual Saas, PaaS saualte tipuri de outsourcing). În plus, ei potasigura și o securitate corectă (discuția despresecuritate este lungă, dar pentru serviciide business se poate asigura o securitatecorectă și poate fi gestionată mai bine deun furnizor decât de tine însuți în companie).De altfel, din acest motiv, prolifereazăpentru companii conceptul Shared ServiceCenters, centre create de o companie, carepot accesa și împacheta și serviciile terțilorfurnizori de servicii, oferind servicii specializatecătre compania acționară și serviciigenerale către piață.Cloud-ul este o tehnologie,trebuie să îi adaugi ovaloare adăugatăNu contează că este cloud sau nu, ci să costecât mai puțin, investițiile fiind în aplicațiiși knowledge încorporate în acestea. Acolo

Cloud Computingîntre nevoide marketingsunt diferențiatorii de business, tehnologiade cloud putând reduce doar costurile. Iarpentru a reduce costurile în mod real trebuiesă ai volum, servicii standardizate la câtmai mulți, deci cât mai public, cloud public.Cloud-ul public pentrubusiness trebuie săadauge caracteristici desecuritate suplimentarăAici își poate găsi locul conceptul decloud privat – infrastructuri din cloudpublic oferite pentru servicii de business,cu caracteristici speciale, respectândstandarde înalte, auditabile, dar nu îndata center-ul clientului în sine.Securitateaeste un termen vastNu numai virușii produc daune. Daunepoate produce și inexistența unui centrude recuperare în caz de dezastru, pierderileputând fi mult mai mari. Dacă privimînsă din perspectiva utilizatorului, suntdouă aspecte de urmărit: securitatea datelorpăstrate de furnizorul de servicii șisecuritatea accesului la aplicații și date.Datele sigur sunt păstratebine, niciun furnizor nuși-ar permite să periclitezedatele clienților, deoarecear ieși de pe piațăFurnizorii fiind specializați investescacolo unde o firmă obișnuită nu ar puteainvesti suficient. IT-ul fiind o funcțiede suport pentru o firmă de business,investițiile în securitate întotdeauna suntreactive și insuficiente față de nivelulevoluției amenințărilor. Furnizorii, în1 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2013schimb, fiind specializați, nu-și permitasumarea de riscuri. Iar menționarea deresponsabilități prin contract închidecercul încrederii. Contractele de serviciiexternalizate, de cloud, sunt o specieaparte și trebuie tratate serios, prinmenționarea nivelurilor de servicii detaliateși a responsabilităților complete, inclusivprezentarea certificatelor de auditde specialitate.Securitatea accesului lacloud-ul public poate ridicaprobleme, necesitând oatenție specialăO autentificare cu user și parolă este clarslabă. În prezent, există o tendință clară dea identifica metode de autentificare apropiatede sistemele bancare, cel puțin în douăetape. Dacă accesul se face cu credențialelecorecte, furnizorul este exonerat. Decialegerea unui furnizor cu sistem de managemental identității și single-sign-on esteesențial. În plus, dacă furnizorul mai șicriptează datele și accesul la ele se face princredențiale suplimentare, problema esteaproape rezolvată.Securitatea accesului poate fi tratatăca parte a managementului identitățiila nivel de companie, intern, utilizândinfrastructuri proprii și/sau canale virtualede securitate pe rețele publice. În acest caz,dacă lucrurile se fac ca la carte, se poate asiguraun nivel de securitate cel puțin nu mairău decât cel din companie, nefiind oricumun argument împotriva conceptului.În ambele cazuri, acolo unde datelesunt critice, se pot lua oricum măsurisuplimentare proprii de asigurare asecurității datelor, separate de furnizorulde servicii.Ca o concluzie, serviciile în cloud suntviitorul, dar mai este de lucru.MARKET WATCH 37

Cercetare&Învățământ superior/Resurse umaneLaboratoarele de Întreprindere Simulată,şansa studenților de a simulaprocesele din companiile realeUn concept inovativ de practică va scurta drumul absolvenților către piața munciiMinisterul Educaţiei Naţionale,în calitate de beneficiar,Universitatea Politehnicadin Bucureşti (UPB),Universitatea PolitehnicaTimişoara şi UniversitateaConstantin Brâncuşi dinTârgu Jiu (parteneri universitari),alături de NovensysCorporation (partenerul IT)şi Gold Agama Consulting(partenerul de comunicare)au pus în funcţiune înaceastă vară un conceptinovativ de laborator, în cadrulproiectului „Întreprinderesimulată pentru tehnicide lucru în cadrul companiilortehnologice”.Alexandru Batali38 MARKET WATCH 1 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2013Concret, fiecare universitateparteneră a deschis câte unLaborator de ÎntreprindereSimulată, care se doreştea fi un instrument de pregătirepractică, ce oferăstudenţilor şansa de a simula proceseledintr-o companie reală cu ajutorul unoraplicaţii software. Viitorii absolvenţi auastfel ocazia, încă de pe băncile facultăţii,să experimenteze atmosfera dintr-ocompanie, să ia decizii importante, săvadă consecinţele acţiunilor lor, totul subîndrumarea unor tutori specializaţi, profesioniştidin companiile locale. Proiectuleste o investiţie în dezvoltarea capitaluluiuman, un model de învăţare interactivă şide dezvoltare de abilităţi antreprenoriale.Proiectul, finanţat prin ProgramulOperaţional Sectorial Dezvoltarea ResurselorUmane (POSDRU) 2007-2013,Axa prioritară 2 – „Corelarea învăţăriipe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii”,în Domeniul major de intervenţie(DMI) 2.1 – „Tranziţia de la şcoală laviaţa activă” îşi propune să atragă şisă integreze tineri pe piaţa muncii,prin pregătirea lor strategică, orientatăşi controlată chiar de cătrecompaniile tehnologice care îi vorangaja. Obiectivul general îlreprezintă creşterea adaptabilităţiiunui număr de 600 deviitori absolvenţi de studii universitarede licenţă şi masterat pe piaţa muncii, încontextul societăţii bazate pe cunoaştere,prin utilizarea unui instrument inovator(conceptul de „întreprindere simulată”),adaptat realităţilor economice şi cerinţelorpieţei muncii din România.Prof. dr. ing. Ecaterina Andronescu

