În aspectul valorii tehnicilor chirurgicale implementate <strong>de</strong> profesorul Irinel Popescu, realizareacea mai importantă a Domniei Sale este introducerea transplantului <strong>de</strong> ficat în România, tehnică extrem<strong>de</strong> complexă şi laborioasă. De menţionat faptul că înainte <strong>de</strong> introducerea operaţiei propriu-zisea fost necesară elaborarea unei legislaţii a<strong>de</strong>cvate şi a unui sistem naţional <strong>de</strong> transplant, la alcătuireacăruia a contribuit în calitate <strong>de</strong> preşedinte al asociaţiei „Romtransplant”. Activitatea chirurgicalăpractică este îmbinată <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> fructuos cu cercetarea ştiinţifică, rezultatele căreia sunt publicateîn peste 81 <strong>de</strong> articole şi 9 monografii, printre care pot fi menţionate: Peritonitele acute (I.Popescu,C.Vasilescu), Chirurgia miniinvazivă. Tehnici avansate (C.Dragomirescu, I.Popescu), Patologia chirurgicalăpentru rezi<strong>de</strong>nţiat – ediţia II (N.Angelescu, C.Dragomirescu, I.Popescu), Chirurgia fi catului– I. Popescu (sub redacţia).Pentru merite <strong>de</strong>osebite în domeniul medicinei a fost ales preşedinte al Societăţii Române <strong>de</strong>Chirurgie, al Asociaţiei Române <strong>de</strong> Chirurgie Endoscopică (ARCE), al Asociaţiei Române <strong>de</strong> Telemedicinăşi Aplicaţii Spaţiale pentru Sănătate (ARTAS). Este membru al European Society for OrganTransplantation, al Uniunii Medicale Balcanice, al Asociaţiei Europene <strong>de</strong> Chirurgie Endoscopică(EAES).Datorită recunoaşterii internaţionale a contribuţiei aduse la <strong>de</strong>zvoltarea chirurgiei mo<strong>de</strong>rne, DlIrinel Popescu este invitat să ţină cursuri la Naţional Institut of Cancer <strong>de</strong> la Roma (2002) şi la Universityof Mansoura din Egipt (2003) . Este <strong>de</strong>ţinător al unor titluri onorifice naţionale şi internaţionale,pentru reuşite valoroase în chirurgia hepatică şi în transplantul <strong>de</strong> organe a fost <strong>de</strong>corat cu OrdinulNaţional „Steaua României” în gradul <strong>de</strong> Mare Ofiţer.Dl Prof. Dr. Carol Stanciu, distins profesor al Universităţii<strong>de</strong> Medicină şi Farmacie “Gr.T. Popa” din laşi, esteuna dintre cele mai proeminente personalităţi ale medicineiromaneşti, cu realizări impunătoare în domeniul gastroenterologiei,profesor cu o înaltă ţinută ştiinţifică, profesionalăşi morală, care <strong>de</strong>ţine un imens şi binemeritat prestigiu înlumea medicală din România şi din străinătate.S-a născut la 17 mai 1937 într-un sat din Ar<strong>de</strong>al şi dupăstudiile primare efectuate în locurile natale, a urmat cele licealela una dintre cele mai celebre şcoli ale timpului - liceul“Mihai Viteazu” din Alba-lulia, cu dascăli excepţionali.A absolvit Facultatea <strong>de</strong> Medicină <strong>de</strong> la Universitatea din laşi în anul 1963. După absolvire, aparcurs impecabil spre <strong>de</strong>săvârşire toate treptele ierarhice profesionale medicale şi didactice odată cuobţinerea titlului <strong>de</strong> profesor universitar în 1992.Desăvârşirea formaţiei sale, ca personalitate complexă, se <strong>de</strong>sfăşoară în cadrul Clinicii II Medicale,Spitalul “Sf. Spiridon” din