anul 1995). Astfel, <strong>de</strong>cesele prin tuberculoză în ultimii 10 ani au <strong>de</strong>venit mai frecvente la domiciliuşi în alte locuri cu 15,7%.Pe sexe frecvenţa <strong>de</strong>ceselor prin tuberculoză în spitale şi la domiciliu, <strong>de</strong> asemenea, diferă. Învreme ce la bărbaţi ea este aproximativ egală, la femei <strong>de</strong>cesele în spitale sunt mai frecvente <strong>de</strong>cât ladomiciliu <strong>de</strong> 1,3 ori şi mai rare, în alte locuri <strong>de</strong>cât la bărbaţi, <strong>de</strong> asemenea <strong>de</strong> 1,3 ori.Pe raioane un<strong>de</strong> s-a î<strong>nr</strong>egistrat <strong>de</strong>cesul, mortalitatea a constituit 3,9% 000în Briceni şi 39,2% 000înDubăsari (Cocieri). Cel mai înalt procent al mortalităţii s-a consemnat în raioanele Dubăsari (Cocieri),Râbniţa, Camenca (respectiv 39,2% 000, 30,9% 000, 24,0% 000) şi în mun.Chişinău şi Bălţi (respectiv22,9% 000şi 22,8% 000 ).În <strong>de</strong>cesele prin tuebrculoză şi complicaţiile ei, diagnosticul s-a confirmat prin expertiza morfopatologicăla 496 <strong>de</strong> cazuri, ceea ce constituie 61,6% (87,7% - în anii 1985-1987 şi 49,8% - în anii1995-1998). Astfel, frecvenţa necropsiei în ultimii 20 <strong>de</strong> ani a scăzut <strong>de</strong> 1,4 ori (cu 26,1%). Acest faptse datorează, în primul rând, micşorării semnificative a numărului <strong>de</strong> necropsii în instituţiile spitaliceştişi a numărului consi<strong>de</strong>rabil <strong>de</strong> <strong>de</strong>cese la domiciliu (45,5%), un<strong>de</strong>, <strong>de</strong> asemenea, în majoritateacazurilor nu se face necropsia.Mortalitatea prin tuberculoză la cele două sexe diferă ca frecvenţa, fiind mai înaltă la bărbaţi:raportul b/f – 6,8/1,0 (3,3/1,0 în anul 1985). În mortalitate pe sexe se urmăreşte o creştere a raportuluibărbaţi/femei în favoarea bărbaţilor <strong>de</strong> la 3,0/1,0 în anul 1975 până la 6,8/1,0 în 2005 (<strong>de</strong> 2,2 ori).Mortalitatea pe anotimpuri este mai înaltă atât la bărbaţi, cât şi la femei iarna şi primăvara (respectiv32,3% şi 25,5%), aceasta prevalează la bărbaţi iarna (33,3%), iar la femei primăvara (26,9%).Pe grupe <strong>de</strong> vârstă coeficientul <strong>de</strong> mortalitate creşte <strong>de</strong> la grupa <strong>de</strong> vârstă <strong>de</strong> 31-40 <strong>de</strong> ani(19,5%), nivelul cel mai înalt fiind atins la grupa <strong>de</strong> vârstă <strong>de</strong> 41-50 <strong>de</strong> ani (35,5%) şi 51-65 <strong>de</strong> ani(30,5%). La grupele <strong>de</strong> vârstă <strong>de</strong> 21-30 <strong>de</strong> ani (tinereţea) şi 66+ ani (bătrâneţea) procentul mortalităţiiprin tuberculoză este aproximativ egal (respectiv 6,9% şi 6,4%), cu <strong>de</strong>osebirea că la femei relativ estemai înalt <strong>de</strong>cât la bărbaţi (respectiv 10,6% vs 6,4% şi 9,7% vs 5,9%). Nu s-au î<strong>nr</strong>egistrat <strong>de</strong>cese înperioada pubertăţii, iar <strong>de</strong>cesele la vârsta <strong>de</strong> 0-1 ani au constituit 0,3%. Astfel,. majoritatea <strong>de</strong>ceselorprin tuberculoză se produc la vârsta maturităţii (31-65 <strong>de</strong> ani – 85,6%). La bărbaţi ca şi la femei celmai înalt nivel al mortalităţii a fost î<strong>nr</strong>egistrat la grupa <strong>de</strong> vârstă <strong>de</strong> 41-50 <strong>de</strong> ani (respectiv 36,3% şi30,0%).Mortalitatea <strong>de</strong>terminată <strong>de</strong> localizarea respiratorie a