Cercetare&Învățământ superior/Resurse umanePrimul pascătre viitorul jobÎntreprinderea simulată pentru studenţiîşi propune să atragă tineri pe piaţa munciiprin pregătirea lor strategică, orientatăşi controlată chiar de către companiiletehnologice care îi vor angaja. Abordareade tipul întreprindere simulată şi stagiide practică reprezintă cea mai eficientămodalitate de educaţie şi formare pentrupiaţa muncii, pentru că transpune fiziccunoştinţele şi competenţele acumulatede studenţi în timpul cursurilor prin simulareuniversitară în mediu artificial.Cei mai buni 240 de studenţi au şi şansaunui stagiu de pregătire în cadrul unorcompanii de succes din domeniul tehnologic,astfel încât, pe lângă acumulareade cunoştinţe şi abilităţi pentru un viitorloc de muncă, vor avea acces în firmeinteresate de tineri cu potenţial, aceastăoportunitate putând constitui un primpas către viitorul job.Publicul ţintă este format din: studenţidin cadrul celor trei universităţi partenere,înscrişi la unul din cele 4 domenii destudiu alese pentru dezvoltarea proiectului(informatică, calculatoare şi tehnologiainformaţiei, inginerie electronică şitelecomunicaţii şi ingineria sistemelor) şidin tutori de la companiile interesate deselecţia, recrutarea şi formarea studenţilorîn spiritul competenţelor necesare lalocul de muncă.Facultățiletehnice părăsesccanoanele tradiţionalePrezentă la evenimentul de lansare alaboratorului din cadrul UPB, prof. dr.ing. Ecaterina Andronescu, preşedinteleComisiei pentru Învăţământ şi Ştiinţădin Senatul României, a mărturisit că sebucură de fiecare dată când, în afara activităţiididactice propriu-zise, sunt aduseîn şcoală alte lucruri valoroase. „Acestproiect, alături de toate celelalte derulateprin programul POSDRU şi alte programepe fonduri europene a scos facultateadin canoanele ei tradiţionale, ceea ce esteextraordinar în dorinţa noastră de a evoluaşi de a moderniza şcoala. În al doilearând, acest proiect este special pentruinteresul României în direcţia dezvoltăriisale. Dacă vrem să scoatem ţara din criză,orice investiţie în dezvoltarea inginerieiromâneşti reprezintă totodată o şansăÎncercare de a aduce întreprinderea în şcoalăpentru viitorul nostru ca naţiune.“O simulare de întreprindere reprezintăpentru studenţi ocazia de a verifica aplicabilitateaproiectelorlor și de a creșteşansele de a lepune în practică.Pe de altă parte,studenţii potveni în şcoalăcu o problemăde la un angajatorProf. dr. ing. George Darie1 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2013“Am implementat acest proiect laFacultatea de Inginerie a SistemelorBiotehnice din UPB, care ne-a sprijinitpentru introducerea în planurilede învăţământ a unei discipline facultativeşi în vederea amenajării unuilaborator unde se desfăşoară practicade tip Întreprindere Simulată pentrucompanii tehnologice. Laboratoruleste prevăzut cu o reţea de 20 decalculatoare, la care au acces 20de studenţi, şi este un mediu de lucrumodern, în care am încercat cuajutorul companiilor să dezvoltămaplicaţii care să permită simulareafluxurilor informatice şi tehnologicedin aceste companii. La sfârşitul practiciistudenţii primesc un certificat dinparta Ministerului Educaţiei, iar notaobţinută la această disciplină apare înfoaia lor matricola.În esenţă proiectul este o încercarede a aduce întreprinderea în şcoală,chiar într-un mediul virtual, pentru ca,ulterior, în momentul contactului directcu procesele, cu fluxurile tehnologice,industriale, să existe deja ofamiliarizare suficientă a absolvenţilorcu acestea”Conf. dr. ing. Sorin Ştefan Biriş, responsabilmonitorizare proiect dinpartea UPBpentru a o soluţiona cu ajutorul profesorilorşi în acest fel îşi sporesc şansele deangajare în compania pe care a ajutat-oîn acest fel.„Politehnica este interesată continuude apropierea studentului prin practicăde viaţa reală şi de piaţa muncii. Experienţaşi rezultatele ultimilor trei anidin proiecte, care au încercat creştereaponderii aplicaţiilor practice în pregătireastudenţilor, ne dau convingerea cătrebuie să insistăm în această direcţie“,apreciază Ecaterina Andronescu.La rândul său, prof. dr. ing.George Darie, rectorul UPB,consideră că ultima perioadăde timp a marcat o trecere dela un învăţământ bazat pecunoştinţe la unul bazat pecompetenţe. „În acest sens,UPB reprezintă un elementde avangardă în învăţământulromânesc privindpractica studenţilor şiapropierea lor de piaţamuncii. Avem cel puţin12 proiecte care s-auîncheiat sau care urmeazăsă se finalizezeîn următoarea perioadă,dedicate exclusivMARKET WATCH 39

Cercetare&Învățământ superior/Resurse umaneSuport pentru desăvârşireaprofesională a studenţilor„În cadrul acestui proiect, în UniversitateaConstantin Brâncuși din TârguJiu a fost realizat un laborator modern,în care studenții pot desfășuraactivități complexe ce vor contribuila formarea lor profesională. Folositîn activitățile cuprinse în proiect ceau presupus simularea activitățilordin întreprinderi, laboratorul ÎntreprindereSimulată va asigura cadrulpentru desfăşurarea viitoare a maimultor activități, ce vor veni în sprijinuldesăvârșirii pregătirii profesionalea absolvenților noștri.Prin acest proiect, studenții au descoperito modalitate nouă de aefectua practică. Platforma pusă ladispoziție, sprijinul tutorilor angrenațiîn proiect și îndrumarea profesorilorcoordonatori au reprezentatargumente convingătoare pentrustudenții ce și-au exprimat dorințade a face parte din acest proiect.Atât companiile implicate, cât și tutoriiselectați și-au exprimat satisfacțiacuprinderii în acest proiect. Lucrândefectiv cu studenții noştri au pututsă verifice competențele profesionaleale acestora, au întâlnit studențicare au participat activ la activitățileÎntreprinderii Simulate și pe care și-idoresc drept viitori angajați. Legăturaîntre teorie și practică asigurată deacest proiect este principalul câștigasigurat de proiect”.acestei priorităţi, respectiv o inserţie câtmai bună a absolvenţilor noştri, iar proiectulÎntreprinderii Simulate urmează aceastătraiectorie. Vom continua pe aceastălinie şi vom încerca, încă din timpul facultăţii,să ajutăm studentul să ştie unde valucra după absolvire. Deziderat care poatefi realizat numai prin stagii de practică mainumeroase şi de mai lungă durată, prinstrângerea legăturilor cu mediul economic.Astfel de proiecte vor aduce acel tipde experienţă recunoscută de angajatori”.Formare cu dublu sens40 MARKET WATCH 1 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2013Laura Chira, responsabilul tehnic alproiectului din partea MinisteruluiEducaţiei Naţionale, a pus accentul pebeneficiile implementării proiectului.„Ministerul a fost interesat să implementezeo soluţie modernă în trei universităţide prestigiu, să aducă angajatorii maiaproape de ele, să facă formare cu dublusens (tutorii să ajungă în universităţi şistudenţii în companii) şi în felul acestatoate părţile să fie câştigate. Cele trei laboratoarede Întreprindere Simulată există,sunt dotate, funcţionează, iar seriile deeducaţie practică sunt programate pentruperioada imediat următoare.”În ceea ce priveşte companiile participantela proiect, reprezentanţii lor se declarăcâştigaţi. „De-a lungul anilor ne-amcreat în companie nişte şabloane, care parfrumoase şi la locul lor, dar în momentulîn care ne-au vizitat studenţi creativi,ne-au arătat posibile greşeli, pe care dejaam reuşit să le corectăm” , susţine ConstantinMelnic, tutore din partea PepsiRomânia.Prof. univ.dr. Ghimisi Ştefan, responsabilmonitorizare proiect din parteaUniversităţii „Constantin Brâncuşi”din Târgu Jiu

Cercetare&Învățământ superior/Materiale avansatePROFMEC, un prim pas spre inovareşi îmbunătăţirea proceselor în firmeleromâneşti în acord cu tendinţele europeneObiectivul general al proiectului POSDRU/81/3.2/S/58103„Formarea profesională continuă în domeniul materialelornoi cu aplicaţii în mecanică şi mecatronică – PROFMEC”, desfăşuratpe durata a 34 de luni şi care se încheie în luna septembrie2013, a constat în creşterea flexibilităţii organizaţiilorindustriale ce activează în domeniul mecanicii şi mecatroniciila impactul produs de necesitatea implementării unor noitehnologii şi materiale cu efect asupra creşterii competitivităţiiprin îmbunătăţirea radicală a calităţii produselor.Dr. ing. Radu-Robert Piticescu – responsabil proiect din partea IMNRProiectul a fost realizat printr-un parteneriatstrategic la nivel inter-regional,cu participarea a trei institute de cercetare(IMNR, INMA şi IPROLAM), care auelaborat și furnizat programele de formareprofesională, şi a patru camere de comerţşi industrie din Bucureşti (GeorgiaSima coordonator de proiect), Prahova,Dolj şi Neamţ, care au asigurat grupulţintă în aceste regiuni în care industriamecanică, electronică şi mecatronică auo tradiţie reprezentată atât prin mari întreprinderi(de exemplu FORD Craiova,UPETROM Ploieşti, Mecanica CeahlăuPiatra Neamţ), cât şi de întreprinderimici şi mijlocii inovative dezvoltate înultimii ani prin iniţiativa privată cu o piaţăîn plină dezvoltare pe plan regional şinaţional, dar şi la nivel european.Pentru beneficiarii direcţi (persoaneleinstruite) proiectul a asigurat oportunităţide formare într-un sistem modern şi sigur,includerea în baza de date a specialiştilorautorizaţi în domeniul mecanicii şi mecatronicii,reducerea incertitudinii faţăde fluctuaţiile pe piaţa forţei de muncă şicreşterea spiritului de competitivitate.Pentru beneficiarii indirecţi (agenţiieconomici) proiectul şi-a propus să asigureo imagine clară a nivelului de pregătirea personalului angajat, creşterea calităţiilucrărilor efectuate şi a prestigiuluiinstituţiei angajatoare la nivel naţional,creşterea capacităţii firmelor de a contractalucrări cu grad ridicat de complexitate,sprijin pentru creşterea capacităţiide absorbţie a fondurilor nerambursabileîntr-un domeniu de perspectivă, foartecăutat şi la nivel internaţional.Aşa cum am arătat în cadrul interviuluidin nr. 146 al acestei reviste, prin analizacontinuă a nevoilor specialiştilor participanţiau fost selectate două cursuri de specializare(specialist îmbunătăţire procese,COR 2421102 şi manager inovare, COR2421106), care au permis integrarea cunoştinţelorgenerale legate de analiza mediuluiintern şi extern al firmelor, organizareamodernă şi inovativă a proceselor la toatenivelele, cu cele mai noi tendinţe rezultatedin cercetarea aplicativă în domeniul materialelornoi, avansate şi nanomaterialelor înProiect cofinanțat prin Fondul Social European prin Programul OperaționalSectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 „Investește în Oameni"1 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2013aplicaţii extrem de diverse, specifice specialiştilorfirmelor care au aplicat pentru acestecursuri. Cursurile au avut un pronunţatcaracter practic şi interactiv, cu exemplespecifice fiecărui grup de participanţi. Aufost, de asemenea, efectuate cursuri practiceprin care cursanţii au putut să vadă concretcum pot fi caracterizate proprietăţile mecaniceşi termice ale unor materiale avansatesub formă de acoperiri şi filme subţiri,obţinute prin diferite metode prezentate încadrul cursurilor. Pentru a spori impactulacestor cursuri în dezvoltarea sustenabilă aproiectului, a fost permanent reactualizatăprezentarea principalelor modalităţi şi sursede obţinere a fondurilor pentru asigurareaSistemul decaracterizare aaderenţei filmelor şiacoperirilor pe bazăde materiale avansate(Scratch-test, Nanovea,SUA) achiziţionat cufinanţare parţială dinfondurile proiectuluiPOSDRU-PROFMECşi utilizat în cadrulcursurilor pentrutraining-on-handsal specialiştilor.finanţării activităţilor de CDI la nivel naţionalşi european. Menţionăm colaborareaexcelentă cu partenerii de la instituţiile camerale,în folosul specialiştilor participanţila cursuri pe toată durata proiectului.Cei peste 100 de specialişti formaţi, careau absolvit examenele organizate de IMNR,reprezintă doar un prim pas spre asigurareaunei pregătiri la nivel european a specialiştilordin domeniul mecanicii şi mecatroniciişi sperăm că prin acestea vor fi deschisenoi colaborari în proiecte viitoare naţionaleşi europene.MARKET WATCH 41