laşi, având ca mentor pe prof. Constantin Strat, şi apoi într-un cadruelevat şi extrem <strong>de</strong> competitiv la Royal Hospital, Gastro-lntestinal Unit, Anglia, sub conducerea prof.John Bennett, personalitate cu renume mondial în domeniul gastroenterologiei.Dl prof. Carol Stanciu a <strong>de</strong>sfăşurat o prodigioasă activitate didactică timp <strong>de</strong> 4 <strong>de</strong>cenii, contribuindla formarea şi educarea a numeroase generaţii <strong>de</strong> stu<strong>de</strong>nţi, rezi<strong>de</strong>nţi, stagiari, absolvenţi tineri, <strong>de</strong>asemenea şi din Republica Moldova, la perfecţionarea unui număr mare <strong>de</strong> medici specialişti şi primariîn cadrul cursurilor <strong>de</strong> pregătire postuniversitară, precum şi la formarea şi <strong>de</strong>zvoltarea cadrelordidactice ale clinicii. Ce spune însă totul sunt cele 25 <strong>de</strong> cărţi publicate în domeniul învăţământuluiuniversitar şi postuniversitar.Activitatea ştiinţifică a Dlui prof. Carol Stanciu este impresionantă şi extrem <strong>de</strong> bogată. A publicatşi comunicat în ţară şi în străinătate peste 400 <strong>de</strong> lucrări, inclusiv a prezentat rapoarte şi comunicăriştiinţifice la conferinţe internaţionale, ce acoperă, practic, toate aspectele importante alegastroenterologiei. Dar mult mai important <strong>de</strong>cât numărul <strong>de</strong> lucrări ştiinţifice, publicate în cele maiprestigioase reviste <strong>de</strong> circulaţie internaţională, sunt cele trei cercetări în premieră mondială, care i-audus faima savantului pretutin<strong>de</strong>ni. Prima se referă la <strong>de</strong>scrierea complexului motor migrator dupăî<strong>nr</strong>egistrări continue timp <strong>de</strong> 24 <strong>de</strong> ore a motilităţii gastrointestinale la persoanele sănătoase; a douapremieră mondială ţine <strong>de</strong> introducerea în practică a unei noi meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> diagnostic al bolii <strong>de</strong> reflux212
gastroesofagian (î<strong>nr</strong>egistrarea continuă a pH-ului esofagian), care s-a dovedit ulterior a fi standardul<strong>de</strong> aur pentru diagnosticul acestei afecţiuni; a treia premieră vizează <strong>de</strong>scrierea unei meto<strong>de</strong> sigure<strong>de</strong> dilatare a stenozelor esofagiene prin folosirea dilatatoarelor în conexiune cu un fibroscop, metodăpracticată astăzi peste tot în lume. Prioritatea acestor cercetări este recunoscută în numeroase tratateşi cărţi <strong>de</strong> specialitate şi în peste 2000 <strong>de</strong> articole un<strong>de</strong> au fost citate.Urmare a acestor cercetări, Dl profesor Stanciu a fost invitat visiting- profesor la universităţi<strong>de</strong> renume din Tokio, Japonia; Napoli, Italia; Curtiba, Brazilia etc. şi la congresele internaţionaleşi mondiale <strong>de</strong> gastroenterologie (Los Angeles, Viena, New Orleans, Orlando, Atlanta, Amsterdam,Bangkok, Roma etc.).Prof. dr. Carol Stanciu este preşedintele Societăţii Române <strong>de</strong> Gastroenterologie şi Hepatologieşi preşedintele Societăţii <strong>de</strong> Medici şi Naturalişti din laşi, cea mai veche societate medicală dinRomânia. Timp <strong>de</strong> 8 ani a făcut parte din conducerea Organizaţiei Mondiale <strong>de</strong> Gastroenterologie,probabil,cel mai important post <strong>de</strong>ţinut <strong>de</strong> un medic român într-o organizaţie medicală mondială.Prof. Carol Stanciu este editor sau face parte din comitetul <strong>de</strong> redacţie la 6 reviste medicale din Româniaşi la 8 reviste medicale din străinătate.Menţionăm şi numeroasele distincţii şi titluri onorifice ale savantului român: Doctor honoriscausa al Universităţii <strong>de</strong> Stat <strong>de</strong> Medicină şi Farmacie „N. Testemiţanu” din Chişinău, al Universităţii„Ovidius” din Constanţa, Opera Omnia, University Medal-Freiburg, Germania, Fellow of Royal Collegeof Physicans, London. Pentru întreaga sa activitate ştiinţifică şi profesională a fost ales membrual Aca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong> Ştiinţe Medicale din România, al Aca<strong>de</strong>miei Oamenilor <strong>de</strong> Ştiinţă din România, iarîn 2004 – şi al Aca<strong>de</strong>miei Române.În scurta sa alocaţiune prof. Irinel Popescu a ţinut să-şi exprime părerea în calitatea sa <strong>de</strong> preşedinteal Societăţii Române <strong>de</strong> Chirurgie....Încet-încet, însă, pe măsură ce indicaţiile actului operator s-au extins, condiţiile create <strong>de</strong>anestezia generală şi instrumentarul chirurgical au progresat, iar rezultatele au <strong>de</strong>venit tot mai bune,o serie <strong>de</strong> specialităţi au căpătat statut separat: ortografia, neurochirurgia, urologia, chirurgia cardiovasculară.“Toate s-au <strong>de</strong>sprins din trunchiul generos al celei ce s-a numit, şi încă se mai numeşte“chirurgie generală”, fie în cea <strong>de</strong>-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, fie în prima jumătate asecolului XX.Aşa încât, în a doua jumătate a secolului trecut, chirurgia generală s-a i<strong>de</strong>ntificat, mai mult saumai puţin, cu chirurgia digestivă.Iată însă, că pe măsură ce ne apropiam <strong>de</strong> secolul XXI şi cu atât mai mult <strong>de</strong> când acesta aînceput, asistăm la un fenomen interesant: chirurgia esofagului, chirurgia colo-rectală, chirurgia hepato-bilio-pancreatică,chirurgia oncologică digestivă, sunt doar câteva din ramurile care încep să secontureze ca posibile specialităţi <strong>de</strong> sine stătătoare. Argumentele sunt cât se poate <strong>de</strong> serioase: complexitateaproce<strong>de</strong>elor chirurgicale, dotarea specifică a sălilor <strong>de</strong> operaţie şi, în final, responsabilitateafaţă <strong>de</strong> prognosticul bolnavului şi <strong>de</strong> rezultatul operator....Aşadar, pe <strong>de</strong> o parte, ne în<strong>de</strong>părtăm <strong>de</strong> trunchiul chirurgiei generale, prin apariţia supraspecializărilor,pe <strong>de</strong> altă parte, însă, revenim la el, ori <strong>de</strong> câte ori este nevoie <strong>de</strong> rezolvări pluridisciplinareşi <strong>de</strong> o viziune integratoare.Se poate spune că, cel puţin în momentul <strong>de</strong> faţă, chirurgia generală, nu a dispărut în nici un caz.Cu toate progresele remarcabile în direcţia supraspecializării, clinicile şi secţiile <strong>de</strong> chirurgie generalănu au fost încă înlocuite, şi nici nu se întreve<strong>de</strong> în viitorul apropiat înlocuirea lor cu clinici <strong>de</strong> chirurgiea esofagului rectală, hepato-bilio-pnacreatică etc.Rezi<strong>de</strong>nţiatul, atât în România şi în celelalte ţări europene, dar şi în Statele Unite, pregăteşte maiîntâi un chirurg <strong>de</strong> chirurgie generală, care, apoi, se supraspecialzează, eventual, într-una din noileramuri apărute.