2007, nr. 3 - Academia de Ştiinţe a Moldovei

aport cu totalul de decese prin tuberculoză. De remarcat faptul că tuberculoza depistată tardiv predominăla grupa de vârstă de 0-12 ani – 75,2% din totalul de decese la această categorie de tuberculozăşi constituie doar 0,4% din totalul de decese prin tuberculoză (1513).În structura tuberculozei drept cauză a decesului, depistată tardiv, predomină tuberculoza pulmonară(98,1%), tuberculozei extrarespiratorii revenindu-i 1,9%. Pe formele clinice predomină tuberculozainfiltrativă (44,1%), urmată de tuberculoza diseminată (36,2), iar tuberculoza pulmonarăfibro-cavitară diagnosticată tardiv constituie 20,0%. În cazurile de depistare tardivă a tuberculozei67,9% erau intravital eliminatori de bacili, care din totalul de decese bacilifere constituie 22,3%.Concluzii1. În ultimii 20 de ani mortalitatea prin tuberculoză şi complicaţiile ei a crescut de 3,5 ori şi arevenit la nivelul anului 1965 (19,1% 000vs 18,0% 000).2. Mortalitatea prin tuberculoză şi complicaţiile ei în ultimii 10 ani a crescut la domiciliu şi înalte locuri cu 15,7% în detrimentul frecvenţei decesului în instituţii curative.3. Mortalitatea determinată de localizarea respiratorie a tuberculozei este net mai înaltă (97,8%)decât cea datorată localizărilor extrarespiratorii ale bolii şi sechelelor de tuberculoză, ponderea ultimelorscăzând în ultimii 10 ani de 3,2 ori.4. Decesele prin tuberculoză în majoritatea cazurilor (85,7%) se produc la grupa de vârstă de31-65 de ani (maturitatea), vârful curbei mortalităţii la ambele sexe fiind situat la grupa de vârstă de41-50 de ani.5. La 15,5% de cazuri tuberculoza drept cauză a decesului a fost depistată post-mortem şi 19,2%de decese s-au produs până la un an de la depistarea tuberculozei. Frecvenţa depistării tuberculozeipost-mortem a crescut în ultimii 20 de ani de 2,1 ori şi tardiv (în termen de până la un an de observaredispensarială) a scăzut de 1,4 ori.Bibliografie selectivă1. Corlan E., Ioanăş M., Mortalitatea prin tuberculoză în România în anul 2000 // Pneumologia,2002; 2: 143.2. Haidarli I., Tudor E., Sain D. et al., Tuberculoza drept cauză a decesului // Buletinul Academieide Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţe medicale, Chişinău,2006; 2(6):53-6.3. Bong, Jay H.Kim, Tuberculosis mortality and Morbidity Associated with Occupation in theUnited State // 40620: Tuesdey, november 14, 2000-Baard 9.4. Raviglione M.C., Kochi A., Dolin D.J., Global tuberculosis incidence and mortality during1990-2000 // Bull.WHO, 2000; 72: 213-20.5. Didilescu Cr., Marica C., Tuberculoza în România. Ed. “Curtea veche”, 1998: 51 p.6. Ерохин В.В., Пунга В.В., Скачкова Е.И., Формирование показателя смертности отактивного туберкулеза на территориях зоны курации ЦНИИТ РАМН // Пробл. туб. и болезнейлёгких, 2005; 12:22-8.7. Шилова М.В., Глумная Т.В., Прогноз показателя смертности населения от туберкулеза(методология расчета) // Пробл. туб. и болезней органов дыхания, 2006; 1:22-8.RezumatDin datele existente asupra mortalităţii s-au analizat anumite particularităţi ale acesteia în anii2004-2005. Astfel, mortalitatea prin tuberculoză şi complicaţiile ei, сonstituind 19,1% 000, a crescutîn ultimii 20 de ani de 4,1 ori şi a revenit la nivelul anului 1965 (18,0% 000). Mortalitatea determinatăde localizarea respiratorie a tuberculozei este mult mai înaltă (97,8%) decât cea datorată localizărilorextrarespiratorii ale bolii şi sechelelor de tuberculoză (2,1%). Ponderea deceselor prin tuberculozaextrarespiratorie s-a redus în ultimii 10 ani de 3,2 ori. Majoritatea deceselor prin tuberculoză seproduc în perioada de vârstă de 31-65 de ani (85,7%). Vârful curbei mortalităţii la bărbaţi, ca şi lafemei,este situat la grupa de vârstă de 41-50 de ani. La 15,2% de decese tuberculoza drept cauză adecesului a fost depistată post-mortem, la 19,2% de decese – tardiv (în termen de până la un an de93