medicina contemporană, a chemat la <strong>de</strong>zvoltarea cooperării savanţilor în domeniul medicinei <strong>de</strong> peambele maluri ale Prutului, în special, în ceea ce priveşte schimbul <strong>de</strong> experienţă şi pregătirea cadrelormedicale.Prof. Carol Stanciu a rostit o alocuţiune.Stimate Domnule Preşedinte, stimaţi membri ai Aca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong> Ştiinţe,Onorată asistenţă,Vă mărturisesc că cinstea <strong>de</strong> a mi se acorda titlul <strong>de</strong> membru <strong>de</strong> onoare al Aca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong> Ştiinţea <strong>Moldovei</strong> mă face să găsesc cu greu cuvintele potrivite care să exprime bucuria şi starea mea sufletească.Am zis stare sufletească, pentru că <strong>de</strong> suflet este vorba, <strong>de</strong>spre iubire, preţuire şi apropiereasufletească, valori morale supreme care mi se acordă în aceste timpuri <strong>de</strong> încordare, <strong>de</strong> nelinişte, încare cuvinte ca pace şi omenie sunt <strong>de</strong>seori înlocuite cu violenţă, <strong>de</strong>zbinare şi ură. Cei care se potbucura <strong>de</strong> asemenea momente, precum cel pe care eu îl trăiesc astăzi, sunt nişte privilegiaţi ai soartei.Eu sunt un asemenea privilegiat.Dacă aş fi solicitat să spun puţine cuvinte <strong>de</strong>spre viaţa mea, ceea ce trebuie să fac acum, aşrăspun<strong>de</strong> că mă consi<strong>de</strong>r un om binecuvântat <strong>de</strong> Dumnezeu pentru că mi-a oferit <strong>de</strong>stinul <strong>de</strong> a mănumăra în rândul dascălilor şi, mai ales, al celor care îngrijesc <strong>de</strong> sănătatea semenilor noştri.Drumul meu a fost cel al medicinei, dar şi al şansei. Al şansei <strong>de</strong> a lucra alături <strong>de</strong> mari personalităţiale lumii universitare şi medicale naţionale şi internaţionale. Dintre acestea, care mi-au influenţat<strong>de</strong>finitiv viaţa, voi numi două, una din ţară – prof .Constantin Strat – şi alta <strong>de</strong> peste hotare, prof. JohnBennett. Primul, prof. Constantin Strat, omul iubit şi stimat <strong>de</strong> generaţii întregi <strong>de</strong> stu<strong>de</strong>nţi, <strong>de</strong>canulFacultăţii <strong>de</strong> Medicină din laşi timp <strong>de</strong> 16 ani, cel mai iubit <strong>de</strong>can al şcolii <strong>de</strong> medicină ieşene, şefulclinicii medicale în timpul stagiului meu <strong>de</strong> intern, a avut rolul hotărâtor în a mă <strong>de</strong>termina să urmezcalea medicinei interne, cu interes <strong>de</strong>osebit într-o specialitate - gastroenterologia - aflată pe atunci laînceputurile ei. A urmat apoi şansa <strong>de</strong> a lucra efectiv timp <strong>de</strong> câţiva ani alături <strong>de</strong> una dintre marilepersonalităţi ale gastroenterologiei mondiale a vremii, prof. John Bennett din Anglia, <strong>de</strong> la care amînvăţat ce înseamnă cercetare în medicină, ce înseamnă lucrări originale şi publicarea lor în reviste <strong>de</strong>circulaţie internaţională; urmarea a fost reuşita celor trei cercetări originale, în premieră mondială.Dar a mai fost ceva, a fost că, în viaţă, am avut şi privilegiul <strong>de</strong> a acce<strong>de</strong> spre ierarhii înalteale profesiei, este a<strong>de</strong>vărat, la început mai mult în afara hotarelor <strong>de</strong>cât în ţară. Dintre numeroaseleonoruri care mi s-au oferit în străinătate, nu menţionez <strong>de</strong>cât acelea <strong>de</strong> a face parte din conducereaOrganizaţiei Mondiale <strong>de</strong> Gastroenterologie timp <strong>de</strong> 8 ani. Recunoaşterea a venit apoi <strong>de</strong> mai aproape,chiar <strong>de</strong> aici, când Universitatea <strong>de</strong> Medicină şi Farmacie „N Testiniţeanu” mi-a acordat înaltadistincţie <strong>de</strong> Doctor honoris causa.Recunoaşterea a venit apoi