Bibliografie selectivă1.Crudu V., Moraru N, Gilişev O., Draganov I., Leşan V, Talpă O., Prevalenţa rezistenţei antituberculoasela bolnavii cu tuberculoză caz nou în R. Moldova pe parcursul ultimilor 10 ani (1995-2004) // Actualităţi în pneumoftiziologie, vol. 1, Chişinău, 2006, p. 83-86.2. Sken<strong>de</strong>rs G., Fry A.M., Prokopovica I., Greckoseja S., Broka L., Metchock B., Holtz TH,Wells CD, Leimane V., Multidruag-rezustant tuberculosis <strong>de</strong>tection, Latvia // Emerergining InfectiousDiseases 2005 sept; 11 (9): 1461-1463.3.Vilc V., Crudu V., Tuberculoza multirezistentă – o urgenţă globală // Actualităţi în ftiziopneumologie,Chişinău, vol. 1, 2006, p. 32-36.RezumatAu fost analizate datele privind tuberculoza rezistentă în mun. Chişinău în anii 2001 – 2005 la149 <strong>de</strong> bolnavi cu cazuri noi <strong>de</strong> tuberculoză şi la 79 cu cazuri <strong>de</strong> recidivă. În cazurile noi monorezistenţamicobacteriilor la preparatele antituberuloase s-a stabilit la 14,8%, multirezistenţa la 68,4%,polirezistenţa la 16,8% pacienţi. În cazurile <strong>de</strong> recidivă indicii au fost, respectiv, 5,0%; 72,2% şi22,8%.SummaryThe data of resistant tuberculosis in Chisinau during 2001-2005 years in 149 patients withnew cases of tuberculosis and in 79 cases of recidives have been analyzed. In the new cases themonoresistant mycobacteries towards the antituberculous drugs in 14,8%, multiresistance in 68,4%and polyresistance – in 16,8% patients have been established.FENOMENUL TUBERCULOZEI. METODOLOGIA UNIECOSISTEMICĂ ACAUZALITĂŢII ÎN FTIZIOLOGIE. ASPECTE DE ECOETIOLOGIEŞI ETIOECOLOGIE ÎN ECOLOGIA EPIDEMIOLOGICĂ ŞIEPIDEMIOLOGIA ECOLOGICĂ A TUBERCULOZEIGheorghe Sprînceanu, dr. în medicină, conf. univ., USMF „N. Testemiţanu”PARTEA 5A*Obiective: S-a urmărit efectuarea unui studiu <strong>de</strong> sinteză ecologică medicală şi <strong>de</strong> medicinăecologică în problemele <strong>de</strong> metodologie a cunoaşterii integrităţii uniecosistemice a ecoetiologieişi etioecologiei tuberculozei în sens <strong>de</strong> ecologie epi<strong>de</strong>miologică şi <strong>de</strong> epi<strong>de</strong>miologie ecologică aleacestei maladii; interpretarea in baza unităţii ecosistemice şi prezentarea într-o concepţie <strong>de</strong>osebită aunor aspecte <strong>de</strong> ecologie epi<strong>de</strong>miologică şi epi<strong>de</strong>miologie ecologică ale tuberculozei.Materiale şi meto<strong>de</strong>. În studiul actual sunt adaptiv circumstanţial implementate meto<strong>de</strong> <strong>de</strong>analiză ecologică sistemică inductivă şi <strong>de</strong>ductivă, <strong>de</strong> sinteză explicativă şi explicaţii <strong>de</strong> sinteză. Încalitate <strong>de</strong> repere pentru studiu au fost utilizate materialele <strong>de</strong> vârf ale cunoaşterii în ftiziologia actuală<strong>de</strong> limbile română, rusă, engleză, franceză şi germană. Temelia teoretică metodologică: concepţiauniecosistemică pentru prima oară elaborată <strong>de</strong> autor.Ecosistemica epi<strong>de</strong>miologică a transmiterii infecţiei <strong>de</strong> tuberculoză în sens <strong>de</strong> realizare aprocesului epi<strong>de</strong>mic paradigmatic clasic. Gradul <strong>de</strong> pericol al transmiterii materialului contaminatcontagios şi al infectării <strong>de</strong> tuberculoză a organismului receptiv <strong>de</strong> către aerul şi obiectele contaminate,<strong>de</strong>sigur, va <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong> mai multe condiţii ecomezologice ale mediului în care ele se află, apoi <strong>de</strong>starea rezistenţei faţă <strong>de</strong> aceste condiţii a micobacteriilor aflate în componenţa materialului infectant,care se află în aerul atmosferic, materialele substanţiale şi <strong>de</strong> pe suprafeţele contaminate. Materialele16* Părţile 1-2 au fost publicate în <strong>nr</strong>. 2 (6) 2006, pag. 26-37, părţile 3-4 – în Materialele conf. „Actualităţi înftiziopneumologie”, 19-20 septembrie 2006, pag. 18-29.