Cercetare&Învățământ superior/Smart IT EducationLaboratorul de InteligenţăArtificială şi Sisteme Multi-Agentdin Facultatea de Automaticăşi CalculatoareLaboratorul de Inteligenţă Artificială și Sisteme Multi-Agent(pe scurt AI-MAS, http://aimas.cs.pub.ro/) din Facultatea deAutomatică şi Calculatoare a Universităţii Politehnica dinBucureşti a luat fiinţă acum 10 ani şi are ca tematici decercetare proiectarea agenţilor inteligenţi şi a sistemelormulti-agent şi utilizarea acestora în e-commerce, e-learning,CSCW (Computer Supported Cooperative Work), dar şi îninteligenţă ambientală, învăţare automată, sisteme cu auto-organizare,sisteme de încredere şi reputaţie, servicii“smart” şi calcul omniprezent (traducerea pentru PervasiveComputing). Laboratorul AI-MAS s-a impus rapid în comunitateacercetătorilor de inteligenţă artificială din ţară şi dinsfera europeană, facând parte din Agent Link (the premierEU Co-ordination Action for Agent Based Computing) şi participândla acţiunea europeană COST IC0801 AgreementTechnologies – Enabling Social Intelligence, dedicată sistemelormulti-agent.Membrii laboratorului,atât seniori, cât şi tineri,sunt implicaţi, alăturide specialişti din alteuniversităţi şi din parteaAcademiei Române, înorganizarea programului de masteratîn limba engleză Artificial Intelligence(http://aimas.cs.pub.ro/master_ai/).Aplicațiiși proiecte fascinanteProgramul are o durată de 2 ani şi oferăstudenţilor cunoştinţe solide teoretice şipractice în domeniu, cât şi posibilitatea42 MARKET WATCH 1 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2013dezvoltării de aplicaţii fascinante bazatepe tehnici de inteligenţă artificială.Programul cuprinde cursuri, cum ar fi:Knowledge Representation and Reasoning,Data Mining, Machine Learning,Multi-Agent Systems, Natural LanguageProcessing, Neural Networks, Self OrganizingSystem, Computer Vision, şiactivităţi de cercetare în care studenţiisunt implicaţi în proiecte dezvoltate înparteneriat cu companii high-tech deprestigiu.Astfel, unul dintre proiectele curentela care lucrează membrii laboratoruluialături de studenţi este dezvoltarea unormodule de control a grupurilor de drone(UAVs) împreună cu Autonomous FlightTechnologies (http://www.aft.ro/) de lacompania TeamNet. Tematica este deosebitde provocatoare deoarece implicăluarea deciziilor în funcţie de condiţiilede zbor, reacţia la situaţii de avarie, independenţade staţia de bază şi coordonareala nivelul grupului de drone, toate în modautonom, fără control uman.Un alt proiect curent al laboratorului,în care viitorii studenţi la masteratul ArtificialIntelligence vor fi implicaţi, estedezvoltarea de aplicaţii asistive cu ajutorulrobotului Nao de la Aldebaran Robotics.Laboratorul AI-MAS a achiziţionatde curând doi roboţi Nao şi a începutdezvoltarea unei aplicaţii companion încare robotul Nao poate interacţiona cucopii cu probleme speciale sau cu persoaneîn vârstă care au nevoie de tratamentespeciale, repetate.Împreună cu compania Aquasoft,membrii laboratorului sunt în curs de adezvolta o suită de aplicaţii inteligenteşi o platformă de distribuţie digitală aacestora, care să faciliteze interacţiuneadintre utilizatorii individuali sau grupurilede utilizatori cu un mediu dinamicîmbogăţit permanent cu conţinut digital.Principala idee a proiectului este aceeade a aduce mediile sociale digitale maiaproape de lumea reală, şi anume de aconstrui o reţea socială ancorată în ambientulcotidian.Pe lângă aceste proiecte, există şi alteteme de cercetare care pot fi dezvoltate încadrul programului de masterat ArtificialIntelligence, de exemplu: cum să îţi creeziun asistent personal electronic care să

aibă grijă de întâlnirile tale, plata facturilorla timp, relaţii cu prietenii sau clienţii,cum să recunoşti automat cu cine seamănăo persoană din mii sau sute de mii defiguri, cum să extragi ideile şi “trend-ul”unei conversaţii dintr-un forum, chat saublog, cum să creezi un ambient inteligentcare să te recunoască când ajungi acasă şisă aleagă automat programul TV preferatsau potrivit stării tale de spirit, cum săcreezi personaje inteligente credibile înjocurile pe calculator sau în jocurile serioase,de instruire şi antrenare.Cooperarea cu AFT-Teamnet pentru dezvoltareade programe inteligente pentru UAVsConexiuni europeneStudenţii programului de masteratArtificial Intelligence au posibilitateasă beneficieze de legăturile stabilite deLaboratorul AI-MAS cu laboratoare deinteligenţă artificială din Europa, cum arfi LIP6 - SMA de la Université Pierre etMarie Curie, Intelligent Systems Groupde la University of Utrecht, ISCOD Teamde la Ecole Nationale Supérieure des Minesde Saint-Etienne sau cele de la PolytechMontpellier,University of Catalunya,Polytech Nantes, Turku University. Astfel,în fiecare an, peste 8 studenţi din programparticipă la stagii în aceste universităţide prestigiu. În plus, unii studenţipot efectua stagii şi în companii de profildin străinătate, de exemplu SemSoft dinRennes sau Podium-IT din Paris, saubeneficiază de legăturile laboratorului cuSerious Games Institute din Coventry.Membrii AI-MAS organizând AI Winter Olympics 2013Laboratorul AI-MAS este cel care organizează,din 2010, evenimentul şi competiţiaAI-MAS Winter Olympics (http://www.aiolympics.ro/), cel mai mare evenimentdedicat pasionaţilor de inteligenţăartificială din România. AI-MAS WinerOlympics ediţia 2013 a fost prezentat înnumărul 153 al revistei.Cei mai mulţi membri ai laboratoruluifac parte din Asociaţia Română pentruInteligenţă Artificială (http://www.aria-romania.org/en/), care are ca scoppromovarea la nivel naţional şi internaţionala activităţilor de cercetare, dezvoltareşi instruire în domeniul inteligenţeiLaboratorul AI-MAS dezvoltăprograme asistive pentru robotul Naoartificiale, sprijinirea şi dezvoltareacomunităţii cercetătorilor din domeniulinteligenţei artificiale din România, afirmareaşi promovarea acestei comunităţi,atât în comunitatea ştiinţifică internaţională,cât şi în societatea româneascăîn general. ARIA este o organizaţie atinerilor care lucrează alături de cercetătoricu experinţă pentru organizarea deevenimente, cum ar fi BONSAI (http://bonsai.aria-romania.org), sau conferinţeşi workshop-uri, dar şi seminarii de instruireși hands-on pe tematici de ultimăoră sau hackathons în colaborare cucompanii de profil.Master in Artificial IntelligenceUn program de masterat în limba engleză organizat deFacultatea de Automatică şi CalculatoareUniversitatea Politehnica din BucureştiÎnscrieri în perioada 2-18 septembrieDetalii la: http://aimas.cs.pub.ro/master_ai/şi http://acs.pub.ro/admitere/masterat1 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2013MARKET WATCH 43