şi din ţară: rector al Universităţii <strong>de</strong> Medicină şi Farmacie din laşitimp <strong>de</strong> 12 ani, preşedinte al Societăţii <strong>de</strong> Medici şi Naturalişti, preşedinte al Societăţii Române <strong>de</strong>Gastroenterologie şi Hepatologie, <strong>de</strong>can al Facultăţii <strong>de</strong> Medicină şi Director ai Institutului <strong>de</strong> Gastroenterologieşi Hepatologie Iaşi, ca să enumerăm doar câteva.Dar iată că acum aprecierea vine din acelaşi loc apropiat sufletului meu şi poartă o încărcăturăspecială: pe <strong>de</strong> o parte, înaltul prestigiu al Aca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong> Ştiinţe a <strong>Moldovei</strong>, iar, pe <strong>de</strong> altă parte, onestitateaacesteia <strong>de</strong> a onora un medic din România numai şi numai pe baza unor merite profesionale.Îmi exprim recunoştinţa pentru <strong>Aca<strong>de</strong>mia</strong> <strong>de</strong> Ştiinţe a <strong>Moldovei</strong> şi pentru cei care m-aţi consi<strong>de</strong>rat<strong>de</strong>mn <strong>de</strong> onoarea pe care mi-o faceţi astăzi. Nu vă pot dărui în schimb <strong>de</strong>cât sufletul meu şi<strong>de</strong>osebita stimă pe care v-o port.214
ANIVERSĂRIION HAIDARLÎ LA 70 DE ANIÎn a doua zi <strong>de</strong> Sfintele Paşti, la 3 mai 1937, în familiaAnetei Ghindari şi a lui Nicolae Haidarlî – oameniinimoşi şi buni gospodari din satul Roşiţa, ju<strong>de</strong>ţul Cahul –s-a născut viitorul medic, savant şi pedagog. La 3 mai curent,doctorul habilitat în medicină Ion Haidarlî a întregitvârsta <strong>de</strong> 70 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la naştere şi 46 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> activitatemedicală practică şi ştiinţifico-didactică.Vicisitudinile vieţii din perioada frage<strong>de</strong>i copilării,care a <strong>de</strong>curs în perioada celui <strong>de</strong>-al doilea război mondialşi tranziţiei la modul sovietic <strong>de</strong> viaţă în condiţiile rurale,l-au făcut pe omagiat mult mai receptiv la suferinţele celordin jur. Poate că aceasta şi l-a <strong>de</strong>terminat să aleagă nobila profesie <strong>de</strong> medic.După absolvirea şcolii din orăşelul Baimaclia, în anul 1955, se înscrie la Institutul <strong>de</strong> Stat <strong>de</strong>Medicină din Chişinău, un<strong>de</strong> pătrun<strong>de</strong> în tainele medicinei, îndrumat <strong>de</strong> profesori notorii. În ultimulan <strong>de</strong> studii, făcând subordinatura la catedra <strong>de</strong> anatomie patologică, îmbrăţişează specialitateamorfopatologie şi, după absolvirea facultăţii curative, în anul 1961, este repartizat la Institutul Moldovenesc<strong>de</strong> Cercetări în Ftiziologie în calitate <strong>de</strong> medic-morfopatolog. Aici, în scopul <strong>de</strong>serviriimorfopatologice a instituţiei, într-un termen scurt organizează şi <strong>de</strong>sfăşoară secţia <strong>de</strong> morfopatologie,dotând-o suficient cu reactive şi aparataj. În afară <strong>de</strong> activitatea practică, chiar din primul an <strong>de</strong> activitate,se încadrează în analiza ştiinţifică şi realizează primele publicaţii ştiinţifice. După o stagierefăcută la Institutul Central <strong>de</strong> Cercetări în Ftiziologie din or. Moscova, îşi <strong>de</strong>termină direcţia activităţii<strong>de</strong> cercetare ştiinţifică, fiind îndrumat <strong>de</strong> profesorii V.Anestia<strong>de</strong> şi V.Puzic, şi în anul 1963 începepregătirea prin doctorantură fără frecvenţă la catedra <strong>de</strong> anatomie patologică a Institutului <strong>de</strong> Stat <strong>de</strong>Medicină din Chişinău.