infectante şi mediul aerian, <strong>de</strong> un oarecare grad <strong>de</strong> contaminare, pot fi acţionate <strong>de</strong> forţele complexuluiexoecosistemic, totalitate <strong>de</strong> condiţii, care circumstanţial fac mai dificile sau mai favorabile posibilităţileconservării şi transmiterii infecţiei prin contaminare în alte spaţii aeriene sau pe câmpurilesuprafeţelor <strong>de</strong> alte obiecte necontaminate, inclusiv posibilităţile inspiraţiei sau infectării pe alte căia organismului uman.În timpul persistării micobacteriilor tuberculozei în mediul exterior înconjurător uman este posibilun şir <strong>de</strong> relaţii ecosistemice şi <strong>de</strong> acţiune. Aceste sisteme <strong>de</strong> relaţii se referă prepon<strong>de</strong>rent lasistemul „om bolnav, sursă <strong>de</strong> material infectant – micobacteriile tuberculozei - mediu” cu toatesistemele ne-vii şi vii, şi anume: microecosistemele bacteriilor din materialul expulzat <strong>de</strong> bolnavdin plămâni în componenţa sputei, materialul necrotizat sau purulent <strong>de</strong> la bolnavii <strong>de</strong> tuberculozăosoasă sau a altor organe din altă parte toponimică endobioecositemică a organismului uman în relaţiiecosistemice cu obiectele şi întreg mediul din preajma bolnavului. Astfel, principalele ecosisteme <strong>de</strong>care vor <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> oricând procesele <strong>de</strong> infectare pot fi: „om bolnav, sursă <strong>de</strong> infecţie - mediul <strong>de</strong> trai înfamilie”, „om bolnav, sursă <strong>de</strong> infecţie – mediu <strong>de</strong> ocupaţie şi divertisment ( jocuri, sport, baie, duş,complex sportiv, unităţi balneare şi medico-sanitare, instituţii culturale şi <strong>de</strong> educaţie etc)”, „om bolnav,sursă <strong>de</strong> infecţie – mediu împreună cu tot exoecosistemul condiţiilor ecomezologice <strong>de</strong> muncă”,„om bolnav, sursă <strong>de</strong> infecţie – mediu <strong>de</strong> trai în comun (cămine, hoteluri, unităţi militare în cazarmă,penitenciare, încăperi <strong>de</strong> <strong>de</strong>tenţiune, nave marine etc )”, „om bolnav, sursă <strong>de</strong> infecţie – instituţii alimentare,întreprin<strong>de</strong>ri cu posibilităţi <strong>de</strong> contacte cu animale” etc. Studiile asupra acestor ecosistemeatestă participarea lor în procesul epi<strong>de</strong>mic clasic.Relaţiile ecomezologice în aceste ecosisteme, pot contribui la realizarea transmiterii materialuluiinfectat, însă diferă <strong>de</strong> la un sistem la altul prin felurile şi modalităţile <strong>de</strong> acţiune, prin tipul<strong>de</strong> interacţiuni, prin particularităţile <strong>de</strong> comportament personal şi al populaţiilor, prin frecvenţa <strong>de</strong>caracterul contactelor, prin caracterul relaţiilor <strong>de</strong> sistem şi al condiţiilor sistemice <strong>de</strong> migrare a materialuluiinfectat, a materiei consumate pentru uz <strong>de</strong> potabilitate, utilizate în alimentaţie, dobândite <strong>de</strong>la animale sau <strong>de</strong> la unităţile <strong>de</strong> comerţ, <strong>de</strong> la utilizarea îmbrăcămintei, a utilajului şi dispozitivelor,jucăriilor, mijloacelor igienice, diferitor remedii etc. Orice relaţie <strong>de</strong> sistem între oameni poate participala transmiterea infecţiei <strong>de</strong> tuberculoză în funcţie <strong>de</strong>:• frecvenţa, durata timpului, anturajul spaţial, starea câmpurilor <strong>de</strong> suprafeţe ale obiectelor şicorpului fiinţelor etc, <strong>de</strong> condiţiile ecomezologice care prevalează în unele sau alte sisteme;• nivelul <strong>de</strong> instruire, educaţie, al conştiinţei educaţionale igienice şi ecologice umane în ecosistemeleindividuale şi populaţionale;• starea eticii biologice şi a eticii igienico-ecologice, <strong>de</strong> nivelul <strong>de</strong> cunoaştere a ei, <strong>de</strong> respectareaexigenţelor bioetice în relaţiile ecobiosistemice şi comportamentale între indivizii populaţiei;• starea morală sau imorală, starea <strong>de</strong> cultură generală, igienică, medico-sanitară a fiecăreipersoane şi <strong>de</strong> nivelul <strong>de</strong> conştiinţă morală şi <strong>de</strong> cultura respectivă, <strong>de</strong> starea imună şi adversitateabiologică generală a fiecărui ecobiosistem şi bioecosistem individual, ecosistem <strong>de</strong> familie şi a ecosistemelorpopulaţiei în ansamblu;• gradul <strong>de</strong> sine-organizare a modului şi stilului <strong>de</strong> trai, caracterul <strong>de</strong> disciplinare personală şi<strong>de</strong> disciplina socială <strong>de</strong> trai şi <strong>de</strong> activitatea prin ocupaţie diferită etc;• calitatea şi stilul vieţii personale şi ale celor existente în relaţiile dintre indivizi în populaţie;• starea şi calitatea vieţii sociale, nivelul <strong>de</strong> realizare a activităţilor <strong>de</strong> protecţie ecologică aecosistemelor umane, a activităţilor <strong>de</strong> ecologie socială, a ecologiei şi igienei alimentaţiei şi a alimentaţieiecologice. De exemplu, într-o unitate medico-sanitară contaminarea cu materiale şi infectareapersonalului şi a populaţiei contactate, transmiterea materialului contaminat şi infectarea populaţieidin localităţile învecinate etc pot avea loc din cauza relaţiilor <strong>de</strong> sistem <strong>de</strong> caracter obiectiv (absenţanecesarului cuvenit pentru întreţinere, alimentaţie individuală ne a<strong>de</strong>cvată cantitativ şi calitativ,alimentaţia echivalent neechilibrată, insuficienţa edilităţii <strong>de</strong> interese sanitare şi a remediilor, situaţiiextraordinare <strong>de</strong> <strong>de</strong>zastru, calamităţi, acci<strong>de</strong>nte tehnice etc) sau subiectiv (lipsă <strong>de</strong> cunoştinţerespective, relaţii <strong>de</strong> atitudine, management, neatenţie, încălcarea disciplinei sanitare personale sauprofesionale, a regimului <strong>de</strong> relaţii igienice etc).Aceste relaţii, <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nte <strong>de</strong> condiţiile mediului <strong>de</strong> existenţă şi <strong>de</strong> sine-organizarea ecosiste-17
- Page 2: REDACTOR-ŞEFGheorghe Ghidirim, aca
- Page 5: I. Haidarlî, D. Sain, V. Ţâmbala
- Page 9 and 10: tuberculozei s-a micşorat cu 2,9%
- Page 11 and 12: lemele diagnosticării şi tratamen
- Page 13: Incidenţa globală (tab. 1), porni
- Page 18 and 19: melor umane sau de condiţiile susc
- Page 20 and 21: tenţialului său de oxidare, fapt
- Page 22 and 23: temporară în aşa stare a fenomen
- Page 24 and 25: păstrarea virulenţei şi a însu
- Page 26 and 27: SummarySynthetic actualization on a
- Page 28 and 29: Repartizarea stimulanţilor biomole
- Page 30 and 31: stanţelor ecologice şi neecologic
- Page 32 and 33: en therap, Paris, 1962, p. 141-148.
