2007, nr. 3 - Academia de Ştiinţe a Moldovei

de timp s-au constatat indici ai morbidităţii de 1,2-2,4 ori mai înalţi la populaţia urbană decât la cearurală. Începând cu anul 1989 (anul iniţierii vaccinării nou-născuţilor şi a persoanelor adulte), morbiditateaa scăzut de la 66,4 o / ooooîn anul 1998 până la 9,49 o / ooooîn 2005, adică de 7 ori. Indicii morbidităţiiprin HVB au diminuat, practic, uniform atât în mediul urban, cât şi în cel rural.Din tab. 1 rezultă că în comparaţie cu morbiditatea prin HVB în perioada prevaccinală în rândulcopiilor cu vârsta de 0-2 ani incidenţa s-a redus de la 1,6 o / ooîn anul 1986 până la 0,02 o / ooîn anul 2005sau de 80 de ori. În grupul copiilor cu vârsta de 3-6 ani, respectiv, de la 0,9 o / oopână la 0,01 o / oosau de90 ori, iar în grupul copiilor cu vârsta de 7-14 ani – de la 0,6 o / ooîn anul 1987 până la 0,036 o / ooîn anul2005 sau de 16,7 ori. În grupul adolescenţilor şi al celor vârstnici (15 şi mai mulţi ani) morbiditateas-a redus de la 71,1 o / ooooîn anul 1987 până la 14,0 o / ooooîn anul 2005 sau de 5,1 ori. Această descreşterese datorează atât măsurilor specifice, cât şi celor nespecifice de profilaxie aplicate în republică. Înanul 1989 în procesul epidemic natural al HVB intervine o acţiune eficientă de profilaxie specifică –vaccinarea selectivă a tuturor nou-născuţilor de mame pozitive la antigenul de suprafaţă al virusuluihepatitei B (AgHBs), care a contribuit, în mare măsură, la reducerea nivelului morbidităţii de la 66,4 o /în anul 1989 până la oooo 49,9o / ooooîn anul 1994. În toamna anului 1994 a fost implementată imunizareauniversală a nou-născuţilor contra HVB şi a unor grupe de risc (medici, copii din familii cu bolnavide hepatită cronică). Această măsură, precum şi unele măsuri de profilaxie nespecifică au contribuit lareducerea nivelului morbidităţii generale, după cum a fost menţionat, până la 9,49 o / ooooîn 2005.Conform Programului menţionat mai sus, în perioada anilor 1999-2005 a fost realizată vaccinareaunei alte grupe de risc – personalul medical din secţiile cu risc sporit de infectare, care au contactdirect cu sânge şi preparate din sânge, bolnavii din secţiile de hemodializă, tuberculoză. Influenţaacestei măsuri asupra procesului epidemic al HVB se va putea aprecia în anii următori.Morbiditatea prin HVB acută în Republica Moldova după vârstă şi sex. Unii din factoribiologici care pot influenţa morbiditatea prin diferite infecţii sunt sexul şi vârsta, ce servesc dreptcriterii de determinare a grupelor de risc. Pentru morbiditatea prin HVB factorul de vârstă joacă unrol semnificativ, servind şi ca argument în implementarea vaccinării totale contra HVB în rândul nounăscuţilorşi al copiilor mai în vârstă, începând cu toamna anului 1994.Tabelul 1Repartizarea morbidităţii prin HVB acută a copiilor, adolescenţilorşi adulţilor în perioadele prevaccinală şi vaccinalăTotalGrupele de vârstăAnii0-2 ani 3-6 ani 7-14 ani ≥15 aniabs. 0/ 00 abs. 0/ 00abs. 0/ 00abs. 0/ 00Abs. 0/ 0000Perioada prevaccinală1980 1952 48,8 250 1,1 93 0,3 125 0,23 1484 50,81981 1960 48,7 287 1,3 98 0,3 159 0,30 1416 47,91982 2158 53,3 292 1,3 172 0,6 173 0,32 1521 50,71983 2577 63,2 322 1,3 192 0,7 184 0,33 1879 62,11984 2443 59,4 370 1,5 176 0,7 152 0,27 1745 57,31985 2520 61,1 354 1,4 191 0,6 184 0,32 1791 58,61986 2986 71,6 419 1,6 297 0,9 262 0,45 2008 65,31987 3221 76,6 361 1,4 294 0,9 367 0,62 2199 71,11988 2814 66,3 384 1,5 285 0,8 344 0,58 1801 57,91989 2838 66,4 296 1,2 355 1,1 351 0,58 1836 60,4media 2547 61,5 334 1,4 215 0,7 230 0,40 1768 58,2% 100 13,1 8,5 9,0 69,4Perioada vaccinării selective1990 2512 57,3 244 1,10 342 0,99 357 0,58 1569 49,91991 2068 47,4 136 0,55 241 0,68 292 0,47 1399 44,41992 2082 47,8 130 0,64 284 0,87 343 0,54 1325 42,1175