Cercetare&Învățământ superior/Educație pentru viață și agriculturăFMVB îşi consolideazăde instituţieAvând în spate o istorie care depăşește 150 de ani, Facultateade Medicină Veterinară Bucureşti (FMVB) din cadrulUniversităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară sebucură de o reputaţie solidă, atât la nivel naţional, cât şiinternaţional. Un indicator al prestigiului şi rezultatelor saledeosebite este dat atât de numărul în creştere al candidaţilordin România, cât şi al celor veniţi din străinătate pentru astudia în acest spaţiu academic. Atractivitatea FMVB estegenerată de oferta educaţională bogată şi de condiţiile destudiu aflate la un nivel de excelenţă. Prof. univ. dr. GabrielPredoi, decanul facultăţii, ne-a vorbit despre acumulările ultimilorani şi despre acţiunile strategice care pun Facultateape un curs în permanenţă ascendent.Dincolo de istoria sa bogată, caresunt cele mai noi realizări cu careFMVB se mândreşte în noul mileniu?Raportat la istoria USAMV, cei 150 deani de existenţă ai FMVB, serbaţi în mai2011, pot reprezenta o perioadă îndelungată.Dacă ţinem însă cont că înfiinţareainstituţiei precursoare facultăţii noastre asurvenit în 1861, la 100 de ani de la înfiinţareaprimei şcoli de medicină veterinarădin lume, cea din Lyon, putem spunecă facem parte din categoria facultăţilortinere. Cu toate acestea, suntem o instituţieacademică de prestigiu, pentru că amreuşit să accedem la o poziţie de lider înînvăţământul românesc şi ne bucurăm deun solid statut internaţional. Ca urmarea eforturilor susţinute depuse de personaluldidactic al FMVB, la momentulactual, învăţământul medical veterinardin România este recunoscut din punctde vedere al competenţelor academiceşi al cercetării ştiinţifice, atât în cadrulUniunii Europene, cât şi în spaţiul noneuropean.FMVB face parte din AsociaţiaFacultăţilor de Medicină Veterinară din44 MARKET WATCH 1 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2013Europa, organism cu rol de evaluare şiacreditare europeană, iar recunoaştereasa şi realizările noastre ne conferă un statutdeosebit la nivel internaţional.Care au fost etapele parcursecare v-au permis atingerea acestuistatut?Am demarat procesul de acreditare şi recunoaştereinternaţională încă din 2002.A fost o perioadă de realizări importante,multe dintre proiectele startate în acea etapăurmând să fie finalizate în curând. Deexemplu, Spitalul pentru animale mici vafi extins cu o nouă clădire care va devenipe deplin funcţională, la nivel de facilităţişi utilităţi la standarde internaţionale, înprima jumătate a lui 2015. Acesteia i seadaugă cele două Spitale pentru animalemari, de la Găneasa şi de la Glina, dotateşi ele la nivel european, precum şi Clinicaveterinară a FMVB. Suntem singurafacultate de medicină veterinară din ţară,din cele patru unităţi de stat existente, carebeneficiază de cea mai performantă clinicăveterinară pentru pregătirea studenţilor.Este o Clinică recunoscută şi apreciată nunumai la nivel naţional, ci şi internaţional,dotată cu un laborator sanitar-veterinarde analize unicat în România, care asigurăîntreg spectrul de analize necesar evaluăriistării de sănătate a animalelor. De altfel,majoritatea laboratoarelor noastre de cercetaresunt dotate astfel încât să permităşi să susţină un demers ştiinţific de elită,cum se întâmplă în cadrul a patru laboratoarecare integrează cea mai nouă tehnicăde cercetare şi diagnostic de biologie celularăsau în cazul laboratorului de cercetarepe zona metalelor grele. Acestora li se vaadăuga, în curând, un laborator în domeniulcontrolului şi expertizei sanitar-veterinarea sănătăţii publice. Tot la capitolulproiecte care se vor finaliza în curând seînscrie şi darea în funcţiune, până în 2014,a izolatoarelor pentru animalele cu boliinfecto-contagioase, conform exigenţelornormativelor europene.În ultimii ani, se semnalează oscădere drastică a şeptelului. A avutacest fenomen un impact directasupra numărului de absolvenţi?Într-adevăr, de la începutul anilor ‘90 neconfruntăm cu un fenomen de regresie lanivel naţional al şeptelului, dar, în paralel,şi cu expansiunea interesului pentrumedicina sanitar-veterinară. Aparent,este un paradox. În realitate, facultateaare două specializări (cea de medicinăveterinară şi cea de control şi expertiză aproduselor agro-alimentare, care acoperădouă paliere importante – sănătatea animalelorşi sănătatea publică), iar activitateamedicului veterinar nu acoperă doardomeniul animalelor de rentă, care facobiectul exploatării directe sau indirectepentru consumul uman, ci şi domeniulanimalelor de companie, care capătă opondere din ce în ce mai crescută.

Cercetare&Învățământ superior/Educație pentru viață și agriculturăstatutul internaţionalacademică de elităCert este că, în ultimii 3 ani, interesulpentru FMVB este din ce în ce mai mare,anul acesta înregistrându-se peste 1.200de candidaţi la examenul de admitere, unrecord al ultimilor 20 de ani. Acest trendascendent este determinat în principal derecunoaşterea şi certificarea facultăţii lanivel internaţional. La momentul actual,circa 20-25% din absolvenţii FMVB îşidesfăşoară activitatea în afara graniţelorţării, diploma de licenţă fiind recunoscutăpe întreg teritoriul spaţiului european şinu numai. Apoi, spre deosebire de situaţiade dinainte de ‘89, când absolvenţiifacultăţii primeau în proporţie de aproape100% repartiţii în unităţi cu activitate zootehnică,la momentul actual aproximativ30-40% îşi desfăşoară activitatea în cadrulAutorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare,la nivelul direcţiilor judeţene sau la nivelulcircumscripţiilor sanitar-veterinare teritoriale.Restul absolvenţilor activează îndomeniul privat, majoritatea lucrând încabinete sanitar-veterinare, atât în oraşe,unde predominant sunt abordate ca patologiespeciile de animale mici, cât şi încadrul unităţilor de creştere şi exploatarea animalelor – cum ar fi fermele de bovine,ovine, caprine, porcine. La acestea seadaugă farmaciile veterinare, unităţile deprocesare a produselor de origine animalăetc. Astfel se face că, dacă înainte de ‘89 seşcolarizau, pe an de studiu, între 60 şi 80,maxim 90 de studenţi, anul acesta FMVBa scos la concurs 240 de locuri pentruspecializarea medicină veterinară şi 120de locuri pentru controlul şi expertizaproduselor. Este cea mai mare cifră deşcolarizare din istoria facultăţii noastre,care depăşeşte chiar şi maximul înregistratîn anii ‘68-’71, generat de expansiuneazootehniei în România. Revenind la situaţiaînregistrată în acest an, am avut oconcurenţă de aproape 4 candidaţi pe loc,ceea ce denotă un interes real faţă de domeniulmedical-veterinar, interes justificatde spectrul larg în care absolvenţii îşi potdesfăşura activitatea.Care este rata de absorbţie aabsolvenţilor FMVB pe piaţa muncii?În cadrul FMVB ne-am concentrat constanteforturile nu numai asupra pregătiriiProf. univ. dr. Gabriel Predoi,decanul Facultății de MedicinăVeterinară Bucureştiteoretice a studenţilor, ci şi asupra componenteipractice, astfel încât, în momentulabsolvirii, aceştia să fie cât mai completpregătiţi profesional. Am reuşit astfel sănu ne confruntăm cu reticenţa agenţiloreconomici la angajarea tinerilor absolvenţi,pentru că am investit şi continuămsă investim susţinut în pregătirea practică,pe care studenţii o fac atât în facultate,1 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2013MARKET WATCH 45