tuberculozei este mult mai înaltă (98,0%)<strong>de</strong>cât cea cauzată <strong>de</strong> localizările extrarespiratorii ale bolii şi <strong>de</strong> sechelele <strong>de</strong> tuberculoză (2,0%). Pon<strong>de</strong>rea<strong>de</strong>ceselor prin tuberculoză extrarespiratorie este <strong>de</strong> 0,99% (2,8% în anul 1995).Pe formele clinice predomină tuberculoza pulmonară fibrocavitară – 42,4%, urmată <strong>de</strong> tuberculozapulmonară infiltrativă (35,3%) şi diseminată (21,9%). Distrucţia a fost prezentă în tuberculozapulmonară infiltrativă şi diseminată la 30,3% <strong>de</strong> cazuri. Eliminarea <strong>de</strong> bacili din totalitatea <strong>de</strong> <strong>de</strong>ceseprin tuebrculoză a fost prezentă la 57,3% <strong>de</strong> cazuri, iar în <strong>de</strong>cesele bolnavilor <strong>de</strong> tuberculoză prin alteboli şi cauze la 46,5%.Tuberculoza pulmonară drept cauză a <strong>de</strong>cesului are o pon<strong>de</strong>re diferită în funcţie <strong>de</strong> caracterulevoluţiei. Astfel, tuberculoza pulmonară acută a fost cauza <strong>de</strong>cesului la 57,5% <strong>de</strong> cazuri, iar tuberculozapulmonară cronică la 42,4%.Din <strong>de</strong>cesele prin tuberculoză (805), la 125 <strong>de</strong> bolnavi (15,5%; 7,7% în anii 1985-1987; 6,4%în anii 1995-1998) tuberculoza drept cauză a <strong>de</strong>cesului a fost <strong>de</strong>pistată post-mortem. Din totalul<strong>de</strong>ceselor prin intoxicaţie tuberculoasă, tuberculoza <strong>de</strong>pistată post-mortem la bărbaţi, ca şi la femei,constituie 15,5%. În această grupă pe sexe raportul b/f este <strong>de</strong> 6,8/1,0. Pe grupe <strong>de</strong> vârstă cel maiînalt procent revine perioa<strong>de</strong>lor <strong>de</strong> vârstă <strong>de</strong> 41-50 <strong>de</strong> ani şi <strong>de</strong> 51-65 <strong>de</strong> ani la bărbaţi (câte 34,8%)şi grupei <strong>de</strong> vârstă <strong>de</strong> 41-50 <strong>de</strong> ani la femei (43,7%). Nu s-a î<strong>nr</strong>egistrat tuberculoza extrarespiratorie<strong>de</strong>pistată post-mortem.În structura clinico-morfologică a tuberculozei <strong>de</strong>pistate post-mortem drept cauză a <strong>de</strong>cesului peprimul loc se situează tuberculoza pulmonară infiltrativă (57,6%), tuberculoza pulmonară fibrocavitarănediagnosticată intravital constituie 10,1% din totalitatea <strong>de</strong>ceselor prin această formă, tuberculozapulmonară infiltrativă – 25,8% şi diseminată – 10,9%. Tuberculoza a fost <strong>de</strong>pistată post-mortem <strong>de</strong>morfopatolog în 33,0% <strong>de</strong> cazuri, iar în 67,0% <strong>de</strong> cazuri - prin expertiza medico-legală.88
Din 805 <strong>de</strong>cese prin tuberculoză, la 153 <strong>de</strong> <strong>de</strong>cese (19,0%; 15,0% în anul 1995) tuberculoza afost <strong>de</strong>pistată tardiv (<strong>de</strong>cesul s-a instalat în timp <strong>de</strong> până la un an <strong>de</strong> la <strong>de</strong>pistarea tuberculozei). Lacazurile <strong>de</strong> <strong>de</strong>ces prin tuberculoza <strong>de</strong>pistată tardiv pe sexe raportul bărbaţi/femei este <strong>de</strong> 4,6/1,0. Pegrupe <strong>de</strong> vârstă distribuţia la bărbaţi, ca şi la femei, predomină la 41-50 <strong>de</strong> ani (respectiv 7,5% şi8,7%). La grupa <strong>de</strong> 0-12 ani tuberculoza <strong>de</strong>pistată tardiv constituie 75,0% din totalul <strong>de</strong> <strong>de</strong>cese, 0,4%din totalitatea <strong>de</strong> <strong>de</strong>cese prin tuberculoză (805) şi 1,9% din totalitatea <strong>de</strong> <strong>de</strong>cese până la un an <strong>de</strong> la<strong>de</strong>pistarea tuberculozei.