2007, nr. 3 - Academia de Ştiinţe a Moldovei

din colonii în urma controlului radiologic planificat (de 2 ori pe an) şi la adresarea simptomaticilorconform îndreptării medicilor unităţilor medicale locale. În spital există 3 secţii ftiziologie a câte 100de paturi. În fiecare secţie activează câte 4 medici ftiziologi (în total 12); un post de asistentă medicalăşi de asistentă de proceduri care deservesc 100 de pacienţi. Cu excepţia secţiilor ftiziologie în spitalexistă secţiile terapie, boli infecţioase, psihoneurologie, chirurgie, radiologie şi specialişti consultanţi– ORL, oftalmolog, dermatovenerolog, traumatolog, stomatolog, ginecolog, fizioterapeut, funcţionalist,serviciul medicilor de gardă, medici anesteziologi- reanimatologi, laborator clinico-biochimic şide microscopie a sputei. Pentru sistemul penitenciar sunt caracteristice anumite particularităţi legatede depistare, tratament şi externare:1. Majoritatea pacienţilor sunt detectaţi în baza controlului radiologic planificat (≈ 85% cazuri).2. Întreaga cură de tratament (6 – 8 luni) decurge în staţionar.3. Există posibilitatea prelungirii tratamentului după schema individuală (de exemplu, în caz demenţinere a distrucţiei pulmonare la finele curei standard).4. Este exclusă din uz categoria de tratament DOTS III.5. Colectarea culturii MBT cu testul la sensibilitate şi testarea HIV prin acord informat la 100%pacienţi anterior iniţierii tratamentului şi pe parcurs la necesitate.6. Folosirea pe larg a tratamentuli patogenetic (dezintoxicarea, hepatoprotectoare, expectorante,vitamine, fizioproceduri).7. Tratamentul concomitent al patologiei asociate.8. Formarea Fişierului de supraveghere a cazurilor TB MDR în P-16 cu externare în coloniidupă o perioadă de observare ≈ 6 luni.9. Imposibilitatea externării pentru încălcarea regimului.10. Circulaţia activă a pacienţilor “transfer” între penitenciare ≈ 40 % cazuri.11. Stimularea materială a eliberaţilor cu tuberculoză evolutivă cu sprijinul “Caritas Luxembourg”(5 lei pentru vizită şi 100 lei pe lună dacă n-au fost omisiuni).Din anul 2006 în statele spitalului a fost introdusă funcţia de sociolog, care se ocupă de resocializareapacienţilor după eliberare, inclusiv soluţionarea problemei internării în staţionar şi a tratamentuluiantituberculos în continuitate.Activând în condiţiile specifice sus-enumerate, am constatat faptul că la 0,5% din populaţiaadultă a Republicii Moldova, deţinută în sistemul penitenciar, anual se înregistrează o creştere amorbidităţii de 14,5% cazuri noi (media pe 5 ani), fiecare al 5-lea caz de recidivă este din penitenciar.Totodată, spre deosebire de instituţiile civile, datorită controlului radiologic planificat, sunt depistateforme incipiente de tuberculoză. Dacă în anul 2000 confirmarea bacterioscopică la cazurile noi era de8,3%, atunci în anul 2005 au fost îregistrate 44% cazuri noi bacilifere. Cum se vede din tabelul1, înanul 2003 corelaţia distrucţie/ BAAR + era egală, pe când în anul 2005, practic, la o distrucţie pulmonarărevin doi pacienţi BAAR pozitivi fără distrucţie.Tabelul 1Ponderea bolnavilor cu forme distructive şi bacilifere74200320042005VariabilăDISTRUCŢIIBAAR POZITIVabs % abs %Total R.M. 1333 39,6 1272 37,8Ministerul Justiţiei 80 28,8 80 28,8Total R.M. 1506 40,6 1580 42,6Ministerul Justiţiei 87 29,7 118 40,3Total R.M. 1819 41,8 1781 42,7Ministerul Justiţiei 26,4 44,1Care este situaţia în penitenciarele de peste hotarele republicii? În Rusia există o tendinţă demicşorare a indicilor, dar în diferite surse se menţionează majorarea cazurilor de TB MDR. În penitenciareledin regiunea Arhanghelsk în anul 2003 s-a depistat rezistenţa la cazurile noi în 48,5%