Cercetare&Învățământ superior/Educație pentru viață și agriculturăîn cadrul disciplinelor şi laboratoareloraferente, cât şi în clinica şi spitalele pe careFMVB le deţine, precum şi în unităţilede creştere a animalelor de rentă, de abatorizareşi de procesare. Există un interessusţinut pentru colaborarea cu FMVB înacest sens: avem peste 60 de protocoale cuunităţi private de creştere şi exploatare aanimalelor, avem protocoale cu aproapetoate unităţile de procesare din raza municipiuluiBucureşti şi cu unităţi de abatorizareşi direcţii sanitar-veterinare din 21 dejudeţe din sud-estul României. În cadrulacestora, studenţii fac în fiecare an un stagiude practică de 3 săptămâni, o măsurăpe care am reintrodus-o în 2009, după 16ani în care ea nu a mai fost valorificată.Asigurăm astfel o bază a pregătirii practicea studenţilor foarte vastă, iar rezultateleconcrete ne permit să putem afirma căabsolvenţii FMVB au competenţe multpeste nivelul minimal prevăzut de legislaţiaeuropeană. Acoperim astfel gestionareaîntregului lanţ – de la creşterea animalului,până la produsul de origine animală finit –,o necesitate reală, pe care Louis Pasteur oargumenta în urmă cu aproape trei secoleastfel: „Medicul uman salvează omul, iarmedicul veterinar salvează omenirea”.Cât de importantă este componentade cercetare-dezvoltare în cadrulstrategiei FMVB?În decursul ultimilor ani, FMVB, prinintermediul cadrelor didactice, dar şi alstudenţilor, a aplicat şi a câştigat multeproiecte de cercetare, atât în sistemul naţional,cât şi în sistemul internaţional. Cadrelenoastre didactice participă frecventla proiecte internaţionale de cercetare, lacongrese şi conferinţe cu lucrări ştiinţificeapreciate. Un exemplu elocvent în acestsens este Proiectul Novis, care se finalizeazăanul acesta, un proiect care a abordatproblematica e-learning-ului în medicinăveterinară, un principiu novator. FMVBa fost aleasă să participe la acest proiectalături de facultăţi de medicină veterinarădin Marea Britanie, Germania, Olanda şiUngaria, pe baza rezultatelor anteriorareobţinute în proiectele internaţionale, careau reprezentat o recomandare extrem desolidă, iar contribuţia românească a fostunanim apreciată. Facultatea a aplicat înfiecare an şi a câştigat proiecte importante,pe care le-a finalizat cu rezultate foartebune. Majoritatea acestor proiecte au rezultatecu un nivel ridicat de aplicabilitate46 MARKET WATCH 1 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2013directă, unele dintre acestea materializându-seprin obţinerea de brevete OSIM.Este o formă concretă de recunoaştere aimplicării FMVB şi a rezultatelor obţinuteîn activitatea de cercetare ştiinţifică, pentrucă nu putem despărţi cercetarea de zona deaplicabilitate a acesteia, respectiv de sferaserviciilor pe care facultatea le oferă, răspunzândcerinţelor reale ale pieţei.Recunoaşterea şi implicarea la nivelinternaţional a facultăţii a generatşi o creştere a numărului destudenţi străini. Aveţi de gând sădezvoltaţi această componentă?FMVB reprezintă un pol de interes real,atât în cadrul programelor de tip Erasmus,cât şi a altor iniţiative educaţionale similare.La momentul actual, avem studenţi dinFranţa, Italia, Spania, Austria, Grecia, Israeletc. Prin intermediul programelor, darşi pe cont propriu, sunt peste 15 ţări dincare ne vin studenţi pentru a studia aici.Atractivitatea ofertei educaţionale a facultăţiinoastre este din ce în ce mai mare, deaceea am înfiinţat, recent, o secţie în limbaengleză, certificată de Agenția Română deAsigurare a Calității în Învățământul Superior(ARACIS), care va deveni pe deplinfuncţională începând de anul viitor. Analizăm,totodată, oportunitatea creării uneisecţii similare în limba franceză, existândnumeroase solicitări venite atât din Europa,cât şi din Africa.În afara acestor obiective, cealte priorităţi de dezvoltare petermen scurt aveţi în strategia dedezvoltare a Facultăţii?Aşa cum am precizat, ne extindem ofertaeducaţională, însă nu doar din punct devedere al acoperirii lingvistice. O altă iniţiativăimportantă este aceea că, începânddin 2011, masterul este integrat studiilor delicenţă pentru absolvenţii specializării demedicină veterinară. Pentru cea de a douaspecializare – controlul şi expertiza produseloragro-alimentare – am obţinut dinpartea ARACIS acreditarea de master pentrudouă domenii importante şi de mareactualitate pe piaţa muncii: controlul şi expertizaalimentelor ecologice halal şi coser,care reprezintă un unicat european, şi cel deal doilea domeniu – expertiza produseloralimentare. Acestea se adaugă ciclului demaster deja existent: Ingineria produseloralimentare. O altă direcţie asupra căreia nevom concentra este cea a pregătirii continuea medicului veterinar prin intermediulstructurilor academice dedicate, respectiva Şcolii de studii post-universitare, înfiinţatăîn 1991, care va beneficia de un suflunou. În paralel, sutem în faza de creare aunei Şcoli de servicii veterinare post-universitare,proiect care se va concretiza înurmătorul an. Prin intermediul tuturoracestor proiecte şi iniţiative vom contribuişi la consolidarea statutului internaţional alFMVB de instituţie academică de elită.

