tenţialului său <strong>de</strong> oxidare, fapt pentru care e utilizat <strong>de</strong> către ţesuturile organelor tuturor vieţuitoarelor,inclusiv, <strong>de</strong> către cea mai mare parte a microorganismelor.Micobacteriile tuberculozei, în istoria lor ecoevolutivă î<strong>nr</strong>udite cu microorganismele autotrofe,au <strong>de</strong>venit un consumator parazit aerob, din care cauză s-au adaptat stabil la ţesuturile intens aerisiteale organismului omului, iar mai târziu şi ale anumitor mamifere şi păsări. Nu-i exclus că, la o anumităperioadă ecoevolutivă a regnului animal, a existat un important ecosistem <strong>de</strong> convieţuire întrespeciile <strong>de</strong> micobacterii ca saprofite şi ţesuturile pulmonare, având un rol anumit al vieţuitoareloranimale în schimbul <strong>de</strong> gaze din plămâni. Însă mai apoi, suferind metamorfoze trofice metabolice şibiotrofice biogene în perioada ecogenezei umane, aceste micobacterii au <strong>de</strong>venit specie micobacterianăparazitară, consumând biosubstratul bine aerisit al plămânilor şi al altor organe ale vieţuitoareloranimale, <strong>de</strong>şi nu dispunem <strong>de</strong> un studiu comparativ în această privinţă. Iată <strong>de</strong> ce, probabil, micobacteriileprepon<strong>de</strong>rent utilizează pentru găzduire, în primul rând, anume plămânii, ele însă fiind cutimpul „cuceritoare” şi <strong>de</strong> ţesuturi ale altor organe, în majoritatea cazurilor răspândite pe cale sangvină,cu toate că la tuberculoza extrapulmonară nu sunt excluse şi alte căi <strong>de</strong> infectare. Aşadar, aerule calea cea mai <strong>de</strong> valoare în privinţa rolului ecologic epi<strong>de</strong>miologic <strong>de</strong> răspândire a micobacteriilortuberculozei. Care n-ar fi alte ataşări în această sesizare, una este clar, că aspectele <strong>de</strong> ecologie epi<strong>de</strong>miologicăsunt parte inseparabilă a studiului şi cunoaşterii căilor aerogene <strong>de</strong> transmitere a materialuluicontaminat din organul afectat prin leziuni celulare şi tisulare, în care sui-generis se formeazăecosistemele tisulare <strong>de</strong> micobacteii ale tuberculozei, <strong>de</strong> un<strong>de</strong> iniţial are loc răspândirea lui în mediu<strong>de</strong> viaţă al populaţiilor umane. Aerul acestui mediul permanent este influenţat <strong>de</strong> către aerul expiratşi expectoraţii, fiind contaminat în caz <strong>de</strong> tuberculoză activă a omului, <strong>de</strong>venind un nou sistem <strong>de</strong>relaţii ecobiosistemice între populaţiile micobacteriale ca potenţial <strong>de</strong> infectare şi populaţiile umaneca potenţial receptiv <strong>de</strong> infecţie.Aerul expirat, mai cald, mai umed, bogat în bioxid <strong>de</strong> carbon şi în impurităţi, <strong>de</strong> obicei, organice,în caz <strong>de</strong> tuberculoză şi cu micobacterii patogene, în căile respiratore rar când trece sforţat la omulsănătos, rar când e sub formă <strong>de</strong> curent puternic; populaţiile <strong>de</strong> micobacterii, eliminate din focarele<strong>de</strong> ţesut pulmonar ruinate etioecopatogenic, pot să existe în acest aer şi să se dilueze în stare plutitoareîn aerul atmosferic din mediul ambiental apropiat, formând noi ecosisteme aerogene temporare,cei drept, fiind puţin stabile şi cu capacitate infectocontagioasă mică, <strong>de</strong>oarece micobacteriile îşi pierdrapid virulenţa şi viabilitatea, cauza efectului crescut <strong>de</strong> entropie al ecosistemului microbian dinmotivele <strong>de</strong>sfacerilor <strong>de</strong> populaţii microbiene. Contaminarea şi