În structura tuberculozei <strong>de</strong>pistate tardiv drept cauză a <strong>de</strong>cesului predomină tuberculoza pulmonară(98,0%), tuberculozei extrarespiratorii revenindu-i 2,0%. În tuberculoza pulmonară <strong>de</strong>pistatătardiv pe forme tuberculoza pulmonară infiltrativă ocupă primul loc (44,0%), urmată <strong>de</strong> tuberculozadiseminată (36,0%), iar tuberculoza pulmonară fibrocavitară diagnosticată tardiv constituie 20,0%(10,1% diagnosticată post-mortem). Eliminarea <strong>de</strong> bacili în tuberculoza <strong>de</strong>pistată tardiv alcătuieşte67,9%, iar din totalitatea <strong>de</strong> eliminări (462) – 22,5%.Concluzii1. Mortalitatea prin tuberculoză şi complicaţiile ei în ultimii 20 <strong>de</strong> ani a crescut <strong>de</strong> 4,8 ori şi aatins nivelul anului 1965 (19,1% 000vs 18,0% 000).2. În raport cu perioada comparată (anul 1995) s-a majorat frecvenţa <strong>de</strong>ceselor prin tuberculozăla domiciliu şi în alte locuri cu 15,7%i.3. Procentul mortalităţii <strong>de</strong>terminate <strong>de</strong> localizarea respiratorie a tuberculozei este mult maiînalt (98,0%) <strong>de</strong>cât cel cauzat <strong>de</strong> localizările extrarespiratorii ale bolii şi <strong>de</strong> sechelele <strong>de</strong> tuberculoză(2,0%). Pon<strong>de</strong>rea <strong>de</strong>ceselor prin tuberculoză extrarespiratorie a scăzut în ultimii 10 ani <strong>de</strong> 3,1 ori.4. Majoritatea <strong>de</strong>ceselor prin tuberculoză se produc în perioada <strong>de</strong> vârstă <strong>de</strong> 31-65 <strong>de</strong> ani (85,6%).Nivelul cel mai înalt al mortalităţii atât la bărbaţi, cât şi la femei revine grupei <strong>de</strong> vârstă <strong>de</strong> 41-50 <strong>de</strong> ani.5. La 125 <strong>de</strong> cazuri <strong>de</strong> <strong>de</strong>ces(15,5%; 6,4% în anul 1995) tuberculoza drept cauză a <strong>de</strong>cesului afost <strong>de</strong>pistată post-mortem, la 153 <strong>de</strong> cazuri (19,0%; 15,0% în anul 1995) a fost <strong>de</strong>pistată tardiv (<strong>de</strong>cesula avut loc în timp <strong>de</strong> până la un an <strong>de</strong> la <strong>de</strong>pistarea tuberculozei). Frecvenţa <strong>de</strong>pistării tuberculozeipost-mortem şi tardiv (în termen <strong>de</strong> până la un an <strong>de</strong> evi<strong>de</strong>nţă dispensarială) a crescut în ultimii10 ani respectiv <strong>de</strong> 2,4 ori şi 1,3 ori.Bibliografie selectivă1. Raviglione M.C., Sudre P., Rie<strong>de</strong>r H.L. et al., Secular trends of tuberculosis in Western Europe// Bull World Health Organ., 1993; 71: 297-306.2. Corlan E., Ioanăş M., Mortalitatea prin tuberculoză în România în anul 2000 // Pneumologia,2002; 2: 143.3. Корецкая Н.М., Горло С.В., Причины смeрти больных туберкулезом // Пробл. туб.,2001; 2:43-5.4. Шилова М.В., Глумная Т.