Industry Watch/Administraţie publicăTîrgu Mureș vrea să devinăun oraș inteligentTîrgu Mureș demara în urmă cu patru ani Strategia DigitalMureș, cu scopul de a aşeza municipiul în elita cercetării ITși de a-l transforma într-un oraș inteligent. Pași importanțiau fost făcuți în 2011, când Tîrgu Mureș devenea primuloraş din România care a adoptat Ghiseul.ro ca sistem deplată online a taxelor şi impozitelor și odată cu implementareaîn cadrul primăriei a unei soluții geospațiale pentruurbanism. Însă 2013 a fost de departe cel mai rodnic pentrumuncipalitatea mureșeană. Luiza SanduLa începutul acestui an, TîrguMureș obținea finanțare pentrustudiul de fezabilitate alProiectului Supercomputingdin strategia Digital Mureş,după ce aceasta a fost prezentatăla Seul, în Coreea de Sud, proiectulfiind găsit atractiv de companiile Samsungși LG.„Proiectul de Supercomputing va fi uncentru de cercetare pe linie de IT. Supercomputerulva fi amplasat lângă PodulMureş, din Tîrgu Mureş, într-un loc vizibil,va avea o clădire de aproximativ 2.000de metri pătraţi şi o zonă verde de 8.000de metri pătraţi în jur”, a declarat DorinFlorea, primarul municipiului TîrguMureș, citat de Agrepress.De asemenea, recent la Tîrgu Mureșs-au aflat reprezentanții Agenţiei Naţionalepentru Promovarea Industriei IT dinCoreea de Sud (NIPA). Consultantul şefal NIPA, Yoonsik Kim, a anunţat că instituţiaguvernamentală coreeană va finanţastudiul de fezabilitate pentru ca municipiulTîrgu Mureș să devină un oraş inteligent(Smart City), conform StrategieiDigital Mureş.„Suntem aici pentru a realiza Studiulde Fezabilitate al proiectului îndrăzneţ alPrimăriei Tîrgu Mureş, pentru a ne împărtăşiexperienţa şi cunoştinţele cu România.Am decis să finanţăm acest studiudeoarece implementarea unui asemeneaproiect poate genera un exemplu demnde urmat de către orice administraţie localădin lume. Investitorii coreeni nu stau48 MARKET WATCH 1 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2013prea mult pe gânduri atunci când NIPArecomandă un studiu de fezabilitate şi unproiect. Chiar dacă noi suntem axaţi petehnologia informaţiei, recomandărilenoastre circulă rapid în mediul privat şinu excludem ca alţi investitori coreeni, pealte domenii de activitate, să devină interesaţide Tîrgu Mureş. Noi nu vom ezitasă recomandăm şi să susţinem un oraşcare demonstrează voinţa, competenţa,grija faţă de comunitate şi mediul înconjurătorşi, nu în ultimul rând, multă pasiuneîn actul de conducere”, a menționatYoonsik Kim, citat de Agerpress.Capitala Coreei de Sud, Seul, a implementatconceptul de Smart City cu otehnologie avansată, acesta fiind motivulpentru care acest concept se doreşte a fiimplementat şi la Tîrgu Mureş, care deţineStrategia Digital Mureş.Dana Miheţ, arhitectul şef al municipiuluiTîrgu Mureş şi coordonatorulStrategiei Digital Mureş, a subliniat căsistemul informatic presupune interconectareatuturor instituţiilor, a cetăţenilorşi a firmelor din Tîrgu Mureş utilizândcele mai inovative tehnologii, inclusiv pebaza experienţei Coreei de Sud. Acesta vaputea genera economii de peste 5% dinbugetul municipalităţii prin reducerea birocraţiei,a deplasărilor fizice, a eficientizăriituturor proceselor administrative şiprivate. Sistemul va aduce şi alte beneficiiindirecte, multe necuantificabile încă,cum ar fi grija pentru mediul înconjurătorprin reducerea semnificativă a consumuluide hârtie, energetic şi poluării.„Bazat pe modele care deja şi-au demonstratfezabilitatea, Tîrgu Mureş îşipropune să devină în următorii 10 anipunctul zero al cercetării din Europa deEst şi să contribuie la repatrierea unorcercetători de elită ai României care astăzi,în lipsa resurselor şi instrumentelornecesare, sunt nevoiţi să îşi desfăşoareactivitatea în străinătate”, a adăugat DanaMiheţ.Însă toate aceste proiecte ambițioaseși vizionare au fost cât pe ce să eșueze,deoarece consilierii locali ai UDMR, PNLși PSD au încercat blocarea continuăriiacestui proiect, invocând împovărareabugetului oraşului cu cheltuieli mari.În primăvara acestui an, primarulDorin Florea, a declarat într-o conferinţăde presă, citat de Agerpress, că partea decofinanţare care va reveni municipalităţiidin Strategia Digital Mureş ar putea fifinanţată de companii IT private, iar dinacest motiv a condamnat gestul consilierilorlocali.„În momentul în care eşti eligibil aşacum este Digital Mureş, toţi investitoriivin spre tine. După memorandumul cuIBM două firme mari, cum sunt LG şiSamsung, finanţează studiul de fezabilitate.În momentul în care arunci o temă decercetare uriaşă, toate societăţile IT marişi tot ce înseamnă instituţii mari calatepe acest gen de lucrări te curtează dinstart. Dacă vrei să dai o viziune unui oraş,niciodată nu pui problema banului. Niciodatănu poţi să spui că nu vă pot asiguraun viitor strălucit pentru că este preascump. Aşa ceva nu poate spune decât uniresponsabil. Acesta este viitorul, de ce sănu rămână Tîrgu Mureş în elita cercetăriieuropene, să se vorbească de Tîrgu Mureşcum se vorbeşte de Silicon Valley sau deIssy-les-Moulineaux”, a spus Dorin FloreaStrategia Digital MureșStrategia Digital Mureș își propune sădezvolte un sistem de servicii publicemoderne, interoperabile, atât publice

Industry Watch/Administraţie publicăcât și private, care să genereze economiisubstanțiale pentru cetățean, mediul deafaceri si administrație. În același timp,strategia prevede construcția unui parctehnologic specializat pe cercetare șiinformatică medicală, o zonă de afacericare să genereze mii de locuri de muncăși să contribuie la dezvoltarea sectoruluimedical, farmaceutic și informatic.Viziunea ambițioasă a municipalitățiieste ca orașul să se numere printre primeleorașe digitale din lume, asemeneacapitalei Coreei de Sud, Seul, sau capitaleiIT&C-ului mondial, Silicon Valley.Primarul municipiului Tîrgu Mureș,Dorin Florea, a prezentat aceste ideiîn cadrul Global Forum 2009, în fațaa peste 400 de specialiști și experți dinîntreaga lume, arătând rolul tehnologieiinformației relaționat dezvoltăriiși creșterii economice, din perspectivaadministrației locale. Timp de un an,au fost organizate diferite întâlniri pemarginea acestui subiect, iar municipalitateaa primit invitații din partea unorinstituții și companii din SUA: UniversitateaGeorge Washington, US Trade andDevelopment Agency, US Department ofCommerce, Banca Mondială, IBM, Oraclesau HP.În 2010, IBM şi Primăria Tîrgu Mureşau semnat un Memorandum de înţelegereîn vederea înfiinţării Centrului de Excelenţăîn Cercetare „Transilvania”, princare s-a pus practic piatra de temelie aprimului „Oraş ştiinţific pentru cercetareşi informatică medicală” la nivel mondial.Pentru ca Tîrgu Mureş să devină celde-al unsprezecelea centru mondial IBMde excelenţă în cercetare, peste 17 parteneri– universităţi, SMURD, IMM-uri,DorinFlorea,primarTîrguMureşCamera de Comerţ, dar şi Asociaţia dePlăţi Electronice din România – s-auimplicat în proiectul intitulat „Pol decompetitivitate pentru cercetare-dezvoltareîn domeniul medical şi informaticămedicală”.Strategia Digital Mureş prevede douăcomponente distincte, InfrastructuraIT&C şi Oraşul ştiinţific pentru Cercetareşi Informatică Medicală.Infrastructura IT&C a municipiuluiTîrgu Mureş presupune implementareaunor sisteme şi subsisteme informaticeîn Tîrgu Mureş atât la nivelul instituţiilorpublice (primărie, şcoli, universităţi,transport, subordonate, descentralizateetc.), cât şi la nivel privat. Subsistemelevor fi interoperabile pentru a asigura maximăeficienţă întregului sistem local, iartotalitatea acestora, împreună cu infrastructurasmartcard (carduri inteligente)şi comunicaţiile aferente vor forma infrastructuraIT&C, de oraş digital a municipiuluiTîrgu Mureş.Oraşul Ştiinţific pentru Cercetare şiInformatică Medicală va fi un districtsau cartier nou în municipiul TîrguMureş, unde se doreşte stabilirea unorcompanii de talie internaţională care activeazăîn domeniul cercetării medicale,farmaceutice şi al informaticii medicaleprecum şi un cartier rezidenţial nou care1 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2013să deservească investitorii, cercetătorii,personalul conex şi multe alte categoriide persoane.Potrivit strategiei, Oraşul Ştiinţific va fialcătuit din clădiri de birouri şi clădiri lacomandă, construite de administraţie înregim de parteneriat public-privat, carevor fi închiriate sau vândute investitorilor,la fel ca şi ansamblurile rezidenţiale.În afară de parteneriatul public-privatpentru finanţare, strategia urmăreşte săutilizeze fonduri nerambursabile europeneşi guvernamentale.Oraşul Ştiinţific este conceput dupămodelul oraşului francez Issy-Les-Moulineaux,care a devenit „Oraşul Media”al Europei, unde, deşi există doar 70.000de locuitori, au fost create 90.000 de locuride muncă şi au fost atrase cele maiimportante companii internaţionale dindomeniul media şi IT&C. Valoarea totalăa finanţării nerambursabile pentru toatecele 11 proiecte din cadrul strategiei esteestimată la 15 milioane de euro.Tîrgu Mureș nu este însă singuruloraș din țară care are asemenea ambiții.Sibiul a demarat în acest an dezvoltareași implementarea proiectului pilot,„Smart City Sibiu”, care se referă la optimizareagestionării energetice a orașuluiSibiu, într-o primă fază a patrimoniuluiprimăriei.MARKET WATCH 49