În activitatea practică <strong>de</strong> diagnostic morfopatologic şi <strong>de</strong> cercetare ştiinţifică a implementat şiaplicat meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> investigaţie histologică, citologică, histochimică, biochimică, morfometrie, microscopiecu luminescenţă şi electronică, <strong>de</strong> analiză statistică a indicilor epi<strong>de</strong>miometrici ai tuberculozei.Activitatea <strong>de</strong> cercetare în cadrul profilului consta în estimarea caracteristicilor morfologice ale inflamaţieispecifice şi nespecifice în diferite aparate şi sisteme anatomice, în evaluarea reacţiilor tisulareşi a remo<strong>de</strong>lărilor interstiţiului pulmonar în diferite faze ale inflamaţiei tuberculoase, caracteristicilormorfologice ale procesului <strong>de</strong> resorbţie şi cicatrizare a leziunilor tuberculoase, nivelului <strong>de</strong> implicarea ţesutului conjunctiv în vin<strong>de</strong>carea leziunilor tuberculoase şi a gradului <strong>de</strong> fibrozare, în <strong>de</strong>terminareacriteriilor morfohistochimice <strong>de</strong> diagnostic diferenţial al remo<strong>de</strong>lărilor fibroase, caracterului şi răspândiriifibrozei pulmonare în funcţie <strong>de</strong> forma tuberculozei, vechimea bolii, particularităţile terapieiantituberculoase, în evaluarea particularităţilor patogeniei şi procesului <strong>de</strong> fibrozare în tuberculozapulmonară, caracterizarea <strong>de</strong>ceselor prin tuberculoză, structurii clinico-morfologice a tuberculozei,stabilirea frecvenţei şi proporţiei diferitor forme <strong>de</strong> tuberculoză în <strong>de</strong>cesele prin alte boli şi cauze,<strong>de</strong>terminarea cauzelor imediate ale <strong>de</strong>ceselor prin tuberculoză şi prin alte boli şi cauze, stabilireafrecvenţei tuberculozei <strong>de</strong>pistate tardiv şi postmortem.În 1967 susţine teza <strong>de</strong> doctor în medicină, iar în 1968 i se conferă titlul <strong>de</strong> cercetător ştiinţificsuperior (conferenţiar cercetător). Din anul 1969 armonios îmbină activitatea practico-ştiinţifică cucea didactică încadrându-se la catedra <strong>de</strong> Histologie şi Embriologie, apoi la catedra <strong>de</strong> AnatomiePatologică şi însumând un stagiu <strong>de</strong> 26 <strong>de</strong> ani, aducând un aport preţios în pregătirea viitorilor specialişti.215
- Page 2:
REDACTOR-ŞEFGheorghe Ghidirim, aca
- Page 5:
I. Haidarlî, D. Sain, V. Ţâmbala
- Page 9 and 10:
tuberculozei s-a micşorat cu 2,9%
- Page 11 and 12:
lemele diagnosticării şi tratamen
- Page 13:
Incidenţa globală (tab. 1), porni
- Page 16 and 17:
Bibliografie selectivă1.Crudu V.,
- Page 18 and 19:
melor umane sau de condiţiile susc
- Page 20 and 21:
tenţialului său de oxidare, fapt
- Page 22 and 23:
temporară în aşa stare a fenomen
- Page 24 and 25:
păstrarea virulenţei şi a însu
- Page 26 and 27:
SummarySynthetic actualization on a
- Page 28 and 29:
Repartizarea stimulanţilor biomole
- Page 30 and 31:
stanţelor ecologice şi neecologic
- Page 32 and 33:
en therap, Paris, 1962, p. 141-148.
- Page 34 and 35:
62. Wolf S., Bruhn J.G., Goodel H.,
- Page 36 and 37:
дивидуальной этике
- Page 38 and 39:
STUDII ŞI SINTEZE38DEPISTAREA TUBE
- Page 40 and 41:
se întâlneşte la 7% pacienţi. E
- Page 42 and 43:
SummaryThe tuberculosis detection w
- Page 44 and 45:
deseori de formă ovală neregulat
- Page 46 and 47:
subiective (comportamentul asocial
- Page 48 and 49:
trat 716 cazuri cu recidive tubercu
- Page 50 and 51:
Tabelul 2Recidiva tuberculozei pulm
- Page 52 and 53:
Pentru evaluarea nivelului rezisten
- Page 54 and 55:
Anexa 1Indici de performanţă de b
- Page 56 and 57:
ного процесса прин
- Page 58 and 59:
вскармливание, нал
- Page 60 and 61:
Scopul studiului este analiza unor
- Page 62 and 63:
62ASPECTE CLINICE ALE RECIDIVEI TUB
- Page 64 and 65:
3. Риекстиня В., Торп
- Page 66 and 67:
la infectaţii HIV s-a observat o s
- Page 68 and 69:
se pună accentul pe atingerea bron
- Page 70 and 71:
adiologică. Cele mai defectuoase l
- Page 72 and 73:
încă la 33 (11,8%), în total la
- Page 74 and 75:
din colonii în urma controlului ra
