2007, nr. 3 - Academia de Ştiinţe a Moldovei

privire la Programul Naţional de combatere a hepatitelor virale B, C şi D”, prin care a fost aprobat“Programul Naţional de combatere a hepatitelor virale B, C şi D”. Drept mecanism de implementareşi realizare a Hotărârii Guvernului serveşte ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 264 din 21.09.98 “Despreintensificarea activităţilor de combatere a hepatitelor virale B, C şi D în Republica Moldova”, princare au fost aprobate:1. Planul de activitate a Ministerului Sănătăţii întru realizarea Programului Naţional de combaterea hepatitelor virale B, C şi D.2. Indicaţiile metodice “Etiologia, epidemiologia, profilaxia, tabloul clinic, diagnosticul şi tratamentulhepatitelor virale B, C şi D acute şi cronice.În Programul Naţional au fost stipulate scopul, strategia şi tactica profilaxiei specifice a HVB.Scopul constă în reducerea în continuare a nivelului de contaminare şi de morbiditate prin hepatiteacute şi cronice, a suferinţelor umane şi a tragediilor în familii, a cheltuielilor bugetare şi a dificultăţilorsociale, precum şi în ameliorarea sănătăţii şi majorarea productivităţii economice, socialeşi biologice a populaţiei Republicii Moldova.Strategia profilaxiei specifice a HVB rezidă în substituirea treptată a generaţiei tinere contemporaneînalt infectate cu o altă generaţie imunizată contra HVB şi minimal infectată cu virusul hepatiteivirale B.Tactica profilaxiei specifice constă în acoperirea, în câteva etape consecutive, cu vaccin contraHVB a grupurilor de risc, ţinând cont de gradul de risc.Întru realizarea acestui scop în Program sunt expuse o serie de măsuri preventive specifice şi nespecifice.În cadrul prevenţiei nespecifice sunt prevăzute: testarea sângelui donat cu test-sisteme înaltsensibile şi înalt specifice; reducerea maximală a transfuziilor de sânge şi a administrării remediilormedicamentoase pe cale injectabilă; folosirea pe larg a instrumentarului medical de o singură folosinţă,dezinfectarea, spălarea şi sterilizarea garantată a celui de utilizare repetată; folosirea de cătrepersonalul medical a mijloacelor de protecţie individuală etc. deoarece hepatitei virale B (HVB) îirevine circa 18-20% din numărul total de hepatite virale acute, în continuare ne vom referi la analizadetaliată şi la evaluarea procesului epidemic al acestei maladii.Pentru prima dată, ca formă nosologică aparte, HVB în republica noastră a fost înregistratăîn anul 1966 la nivel de 34,3 o / oooo(fi g. 1). În anii următori morbiditatea treptat a crescut, atingând în1974 nivelul maxim de 85,5 o / oooo. Ulterior incidenţa a scăzut până la 47,9 o / ooooîn anul 1979, după carea urmat o altă fază de creştere a incidenţei până la 76,6 o / ooooîn anul 1987. Începând cu anul 1988, aurmat a doua fază de reducere a nivelului morbidităţii, care continuă până în prezent, constituind înanul 2005 indicele de 9,49 o / oooo.Analiza datelor pe parcursul a circa 40 de ani demonstrează o incidenţa prin HVB acută maiînaltă în localităţile urbane în raport cu cea din localităţile rurale (fi g.1). Pe parcursul acestei perioade1200/0000100806040200Total Orae RaioaneFigura 1. Dinamica morbidităţii prin HVB acută în Republica Moldovaîn anii 1966-2005174