Industry Watch/MedicinăMigraţia medicilor –învăţământuluiDeşi învăţământul medical este una dintre cele mai nerentabileinvestiții ale statului, știut fiind costul ridicat al acesteișcolarizări, fenomenul este profitabil pentru universități,prin creșterea numărului de studenți, însă este îngrijorătorşi alarmant pentru societatea românească care întârziesă ia decizii eficiente. Luiza SanduÎnvățământul medical românesca trecut prin schimbări majoreîn ultimii ani, impuse decrearea Spațiului european alînvățământului superior (procesulBologna), reglementările europeneprivind profesiile din domeniul sănătății,creșterea numerică semnificativă afacultăților/universităților care oferă programede studii în acest domeniu.În contextul socio-economic actual,după o perioadă de diminuare semnificativăa interesului pentru profesia medicală,asistăm la o creștere a concurenței lafacultățile medicale, datorată beneficiilorpersonale incontestabile ale practicăriimedicinei în țări cu nivel economicmai ridicat, recunoașterii diplomelorabsolvenților în țările UE, acțiunilor profesionistede recrutare a cadrelor medicale,care aduc visele absolvenților de liceumai aproape de realitate și îi determină săîși proiecteze planurile de viitor în țări custrategii mai eficiente de utilizare a forțeide muncă înalt calificată.Prof. Univ. Dr. Leonard Azamfirei,Rector al Universității de Medicină șiFarmacie Tîrgu Mureș, precizează cădomeniul sănătății are o situație aparteîn contextul european al calificărilor,fiind beneficiarul unei globalizări foarterapide și uneori chiar forțate, indusă de odisperare greu recunoscută a sistemeloreuropene de îngrijire medicală, provocatede lipsa forței de muncă înalt calificată.50 MARKET WATCH1 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2013Sistemul vest european se confruntăcu scăderea interesului general pentrustudiile legate de profesia medicală, cumigrarea profesioniștilor spre zone maibine plătite extra-europene, dar și cu unanume grad de rigiditate a sistemelorproprii educaționale.„Școala medicală românească s-aadaptat rapid standardelor europeneprivind învăţământul medical superiorcu referinţă la cele 5.500 de ore deformare pentru medici şi 4.600 de orede formare pentru asistenţii medicalişi moaşe, privind învăţământul practic,componenta curiculei, reajustările necesarefiind minime și, într-un timp foartescurt, a reușit să aducă la zi ceea ce eranecesar pentru ca diplomele sale să fierecunoscute în fiecare țară din UE, iaraceastă oportunitate creată a fost imediatsesizată de universitățile de medicinătradiționale din România și apoi și decătre alte facultăți de medicină apăruteulterior, prin crearea de programe noi destudii în limbile engleză, franceză, pentrumedicina dentară și pentru farmacie, cares-au dovedit de un mare interes pentrucei din afară şi extrem de rentabile pentruuniversităţi”, spune Prof. Univ. Dr. LeonardAzamfirei.Sistemulmedical de învăţământromânesc – compatibilcu cel europeanÎn prezent, sistemul medical românescde învățământ este perfect compatibil, celpuțin din punct de vedere organizatoric,cu cel european, dar ca orice sistem are șiproblemele lui, iar o intenție de schimba-Numărul medicilor plecaţidin România în perioada 2007‐2011AnulNr. persoane20072.20020081.25220091.90020102011- primele 8 luni2.7791.700Sursa: Colegiul Medicilor din România

Industry Watch/Medicinăcauza resuscităriimedical?re se lovește uneori de o puternică inerție.Cauzele obiective includ tradiția regionalăa unui tip de învățământ medicalcu un pronunțat caracter descriptiv,care a substituit de-a lungul timpuluiaccesul mai facil la tehnologia medicalămodernă, specific societăţilor mai dezvoltateeconomic, cu orientarea evidentăa învăţământului spre componenta saclinică, spre bolnav ca subiect didactic.Acest sistem este și astăzi principalulatu, remarcat de studenții străini carestudiază în România, el conferind accesuldirect la bolnav, în condițiile unei interpretăriromânești mai laxe a drepturilorpacienților.„Cauzele subiective sunt reprezentatede incapacitatea unei părţi a resursei umane,formată într-un sistem neconcurenţial,de a se adapta concurenţei şi mediuluitehnologic. Parohializarea învăţământuluimedical centrat uneori nu pe student cipe profesor face dificilă acceptarea unorconcepte educaţionale medicale noi careînsă, fiind noi, nu au reuşit nici ele sătreacă proba timpului. Tentativele de impuneredin exterior s-au soldat cu eşecuri,iar rezolvarea pe cale biologică, firească,presupune trecerea timpului şi, implicit,riscul emergenţei de urmaşi după chipulşi asemănarea formatorilor! Soluţia europeană:flexibilizarea promovării prin standardeşi criterii corecte, riguroase, dar fărăloc vacant în faţă, ci şi prin transformare.O a doua cauză este dată de lipsa de flexibilitatea componentei administrative şi,implicit, dificultatea majoră a coordonăriia două sisteme care funcţionează deseoriindependent: cel de învăţământ cu cel medical.Sistemul medical este mult mai vulnerabilinfluenţelor externe şi areactiv lanevoile universitare. O posibilă soluție arfi crearea cadrului legal pentru înființareaspitalelor clinice universitare, model eu-ropean de succes care integrează ambelecomponente. A treia problemă o reprezintăresursa financiară, înţeleasă până la unpunct datorită permanentului deficit întrenevoi şi posibilităţi, dar malformată deseoride reguli care amputează universităţilorcomponenta financiară a autonomiei.Soluția europeană, întâlnită inclusiv înRepublica Moldova constă în redefinireadreptului universităților de a-și administraresursele financiare proprii”, adaugă Prof.Univ. Dr. Leonard Azamfirei.De asemenea, cercetarea științificămedicală în contextul european, ca parteesențială a misiunii universităților, continuăsă fie un punct sensibil. Evaluareaacesteia este însă deseori incorectă pentrucă, dacă în alte domenii criteriile evaluăriiprivesc doar componenta ştiinţifică şicea didactică, în domeniul medical, celordouă li se adaugă, în măsură covârşitoare,componenta de practică medicală specificăprofesiei medicului, care este şi cadrudidactic universitar.Cu toate acestea, absolvenţii învăţământuluimedico-farmaceutic au rata ceamai mare de inserţie pe piaţa muncii, fiecă este cea internă, prin rezidenţiat, fie căeste cea externă, prin emigrare. Pe termenlung, penuria de cadre medicale va creștedatorită creșterii speranței de viață, acreșterii standardelor de îngrijire medicală,dar și a atingerii vârstei de pensionare acelor care lucrează în domeniul medical.În ultimii 6 ani au plecat din Româniapeste 14.000 de medici, iar în primultrimestru al anului 2013 au emigrat580 de medici care vor trebui înlocuițide studenți și, mai apoi, de absolvenți.Aproape toţi se integrează, se adaptează şifac performanţă, dacă nu academică, celpuţin profesională.Universitățile, mai ales de profil medical,fac eforturi umane și financiare1 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2013să se adapteze sistemului european deînvățământ medical și în bună măsurăau reușit. Rămâne însă în discuție adevăratadificultate în schimbarea uneiatitudini, iar societatea românească nutrebuie să mai întârzie în luarea unordecizii eficiente.Provocărileînvățământuluimedical românesc„În general, universitățile se caracterizeazăprintr-un mare grad de conservatorisminstituţional, prin inerţia uneipărţi importante a personalului didacticdată şi de lipsa motivaţiei profesionaleclare și uneori, de lipsa unui leadershipbine definit. În asemenea condiţii, învăţământulmedical românesc trebuie:••să se adapteze unui mediuconcurențial dictat de piața munciiși de oferta mare de calificări – curajulde a desființa programe destudii care nu se mai cer pe piață,de a reforma cu adevărat curiculede învățământ neperformante,prăfuite, de a-și asuma costurileindividuale ale reformei curiculare șide a realiza virajul cel mai dificil, de laînvățământul centrat pe profesor laînvățământul centrat pe student;••să își schimbe strategiile de recrutarea candidaților abordând metodeproactive și venind spre potențialiicandidați încă din perioada de deciziea acestora;••să își diversifice metodele deînvățământ specifice adaptându-seunei societăți care se informatizeazăîntr-un ritm alert, care are o mare nevoiede adaptare şi de plasticitate”.Prof. Univ. Dr. Leonard Azamfirei,Rector al Universității de Medicinăși Farmacie Tîrgu MureșMARKET WATCH 51