- Page 76 and 77:
76Rezultatele tratamentului bolnavi
- Page 78 and 79:
78EFICACITATEA CURATIVĂ A STIMULĂ
- Page 80 and 81:
Reacţiile activare şi antrenament
- Page 82 and 83:
Dorind a exclude posibilitatea apar
- Page 84 and 85:
stabile în procesul tratamentului
- Page 86 and 87:
drept condiţie de eradicare a MDR
- Page 88 and 89:
anul 1995). Astfel, decesele prin t
- Page 90 and 91:
SummaryFrom the existent data about
- Page 92 and 93:
lui prin tuberculoza extrarespirato
- Page 94 and 95:
evidenţă dispensarială). Frecven
- Page 96 and 97:
%9080706050403020100S In. 1 In. 2 I
- Page 98 and 99:
limitele normei, este caracteristic
- Page 100 and 101:
Evoluţia PC prin micoplasme şi cl
- Page 102 and 103:
4-5 săptămâni2-3 luni3-6 luniS.p
- Page 104 and 105:
nistrat câte 1 capsulă înainte d
- Page 106 and 107:
acţiunea lui imunocorectoare la pa
- Page 108 and 109:
la un copil la a 3-a lună şi la 3
- Page 110 and 111:
6%15%24%55%sntoiwheezing vreodatwhe
- Page 112 and 113:
ASPECTE PARACLINICE ALE SISTEMULUI
- Page 114 and 115:
70%Grafi cul I. Repartizarea agentu
- Page 116 and 117:
3. Cassie Landers, Pediatrie axată
- Page 118 and 119:
118NozologieFrecvenţa răspândiri
- Page 120 and 121:
медицины (Л.К.Сурко
- Page 122 and 123:
Функциональными ко
- Page 124 and 125:
циркулирующего кис
- Page 126 and 127:
Examinarea clinică a astmului poat
- Page 128 and 129:
metodei spirometrice în depistarea
- Page 130 and 131:
ţată a permiabilităţii bronşic
- Page 132 and 133:
5. Tudorache V., Mihălţan F., Mih
- Page 134 and 135:
corespund cu unele date din literat
- Page 136 and 137:
6. Багрова Л.О., Прос
- Page 138 and 139:
Circumstanţele care duc la RGE sun
- Page 140 and 141:
8. Little F.B., Koufman J.A., Kobut
- Page 142 and 143:
La pacienţii mai tineri de 65 de a
- Page 144 and 145:
ConcluziiStructura etiologică a pn
- Page 146 and 147:
ml din suspensie de Streptococcus p
- Page 148 and 149:
ili şi rezistenţi. S.Einarsson ş
- Page 150 and 151:
cu acţiune asupra procesului infla
- Page 152 and 153:
Concluzii1. Tratamentul sistematic
- Page 154 and 155:
3. Examenul de laborator al indicat
- Page 156 and 157:
IndiciiPOL-PAOTabelul 3Starea siste
- Page 158 and 159:
27. Харитонов М.Я. и д
- Page 160 and 161:
Grupa II (B) de dispensarizare a cu
- Page 162 and 163:
drenarea şi dezintoxicarea organis
- Page 164 and 165: Forma limfangionilor este destul de
- Page 166 and 167: Densitatea repartizării fibrelor n
- Page 168 and 169: În acest studiu au fost analizaţi
- Page 170 and 171: Figura 2. Aspect intraoperator al u
- Page 172 and 173: Aceste cazuri prezintă interes nu
- Page 174 and 175: privire la Programul Naţional de c
- Page 176 and 177: 1761993 2065 47,6 122 0,63 218 0,70
- Page 178 and 179: În scopul reducerii morbidităţii
- Page 180 and 181: provoacă leziuni de vasculită obl
- Page 182 and 183: active pe CMV) şi contra- (cele ma
- Page 184 and 185: 20. Stagno S., Cytomegalovirus, în
- Page 186 and 187: • procurarea reagenţilor şi con
- Page 188 and 189: MATERIAL DIDACTICTROMBOEMBOLISMUL P
- Page 190 and 191: ROCT are imporţanţă majoră pent
- Page 192 and 193: tele scintigrafiei de perfuzie mai
- Page 194 and 195: Algoritmul diagnosticului în cazul
- Page 196 and 197: erile anorganice (azbestoza, sillic
- Page 198 and 199: a alveolelor), dereglarea produceri
- Page 200 and 201: Bronhoscopia permite efectuarea lav
- Page 202 and 203: sing idiopathic pulmonary fi brosis
- Page 204 and 205: Radiografia digitală cu semiconduc
- Page 206 and 207: medicamentoase de lungă durată, e
- Page 208 and 209: Se prezintă clinic prin reţinerea
- Page 210 and 211: 22. Сборник научных
- Page 212 and 213: În aspectul valorii tehnicilor chi
- Page 216 and 217: La baza secţiei de morfopatologie,
- Page 218 and 219: Principala direcţie a cercetărilo
- Page 220 and 221: Кох высушил его и п
- Page 222 and 223: Lista fondatorilorpublicaţiei peri
- Page 224: Bun de tipar 16.07.2007Format 60x84