infectarea organismului oamenilorsănătoşi ca ecobiosisteme individuale mai mult sau mai puţin stabile şi infectarea indivizilor imunobiologicreceptivi, ecogenetic ereditar predispuşi sau cu predispunere dobândită, pot avea loc, numaiprin inspiraţia aerului, <strong>de</strong>sigur, mai intens la persoanele care suportă eforturi fizice.Condiţia principală, privind posibilităţile migrării micobacteriilor în componenţa curenţilor <strong>de</strong>aer contaminat, este în funcţie <strong>de</strong> timpul foarte scurt al existenţei ecobiosistemului bacterian, <strong>de</strong> fapt,limitativ pentru a înfăptui contaminarea altor oameni. Plus la aceasta, condiţiile meteorologice alemediului atmosferic general (aer uscat, variaţii <strong>de</strong> temperatură şi umiditate, radiaţie ultravioletă etc)prezintă un oarecare factor <strong>de</strong> risc potenţial <strong>de</strong> contaminare şi infectare a celor indivizi care sunt predispuşireceptiv şi care se ală în apropierea sursei <strong>de</strong> infecţie sau la o distanţă mică <strong>de</strong> ea. În condiţii<strong>de</strong> spaţiu închis, în<strong>de</strong>osebi, când bolnavul, sursă activă <strong>de</strong> eliminări ale materialului contaminat <strong>de</strong>micobacterii ecosistemic este disponibil <strong>de</strong> a contamina mediul, <strong>de</strong> exemplu, intr-un ecosistem umanpopulaţional aglomerat, sau <strong>de</strong> familie, valoarea riscului ecoepi<strong>de</strong>miologic <strong>de</strong> contaminare şi infectarecomparativ sporeşte. Aici, e clar că situaţii circumstanţiale ecologice <strong>de</strong> caracter epi<strong>de</strong>miologicpentru ambele componente <strong>de</strong> ecosistem cu relaţii <strong>de</strong> tipul „micobacterii - mediu - om” pot fi cele maidiferite. De aceea, fiecare caz aparte va fi analizat uniecosistemic conform unei sinteze respective arezultatelor şi materialelor prin explicaţii <strong>de</strong> sinteză ecoepi<strong>de</strong>miologică şi ep<strong>de</strong>miologicoecologică.Se ştie doar că curenţii <strong>de</strong> aer expiraţi la o respiraţie obişnuită, la o respiraţie forţată sau însoţită <strong>de</strong>vorbire, tuse etc, prin particularităţile mişcărilor toracelui şi ale sistemului complex morfo-fiziological aparatului respirator integru, dar şi în funcţie <strong>de</strong> starea suprafeţei căilor respiratoare, aerul expirat(curenţii săi), pune în mişcare împreună cu epiteliul filiform picături <strong>de</strong> spută, zis „transpiraţie”tisulară a lichidului din mediul interior al plămânilor şi bronhiilor (transsudat fiziologic), iar în caz20
<strong>de</strong> boală şi aglomerările populaţiilor <strong>de</strong> micobacterii, agenţi ai tuberculozei (transsudat cu însuşirietioecopatogenice), pe care aerul inspirat şi cel expirat le angrenează împreună cu o bună parte aconţinutului eliminat din plămân o parte <strong>de</strong> micobacterii întorcându-le în ţesutul sănătos, iar pe celemai multe le expulzează în mediul înconjurător. Acest fenomen are şi însuşiri <strong>de</strong> relaţii ecologiceendobioecosistemice, endoecosistemice şi exoecosistemice în funcţie <strong>de</strong> etapele sale circumstanţialereale, atât intrinseci, cât şi extrinseci.Picăturile complexe, care conţin material contaminat infectant, luate pentru sesizare abstractîn comparaţie cu situaţia <strong>de</strong> etioecologie observată în cazul curenţilor <strong>de</strong> aer expirat (vezi mai sus)adică imaginate fără o proporţie semnificativă a lichidului transsudat şi a materialului contaminat maiconcentrat, <strong>de</strong>şi se află în condiţii similare sau poate şi