В., Прогноз показателя смертности населения от туберкулеза(методология расчета.) // Пробл. туб. и болезней органов дыхания, 2006; 1:22-8.RezumatDin datele existente privind mortalitatea s-au analizat anumite particularităţi ale acesteia înanul 2005. Astfel, mortalitatea prin tuberculoză şi complicaţiile ei, сonstituind 19,1% 000, a crescutîn ultimii 20 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> 4,8 ori şi a atins nivelul anului 1965 (18,0% 000). Mortalitatea <strong>de</strong>terminată <strong>de</strong>localizarea respiratorie a tuberculozei este mult mai înaltă (98,0%) <strong>de</strong>cât cea cauzată <strong>de</strong> localizărileextrarespiratorii ale bolii şi <strong>de</strong> sechelele <strong>de</strong> tuberculoză (2,0%). Pon<strong>de</strong>rea <strong>de</strong>ceselor prin tuberculozăextrarespiratorie s-a redus în ultimii 10 ani <strong>de</strong> 3,1 ori. Majoritatea <strong>de</strong>ceselor prin tuberculoză se producîn perioada <strong>de</strong> vârstă <strong>de</strong> 31-65 <strong>de</strong> ani (85,6%). Nivelul cel mai înalt al mortalităţii atât la bărbaţi,cât şi la femei s-a î<strong>nr</strong>egistrat la grupa <strong>de</strong> vârstă <strong>de</strong> 41-50 <strong>de</strong> ani. La 125 <strong>de</strong> <strong>de</strong>cese(15,5%) tuberculozadrept cauză a <strong>de</strong>cesului a fost <strong>de</strong>pistată post-mortem, la 153 <strong>de</strong> <strong>de</strong>cese (19,0%) ea a fost <strong>de</strong>pistatătardiv (în termen <strong>de</strong> până la un an <strong>de</strong> evi<strong>de</strong>nţă dispensarială). Frecvenţa <strong>de</strong>pistării tuberculozei postmortemşi tardiv a crescut în ultimii 10 ani respectiv <strong>de</strong> 2,4 ori şi 1,3 ori.89
- Page 2:
REDACTOR-ŞEFGheorghe Ghidirim, aca
- Page 5:
I. Haidarlî, D. Sain, V. Ţâmbala
- Page 9 and 10:
tuberculozei s-a micşorat cu 2,9%
- Page 11 and 12:
lemele diagnosticării şi tratamen
- Page 13:
Incidenţa globală (tab. 1), porni
- Page 16 and 17:
Bibliografie selectivă1.Crudu V.,
- Page 18 and 19:
melor umane sau de condiţiile susc
- Page 20 and 21:
tenţialului său de oxidare, fapt
- Page 22 and 23:
temporară în aşa stare a fenomen
- Page 24 and 25:
păstrarea virulenţei şi a însu
- Page 26 and 27:
SummarySynthetic actualization on a
- Page 28 and 29:
Repartizarea stimulanţilor biomole
- Page 30 and 31:
stanţelor ecologice şi neecologic
- Page 32 and 33:
en therap, Paris, 1962, p. 141-148.
- Page 34 and 35:
62. Wolf S., Bruhn J.G., Goodel H.,
- Page 36 and 37:
дивидуальной этике
- Page 38 and 39: STUDII ŞI SINTEZE38DEPISTAREA TUBE
- Page 40 and 41: se întâlneşte la 7% pacienţi. E
- Page 42 and 43: SummaryThe tuberculosis detection w
- Page 44 and 45: deseori de formă ovală neregulat
- Page 46 and 47: subiective (comportamentul asocial
- Page 48 and 49: trat 716 cazuri cu recidive tubercu
- Page 50 and 51: Tabelul 2Recidiva tuberculozei pulm
- Page 52 and 53: Pentru evaluarea nivelului rezisten
- Page 54 and 55: Anexa 1Indici de performanţă de b
- Page 56 and 57: ного процесса прин
- Page 58 and 59: вскармливание, нал
- Page 60 and 61: Scopul studiului este analiza unor
- Page 62 and 63: 62ASPECTE CLINICE ALE RECIDIVEI TUB
- Page 64 and 65: 3. Риекстиня В., Торп
- Page 66 and 67: la infectaţii HIV s-a observat o s
- Page 68 and 69: se pună accentul pe atingerea bron
- Page 70 and 71: adiologică. Cele mai defectuoase l
- Page 72 and 73: încă la 33 (11,8%), în total la
- Page 74 and 75: din colonii în urma controlului ra
- Page 76 and 77: 76Rezultatele tratamentului bolnavi
- Page 78 and 79: 78EFICACITATEA CURATIVĂ A STIMULĂ
- Page 80 and 81: Reacţiile activare şi antrenament
- Page 82 and 83: Dorind a exclude posibilitatea apar
- Page 84 and 85: stabile în procesul tratamentului
- Page 86 and 87: drept condiţie de eradicare a MDR
- Page 90 and 91: SummaryFrom the existent data about