În continuare, în semn <strong>de</strong> profundă recunoştinţă prof. dr. Irinel Popescu a adus mulţumiri conduceriiA. Ş. a <strong>Moldovei</strong>, întregii comunităţi ştiinţifice medicale din republică pentru aprecierea înaltăa rezultatelor muncii sale, menţionând că alegerea în calitate <strong>de</strong> Membru <strong>de</strong> Onoare al Aca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong>Ştiinţe a <strong>Moldovei</strong> este o mare cinste pentru dânsul. Dl Irinel Popescu a subliniat că <strong>de</strong> datoria fiecăruispecialist în medicină este să se angajeze plenar în soluţionarea problemelor cu care se confruntă213
- Page 2:
REDACTOR-ŞEFGheorghe Ghidirim, aca
- Page 5:
I. Haidarlî, D. Sain, V. Ţâmbala
- Page 9 and 10:
tuberculozei s-a micşorat cu 2,9%
- Page 11 and 12:
lemele diagnosticării şi tratamen
- Page 13:
Incidenţa globală (tab. 1), porni
- Page 16 and 17:
Bibliografie selectivă1.Crudu V.,
- Page 18 and 19:
melor umane sau de condiţiile susc
- Page 20 and 21:
tenţialului său de oxidare, fapt
- Page 22 and 23:
temporară în aşa stare a fenomen
- Page 24 and 25:
păstrarea virulenţei şi a însu
- Page 26 and 27:
SummarySynthetic actualization on a
- Page 28 and 29:
Repartizarea stimulanţilor biomole
- Page 30 and 31:
stanţelor ecologice şi neecologic
- Page 32 and 33:
en therap, Paris, 1962, p. 141-148.
- Page 34 and 35:
62. Wolf S., Bruhn J.G., Goodel H.,
- Page 36 and 37:
дивидуальной этике
- Page 38 and 39:
STUDII ŞI SINTEZE38DEPISTAREA TUBE
- Page 40 and 41:
se întâlneşte la 7% pacienţi. E
- Page 42 and 43:
SummaryThe tuberculosis detection w
- Page 44 and 45:
deseori de formă ovală neregulat
- Page 46 and 47:
subiective (comportamentul asocial
- Page 48 and 49:
trat 716 cazuri cu recidive tubercu
- Page 50 and 51:
Tabelul 2Recidiva tuberculozei pulm
- Page 52 and 53:
Pentru evaluarea nivelului rezisten
- Page 54 and 55:
Anexa 1Indici de performanţă de b
- Page 56 and 57:
ного процесса прин
- Page 58 and 59:
вскармливание, нал
- Page 60 and 61:
Scopul studiului este analiza unor
- Page 62 and 63:
62ASPECTE CLINICE ALE RECIDIVEI TUB
- Page 64 and 65:
3. Риекстиня В., Торп
- Page 66 and 67:
la infectaţii HIV s-a observat o s
- Page 68 and 69:
se pună accentul pe atingerea bron
- Page 70 and 71:
adiologică. Cele mai defectuoase l
- Page 72 and 73:
încă la 33 (11,8%), în total la
- Page 74 and 75:
din colonii în urma controlului ra
- Page 76 and 77:
76Rezultatele tratamentului bolnavi
- Page 78 and 79:
78EFICACITATEA CURATIVĂ A STIMULĂ
- Page 80 and 81:
Reacţiile activare şi antrenament
- Page 82 and 83:
Dorind a exclude posibilitatea apar
- Page 84 and 85:
stabile în procesul tratamentului
- Page 86 and 87:
drept condiţie de eradicare a MDR
- Page 88 and 89:
anul 1995). Astfel, decesele prin t
- Page 90 and 91:
SummaryFrom the existent data about
- Page 92 and 93:
lui prin tuberculoza extrarespirato
- Page 94 and 95:
evidenţă dispensarială). Frecven
- Page 96 and 97:
%9080706050403020100S In. 1 In. 2 I
- Page 98 and 99:
limitele normei, este caracteristic
- Page 100 and 101:
Evoluţia PC prin micoplasme şi cl
- Page 102 and 103:
4-5 săptămâni2-3 luni3-6 luniS.p
- Page 104 and 105:
nistrat câte 1 capsulă înainte d
- Page 106 and 107:
acţiunea lui imunocorectoare la pa
- Page 108 and 109:
la un copil la a 3-a lună şi la 3
- Page 110 and 111:
6%15%24%55%sntoiwheezing vreodatwhe
- Page 112 and 113:
ASPECTE PARACLINICE ALE SISTEMULUI
- Page 114 and 115:
70%Grafi cul I. Repartizarea agentu
- Page 116 and 117:
3. Cassie Landers, Pediatrie axată
- Page 118 and 119:
118NozologieFrecvenţa răspândiri
- Page 120 and 121:
медицины (Л.К.Сурко
- Page 122 and 123:
Функциональными ко
- Page 124 and 125:
циркулирующего кис
- Page 126 and 127:
Examinarea clinică a astmului poat
- Page 128 and 129:
metodei spirometrice în depistarea
- Page 130 and 131:
ţată a permiabilităţii bronşic
- Page 132 and 133:
5. Tudorache V., Mihălţan F., Mih
- Page 134 and 135:
corespund cu unele date din literat
- Page 136 and 137:
6. Багрова Л.О., Прос
- Page 138 and 139:
Circumstanţele care duc la RGE sun
- Page 140 and 141:
8. Little F.B., Koufman J.A., Kobut
- Page 142 and 143:
La pacienţii mai tineri de 65 de a
- Page 144 and 145:
ConcluziiStructura etiologică a pn
- Page 146 and 147:
ml din suspensie de Streptococcus p
- Page 148 and 149:
ili şi rezistenţi. S.Einarsson ş
- Page 150 and 151:
cu acţiune asupra procesului infla
- Page 152 and 153:
Concluzii1. Tratamentul sistematic
- Page 154 and 155:
3. Examenul de laborator al indicat
- Page 156 and 157:
IndiciiPOL-PAOTabelul 3Starea siste
- Page 158 and 159:
27. Харитонов М.Я. и д
- Page 160 and 161:
Grupa II (B) de dispensarizare a cu
- Page 162 and 163: drenarea şi dezintoxicarea organis
- Page 164 and 165: Forma limfangionilor este destul de
- Page 166 and 167: Densitatea repartizării fibrelor n
- Page 168 and 169: În acest studiu au fost analizaţi
- Page 170 and 171: Figura 2. Aspect intraoperator al u
- Page 172 and 173: Aceste cazuri prezintă interes nu
- Page 174 and 175: privire la Programul Naţional de c
- Page 176 and 177: 1761993 2065 47,6 122 0,63 218 0,70
- Page 178 and 179: În scopul reducerii morbidităţii
- Page 180 and 181: provoacă leziuni de vasculită obl
- Page 182 and 183: active pe CMV) şi contra- (cele ma
- Page 184 and 185: 20. Stagno S., Cytomegalovirus, în
- Page 186 and 187: • procurarea reagenţilor şi con
- Page 188 and 189: MATERIAL DIDACTICTROMBOEMBOLISMUL P
- Page 190 and 191: ROCT are imporţanţă majoră pent
- Page 192 and 193: tele scintigrafiei de perfuzie mai
- Page 194 and 195: Algoritmul diagnosticului în cazul
- Page 196 and 197: erile anorganice (azbestoza, sillic
- Page 198 and 199: a alveolelor), dereglarea produceri
- Page 200 and 201: Bronhoscopia permite efectuarea lav
- Page 202 and 203: sing idiopathic pulmonary fi brosis
- Page 204 and 205: Radiografia digitală cu semiconduc
- Page 206 and 207: medicamentoase de lungă durată, e
- Page 208 and 209: Se prezintă clinic prin reţinerea
- Page 210 and 211: 22. Сборник научных
- Page 214 and 215: medicina contemporană, a chemat la
- Page 216 and 217: La baza secţiei de morfopatologie,
- Page 218 and 219: Principala direcţie a cercetărilo
- Page 220 and 221: Кох высушил его и п
- Page 222 and 223: Lista fondatorilorpublicaţiei peri
- Page 224: Bun de tipar 16.07.2007Format 60x84