mai puţin favorabile pentru sistemul biosubstratuluecofuncţional respirator al bioecosistemului uman şi mai favorabil pentru ecosistemul noualcătuit <strong>de</strong> populaţiile micobacteriilor eliminate în aşa fel ca picăturile <strong>de</strong> transsudat să persiste în aerun timp suficient pentru infectare condiţie în care, <strong>de</strong> fapt, poate fi realizată numai în prezenţa indivizilorreceptivi. În aşa mod, cu a<strong>de</strong>vărat se realizează relaţiile ecostructural-funcţionale şi biologicegenerale, situaţii endoecobiosistemice şi exoecosistemice, care caracterizează integritatea uniecobiositstemică<strong>de</strong> caracter extrinsec şi intrinsec firesc ale diverselor complexe <strong>de</strong> organe (ca ecostatebiogeniesau ecostatepatogenie), care există şi se actualizează integru într-un alt sistem <strong>de</strong> relaţiiecostructural-funcţionale, alcătuit împreună cu mediu intern al individului bolnav şi a celui receptivca bioecosistem şi mediul extern exoecosistemic cu factorii inerenţi spaţiului sistemic ecofuncţional<strong>de</strong> respiraţie.Atunci când aglomeraţiile <strong>de</strong> microbi ale ecosistemului din picăturile <strong>de</strong> transsudat, eliminat<strong>de</strong> la bolnav mai intens, ajung în aerul atmosferic din mediul nemijlocit <strong>de</strong> existenţă al bolnavului- sursa <strong>de</strong> infecţie, suferă schimbări, ca sistem <strong>de</strong> relaţii ecobiologice, caracteristice populaţiilor <strong>de</strong>micobacterii; aerul care a fost expirat <strong>de</strong> ecobiosistemul bolnavului <strong>de</strong>vine în general mai rărit şichiar diluat <strong>de</strong> către aerul mediului <strong>de</strong> viată. Micile sisteme aerosolice aeromicrobiene, un fel <strong>de</strong>-afi similar, aeroplancton microbacterian, în componenţa căruia micobacteriile tuberculozei îşi pierdsau îşi modifică starea virulenţei, prin metamorfoze în noi condiţii ecomezologice, în care aspectelelor <strong>de</strong> micromicrosisteme transformate se realizează într-un sistem aerosolic, mediul fiind aerul dinafara macroorganismelor, iar faza vie, sistemul ecomicrobiologic al vaporilor în combinaţie cu microparticulelor în îmbinare cu aerosoli <strong>de</strong> transsudat, care conţin micobacteriile eliminate direct <strong>de</strong> labolnavul, ce prezintă sursa <strong>de</strong> infecţie. Posibilităţile inci<strong>de</strong>nţei infectării prin relaţiile şi mecanismelecaracteristice acestei căi, prepon<strong>de</strong>rent numai directe, <strong>de</strong> transmitere a populaţiilor <strong>de</strong> micobacterii<strong>de</strong> la bolnav în componenţa ecosistemelor aerogene microaerosolice, a<strong>de</strong>sea consi<strong>de</strong>rate nejustificatfoarte mici, probabil, sunt limitate <strong>de</strong> circumstanţele ecologice ale întreg sistemului <strong>de</strong> mediu. În realitatelucrurile stau altfel. Anume pe aşa căi se înfăptuieşte infectarea <strong>de</strong> tuberculoză în ecosistemeleumane <strong>de</strong> familie, în ecosistemele <strong>de</strong> populaţii aglomerate într-un spaţiu socotit favorabil, atunci cândîntre oameni există contacte libere.Probabilitatea inci<strong>de</strong>nţei infectării <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong> condiţiile meteorologice, <strong>de</strong> frecvenţa şi duratacontactelor, <strong>de</strong> durata timpului care a expirat <strong>de</strong> la eliminarea materialului contaminat împreună cuaerul expirat din plămâni <strong>de</strong> către bolnav, <strong>de</strong> <strong>de</strong>nsitatea populaţiilor <strong>de</strong> micobacterii