- Page 92 and 93: lui prin tuberculoza extrarespirato
- Page 94 and 95: evidenţă dispensarială). Frecven
- Page 96 and 97: %9080706050403020100S In. 1 In. 2 I
- Page 98 and 99: limitele normei, este caracteristic
- Page 100 and 101: Evoluţia PC prin micoplasme şi cl
- Page 102 and 103: 4-5 săptămâni2-3 luni3-6 luniS.p
- Page 104 and 105: nistrat câte 1 capsulă înainte d
- Page 106 and 107: acţiunea lui imunocorectoare la pa
- Page 108 and 109: la un copil la a 3-a lună şi la 3
- Page 110 and 111: 6%15%24%55%sntoiwheezing vreodatwhe
- Page 112 and 113: ASPECTE PARACLINICE ALE SISTEMULUI
- Page 114 and 115: 70%Grafi cul I. Repartizarea agentu
- Page 116 and 117: 3. Cassie Landers, Pediatrie axată
- Page 118 and 119: 118NozologieFrecvenţa răspândiri
- Page 120 and 121: медицины (Л.К.Сурко
- Page 122 and 123: Функциональными ко
- Page 124 and 125: циркулирующего кис
- Page 126 and 127: Examinarea clinică a astmului poat
- Page 128 and 129: metodei spirometrice în depistarea
- Page 130 and 131: ţată a permiabilităţii bronşic
- Page 132 and 133: 5. Tudorache V., Mihălţan F., Mih
- Page 134 and 135: corespund cu unele date din literat
- Page 136 and 137: 6. Багрова Л.О., Прос
- Page 138 and 139:
Circumstanţele care duc la RGE sun
- Page 140 and 141:
8. Little F.B., Koufman J.A., Kobut
- Page 142 and 143:
La pacienţii mai tineri de 65 de a
- Page 144 and 145:
ConcluziiStructura etiologică a pn
- Page 146 and 147:
ml din suspensie de Streptococcus p
- Page 148 and 149:
ili şi rezistenţi. S.Einarsson ş
- Page 150 and 151:
cu acţiune asupra procesului infla
- Page 152 and 153:
Concluzii1. Tratamentul sistematic
- Page 154 and 155:
3. Examenul de laborator al indicat
- Page 156 and 157:
IndiciiPOL-PAOTabelul 3Starea siste
- Page 158 and 159:
27. Харитонов М.Я. и д
- Page 160 and 161:
Grupa II (B) de dispensarizare a cu
- Page 162 and 163:
drenarea şi dezintoxicarea organis
- Page 164 and 165:
Forma limfangionilor este destul de
- Page 166 and 167:
Densitatea repartizării fibrelor n
- Page 168 and 169:
În acest studiu au fost analizaţi
- Page 170 and 171:
Figura 2. Aspect intraoperator al u
- Page 172 and 173:
Aceste cazuri prezintă interes nu
- Page 174 and 175:
privire la Programul Naţional de c
- Page 176 and 177:
1761993 2065 47,6 122 0,63 218 0,70
- Page 178 and 179:
În scopul reducerii morbidităţii
- Page 180 and 181:
provoacă leziuni de vasculită obl
- Page 182 and 183:
active pe CMV) şi contra- (cele ma
- Page 184 and 185:
20. Stagno S., Cytomegalovirus, în
- Page 186 and 187:
• procurarea reagenţilor şi con
- Page 188 and 189:
MATERIAL DIDACTICTROMBOEMBOLISMUL P
- Page 190 and 191:
ROCT are imporţanţă majoră pent
- Page 192 and 193:
tele scintigrafiei de perfuzie mai
- Page 194 and 195:
Algoritmul diagnosticului în cazul
- Page 196 and 197:
erile anorganice (azbestoza, sillic
- Page 198 and 199:
a alveolelor), dereglarea produceri
- Page 200 and 201:
Bronhoscopia permite efectuarea lav
- Page 202 and 203:
sing idiopathic pulmonary fi brosis
- Page 204 and 205:
Radiografia digitală cu semiconduc
- Page 206 and 207:
medicamentoase de lungă durată, e
- Page 208 and 209:
Se prezintă clinic prin reţinerea
- Page 210 and 211:
22. Сборник научных
- Page 212 and 213:
În aspectul valorii tehnicilor chi
- Page 214 and 215:
medicina contemporană, a chemat la
- Page 216 and 217:
La baza secţiei de morfopatologie,
- Page 218 and 219:
Principala direcţie a cercetărilo
- Page 220 and 221:
Кох высушил его и п
- Page 222 and 223:
Lista fondatorilorpublicaţiei peri
- Page 224:
Bun de tipar 16.07.2007Format 60x84