Industry Watch/Femei in tehnologie„Trebuie să faci întotdeaunaun pic mai mult decât seașteaptă de la tine, altfelnu te evidențiezi niciodată”Ana Maria Păsculescu lucrează de trei ani și jumătateîn cadrul Samsung România, companie al cărei stilorganizațional s-a mulat perfect pe personalitatea ei –dedicat, entuziast și pătimaș. Este Product Manager aldiviziei de televizoare, care are un portofoliu de 100 deproduse, și remarcă despre ea, râzând, că este o „cartetehnică ambulantă”. Luiza SanduDrumul până la SamsungRomânia a trecut mai întâiprin orașul natal, Pitești, laAlianța Franceză, cu oprireapoi în București, la Cora șiDomo. Deși visa să lucrezeîn turism și voia să dea la Facultatea deComerț, s-a răzgândit și a ales Facultateade Economie generală și Dreptul afacerilordin cadrul ASE.„După absolvirea facultăţii nu eramhotărâtă să rămân în București. Am zissă încerc mai întâi în Pitești şi am lucratun an la Alianța Franceză, unde mi-amîmbunătățit nivelul de franceză. Aveauabonamente la toate revistele care veneaudin Franța și totuși n-am răbdat, num-am putut reobișnui cu orașul foartemic şi care nu mai făcea parte din personalitateamea. Am revenit în București șim-am angajat la Cora, care deschideauprimul magazin din România şi căutauoameni care să vorbească franceză. Toatăechipa de management era vorbitoarede franceză și acesta a fost avantajulcare m-a adus într-o companie cumvape profilul ASE-ului. Visul meu a fost săfac turism, dar lucrurile au intrat pe altecărări și alte făgașe, probabil trebuia săîntâlnesc oamenii pe care i-am întâlnit,cu o parte din ei am legat niște prietenii52 MARKET WATCH 1 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2013foarte strânse pe care le mențin și acum.Pregătirea mea era destul de teoretică,însă am ştiut întotdeauna că îmi doresc săfiu undeva departe, iar când am ajuns înCora am știut că vreau să lucrez într-ocompanie unde să mă folosesc și de olimbă străină”, spune Ana Maria.În Cora a lucrat trei ani şi s-a ocupatde electrocasnice şi corpuri de iluminat.Bucățica de corpuri de iluminat s-a legatmai târziu de profilul Domo, care își deschideaun magazin foarte mare și începeasă lucreze cu corpuri de iluminat.„Am mers la un interviu, am obținutSfaturi pentru tinerii care se visează manageri„În România post decembristă estecumva înrădăcinată ideea că dacă amterminat o facultate trebuie să mă angajezîntr-o poziție anume. Faptul căai terminat o facultate nu este importantîntr-o primă fază. Experiența tași felul tău de a fi de multe ori suntmai importante decât patalamaua căai terminat facultatea X. Ce mai ai depus pe masă în afară de diplomă?Sfatul meu pentru un om care își începecariera este să îl intereseze şisă-i placă ceea ce face. Nu am spuscă un job nu e pentru mine şi că așjob-ul şi, în afară de corpuri de iluminatam mai prins niște categorii – cabluri, baterii,becuri, filme şi console etc. Lucrândla vremea aceea cu peste 100 de magazine,în cei patru ani cât am stat acolo miamextins cunoștințele în zona tehnică.În 2009, Samsung căuta un product managerpentru LED TV, un produs luxuryla acea vreme. Am mers într-o joacă lainterviu, unde am spus de la început cănu am experiență, dar s-ar părea că bazamea a fost ok. Şi așa am ajuns să mă ocuppentru prima dată de televizoare. Cred căla un interviu trebuie să fii exact persoanacare ești, dacă angajezi persoana carenu este ce pare a fi, va fi un eșec într-unanumit moment al colaborării. Am venitfără vreo experiență în spate pe produsulrespectiv, dar mergeam acasă seara, accesaminternetul și învățam. A fost destulde greu la început, dar pur și simplu amînvățat specificații, produse, concurență,prețuri. Ca stil, companiile asiatice suntvrea să încep de pe o anumită poziție– m-am ocupat la Domo și de mascoteleDo și Mo. Nu automat ajungândîntr-o companie avansezi. După un anşi jumătate te aștepți la o schimbare.Este foarte posibil să nu obții nimic,doar pentru faptul că te-ai prezentatla serviciu. Trebuie să munceşti, să fiiconștiincios, să înțelegi ce faci și săfaci întotdeauna un pic mai mult decâtse așteaptă de la tine, altfel nute evidențiezi niciodată. Înainte de aajunge manager, cineva trebuie săvadă mai întâi cum e într-un job”.

Industry Watch/Femei in tehnologiediferite de cele europene, au alte valori,alt mod de a lucra. Sunt foarte pătimași şiangajați. Nu poți să fii genul de persoanăcare la ora 18 s-a ridicat şi a plecat, trebuiesă arăți măcar un pic de entuziasm. Eum-am mulat foarte bine pe acest profil,pentru că sunt omul care mă implic, așaam făcut tot timpul și la celelalte companii”,adaugă Ana Maria.„Acum deleg mult şiîmi dau seama mai binecare sunt diferențeledintre oameni”Un product manager este cel care analizeazăpiața, mărimea şi cerințele ei,prețurile. Se ocupă în momentul lansăriiunei game noi de produse de bugetele demarketing, canalele de comunicare, tipurilede promoții, poziționarea şi introducereaproduselor în piață, distribuția.Este omul care știe practic tot despreprodusul respectiv, ține legătura cu sediulcentral al companiei şi are foarte multeresponsabilități.„Eşti șef pe produsul respectiv. Nu potsă zic că mă copleșește, însă necesită timpfoarte mult. Eu sunt o perfecționistă.Niciodată n-am putut să spun că nu pot,dacă mi s-a spus să fac ceva. Le iau petoate și le rezolv într-un fel. În acest momentexistă un junior product manager șidoi marketing specialists, care lucrează încadrul departamentului, în directă subordonareşi mă simt mult mai bine, pentrucă am ieșit din sfera executabilului și dejapot să fac mai multe lucruri. Acum delegmult şi este interesant, pentru că îmidau seama mai bine care sunt diferențeledintre oameni. În toate companiile încare am lucrat echipa care s-a format afost extraordinară. Am plâns de fiecaredată când am plecat dintr-un colectiv.Se spune că managerul este cel care îșialege oamenii și își aduce în jurul luioameni asemănători și acum când delegmă gândesc cum eram și eu la început.Trebuie să explici din nou chestiunile celemai simple, să le dai feedback, să stai cupersoana respectivă puțin timp. Este oaltă experiență, te simți altfel, simți că eștimai inteligent”, mai spune Ana Maria.Ca şef, nu toate deciziile pe care le-aluat au fost şi cele mai bune: „Chiar dacăunele alegeri s-au dovedit a fi nepotrivite,am învățat dintr-o greșeală şi nu amregretat că am luat decizia respectivă. Bauneori e bine să greșești, altfel nu vezi căgenul acela de abordare nu are succes.Însă o decizie nu poți să o iei fără să fii100% sigur. Cel puțin eu nu pot.”„Cred că am microbul IT”Deşi facultatea pe care a absolvit-o nu areun profil tehnic, Ana Maria recunoaşte cănu ştie cum ar fi acum să se ocupe de altceva:„Nu cred că m-aș mai întoarce la altgen de produse. Mi-e și greu să mă gândesccă aș putea să mă ocup de altceva.Cred că am microbul IT. Mă plictisescdestul de repede, de aceea am nevoie deceva nou tot timpul, iar acesta este undomeniu foarte dinamic, în care mereuapare ceva nou”.Am întrebat-o pe Ana Maria dacă avrut vreodată să se stabilească în afaraţării, indiferent de domeniul în care arlucra, iar raspunsul a fost negativ: „Amdouă prietene, una în Franța și alta înItalia, care mă roagă să vin la ele, dar numi-am dorit niciodată să plec definitiv.Nu pot să zic că românii sunt într-un felsau altul, dar sunt români. Ţara nueste în cea mai bună stare şie adevărat că atunci cândte duci în străinătate şivezi că e bine regreți cănu poți să faci nimic înAna Maria Păsculescu,Product Manager TVSamsung România1 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2013România. În acelaşi timp, dacă spui vai,nu fac guvernanții nimic şi nici eu nu facnimic, dacă nu am nici o inițiativă – deexemplu să mobilizez vecinii din bloc săplantăm un copac că ne-am înconjuratde beton – nu poți să aștepți nici de laceilalți.” MARKET WATCH 53