din aerul expiratşi din cel inspirat <strong>de</strong> alte persoane din încăpere. Starea acestor condiţii în mod curent e influenţată<strong>de</strong> oamenii neinfectaţi, <strong>de</strong> calitatea şi regimul <strong>de</strong> ventilare a spaţiilor, în special, <strong>de</strong> toate ce influenţeazăstabilitatea ecosistemelor noi formate <strong>de</strong> micobacteriile tuberculozei în aer. Dacă în acestecondiţii, în<strong>de</strong>osebi, în apropiere <strong>de</strong> bolnavii activ eliminatori <strong>de</strong> material contaminat, se află oameniipotenţial receptivi, care vor putea fi contaminaţi, <strong>de</strong>şi mai puţin ca în alte cazuri, având în ve<strong>de</strong>re căîn aceste cazuri poate avea loc o <strong>de</strong>nsitate <strong>de</strong> contaminare relativ mai mică. Totodată, într-un spaţiuecogeobiosferic local închis (locuinţă, aulă, sală <strong>de</strong> cinema, birouri <strong>de</strong> serviciu etc), acestea pe lângăaltele spaţii neventilate, neaerisite, dat fiind şi alte condiţii favorabile pentru transmiterea directă apopulaţiilor <strong>de</strong> micobacterii, infectarea <strong>de</strong> tuberculoză are şansa <strong>de</strong> realizare, <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> reală şi semnificativvalabilă ca întemeiată, calea ecobiosistemică cu toate relaţiile <strong>de</strong> contact direct al indivizilorreceptivi ai populaţiilor umane scontate contingente <strong>de</strong> risc ale contagiunii acestea reale. Astfel, caleaaeriană cu aerosoli proaspeţi <strong>de</strong> material contagios şi concomitent mediu <strong>de</strong> existenţă şi persistenţă21
- Page 2: REDACTOR-ŞEFGheorghe Ghidirim, aca
- Page 5: I. Haidarlî, D. Sain, V. Ţâmbala
- Page 9 and 10: tuberculozei s-a micşorat cu 2,9%
- Page 11 and 12: lemele diagnosticării şi tratamen
- Page 13: Incidenţa globală (tab. 1), porni
- Page 16 and 17: Bibliografie selectivă1.Crudu V.,
- Page 18 and 19: melor umane sau de condiţiile susc
- Page 22 and 23: temporară în aşa stare a fenomen
- Page 24 and 25: păstrarea virulenţei şi a însu
- Page 26 and 27: SummarySynthetic actualization on a
- Page 28 and 29: Repartizarea stimulanţilor biomole
- Page 30 and 31: stanţelor ecologice şi neecologic
- Page 32 and 33: en therap, Paris, 1962, p. 141-148.
- Page 34 and 35: 62. Wolf S., Bruhn J.G., Goodel H.,
- Page 36 and 37: дивидуальной этике
- Page 38 and 39: STUDII ŞI SINTEZE38DEPISTAREA TUBE
- Page 40 and 41: se întâlneşte la 7% pacienţi. E
- Page 42 and 43: SummaryThe tuberculosis detection w
- Page 44 and 45: deseori de formă ovală neregulat
- Page 46 and 47: subiective (comportamentul asocial
- Page 48 and 49: trat 716 cazuri cu recidive tubercu
- Page 50 and 51: Tabelul 2Recidiva tuberculozei pulm
- Page 52 and 53: Pentru evaluarea nivelului rezisten
- Page 54 and 55: Anexa 1Indici de performanţă de b
- Page 56 and 57: ного процесса прин
- Page 58 and 59: вскармливание, нал
- Page 60 and 61: Scopul studiului este analiza unor
- Page 62 and 63: 62ASPECTE CLINICE ALE RECIDIVEI TUB
- Page 64 and 65: 3. Риекстиня В., Торп
- Page 66 and 67: la infectaţii HIV s-a observat o s
- Page 68 and 69: se pună accentul pe atingerea bron
- Page 70 and 71:
adiologică. Cele mai defectuoase l
- Page 72 and 73:
încă la 33 (11,8%), în total la
- Page 74 and 75:
din colonii în urma controlului ra
- Page 76 and 77:
76Rezultatele tratamentului bolnavi
- Page 78 and 79:
78EFICACITATEA CURATIVĂ A STIMULĂ
- Page 80 and 81:
Reacţiile activare şi antrenament
- Page 82 and 83:
Dorind a exclude posibilitatea apar
- Page 84 and 85:
stabile în procesul tratamentului
- Page 86 and 87:
drept condiţie de eradicare a MDR
- Page 88 and 89:
anul 1995). Astfel, decesele prin t
- Page 90 and 91:
SummaryFrom the existent data about
- Page 92 and 93:
lui prin tuberculoza extrarespirato
- Page 94 and 95:
evidenţă dispensarială). Frecven
- Page 96 and 97:
%9080706050403020100S In. 1 In. 2 I
- Page 98 and 99:
limitele normei, este caracteristic
- Page 100 and 101:
Evoluţia PC prin micoplasme şi cl
- Page 102 and 103:
4-5 săptămâni2-3 luni3-6 luniS.p
- Page 104 and 105:
nistrat câte 1 capsulă înainte d
- Page 106 and 107:
acţiunea lui imunocorectoare la pa
- Page 108 and 109:
la un copil la a 3-a lună şi la 3
- Page 110 and 111:
6%15%24%55%sntoiwheezing vreodatwhe
- Page 112 and 113:
ASPECTE PARACLINICE ALE SISTEMULUI
- Page 114 and 115:
70%Grafi cul I. Repartizarea agentu
- Page 116 and 117:
3. Cassie Landers, Pediatrie axată
- Page 118 and 119:
118NozologieFrecvenţa răspândiri
- Page 120 and 121:
медицины (Л.К.Сурко
- Page 122 and 123:
Функциональными ко
- Page 124 and 125:
циркулирующего кис
- Page 126 and 127:
Examinarea clinică a astmului poat
- Page 128 and 129:
metodei spirometrice în depistarea
- Page 130 and 131:
ţată a permiabilităţii bronşic
- Page 132 and 133:
5. Tudorache V., Mihălţan F., Mih
- Page 134 and 135:
corespund cu unele date din literat
- Page 136 and 137:
6. Багрова Л.О., Прос
- Page 138 and 139:
Circumstanţele care duc la RGE sun
- Page 140 and 141:
8. Little F.B., Koufman J.A., Kobut
- Page 142 and 143:
La pacienţii mai tineri de 65 de a
- Page 144 and 145:
ConcluziiStructura etiologică a pn
- Page 146 and 147:
ml din suspensie de Streptococcus p
- Page 148 and 149:
ili şi rezistenţi. S.Einarsson ş
- Page 150 and 151:
cu acţiune asupra procesului infla
- Page 152 and 153:
Concluzii1. Tratamentul sistematic
- Page 154 and 155:
3. Examenul de laborator al indicat
- Page 156 and 157:
IndiciiPOL-PAOTabelul 3Starea siste
- Page 158 and 159:
27. Харитонов М.Я. и д
- Page 160 and 161:
Grupa II (B) de dispensarizare a cu
- Page 162 and 163:
drenarea şi dezintoxicarea organis
- Page 164 and 165:
Forma limfangionilor este destul de
- Page 166 and 167:
Densitatea repartizării fibrelor n
- Page 168 and 169:
În acest studiu au fost analizaţi
- Page 170 and 171:
Figura 2. Aspect intraoperator al u
- Page 172 and 173:
Aceste cazuri prezintă interes nu
- Page 174 and 175:
privire la Programul Naţional de c
- Page 176 and 177:
1761993 2065 47,6 122 0,63 218 0,70
- Page 178 and 179:
În scopul reducerii morbidităţii
- Page 180 and 181:
provoacă leziuni de vasculită obl
- Page 182 and 183:
active pe CMV) şi contra- (cele ma
- Page 184 and 185:
20. Stagno S., Cytomegalovirus, în
- Page 186 and 187:
• procurarea reagenţilor şi con
- Page 188 and 189:
MATERIAL DIDACTICTROMBOEMBOLISMUL P
- Page 190 and 191:
ROCT are imporţanţă majoră pent
- Page 192 and 193:
tele scintigrafiei de perfuzie mai
- Page 194 and 195:
Algoritmul diagnosticului în cazul
- Page 196 and 197:
erile anorganice (azbestoza, sillic
- Page 198 and 199:
a alveolelor), dereglarea produceri
- Page 200 and 201:
Bronhoscopia permite efectuarea lav
- Page 202 and 203:
sing idiopathic pulmonary fi brosis
- Page 204 and 205:
Radiografia digitală cu semiconduc
- Page 206 and 207:
medicamentoase de lungă durată, e
- Page 208 and 209:
Se prezintă clinic prin reţinerea
- Page 210 and 211:
22. Сборник научных
- Page 212 and 213:
În aspectul valorii tehnicilor chi
- Page 214 and 215:
medicina contemporană, a chemat la
- Page 216 and 217:
La baza secţiei de morfopatologie,
- Page 218 and 219:
Principala direcţie a cercetărilo
- Page 220 and 221:
Кох высушил его и п
- Page 222 and 223:
Lista fondatorilorpublicaţiei peri
- Page 224:
Bun de tipar 16.07.2007Format 60x84