- Page 34 and 35: 62. Wolf S., Bruhn J.G., Goodel H.,
- Page 36 and 37: дивидуальной этике
- Page 38 and 39: STUDII ŞI SINTEZE38DEPISTAREA TUBE
- Page 40 and 41: se întâlneşte la 7% pacienţi. E
- Page 42 and 43: SummaryThe tuberculosis detection w
- Page 44 and 45: deseori de formă ovală neregulat
- Page 46 and 47: subiective (comportamentul asocial
- Page 48 and 49: trat 716 cazuri cu recidive tubercu
- Page 50 and 51: Tabelul 2Recidiva tuberculozei pulm
- Page 52 and 53: Pentru evaluarea nivelului rezisten
- Page 54 and 55: Anexa 1Indici de performanţă de b
- Page 56 and 57: ного процесса прин
- Page 58 and 59: вскармливание, нал
- Page 60 and 61: Scopul studiului este analiza unor
- Page 62 and 63: 62ASPECTE CLINICE ALE RECIDIVEI TUB
- Page 64 and 65: 3. Риекстиня В., Торп
- Page 66 and 67:
la infectaţii HIV s-a observat o s
- Page 68 and 69:
se pună accentul pe atingerea bron
- Page 70 and 71:
adiologică. Cele mai defectuoase l
- Page 72 and 73:
încă la 33 (11,8%), în total la
- Page 74 and 75:
din colonii în urma controlului ra
- Page 76 and 77:
76Rezultatele tratamentului bolnavi
- Page 78 and 79:
78EFICACITATEA CURATIVĂ A STIMULĂ
- Page 80 and 81:
Reacţiile activare şi antrenament
- Page 82 and 83:
Dorind a exclude posibilitatea apar
- Page 84 and 85:
stabile în procesul tratamentului
- Page 86 and 87:
drept condiţie de eradicare a MDR
- Page 88 and 89:
anul 1995). Astfel, decesele prin t
- Page 90 and 91:
SummaryFrom the existent data about
- Page 92 and 93:
lui prin tuberculoza extrarespirato
- Page 94 and 95:
evidenţă dispensarială). Frecven
- Page 96 and 97:
%9080706050403020100S In. 1 In. 2 I
- Page 98 and 99:
limitele normei, este caracteristic
- Page 100 and 101:
Evoluţia PC prin micoplasme şi cl
- Page 102 and 103:
4-5 săptămâni2-3 luni3-6 luniS.p
- Page 104 and 105:
nistrat câte 1 capsulă înainte d
- Page 106 and 107:
acţiunea lui imunocorectoare la pa
- Page 108 and 109:
la un copil la a 3-a lună şi la 3
- Page 110 and 111:
6%15%24%55%sntoiwheezing vreodatwhe
- Page 112 and 113:
ASPECTE PARACLINICE ALE SISTEMULUI
- Page 114 and 115:
70%Grafi cul I. Repartizarea agentu
- Page 116 and 117:
3. Cassie Landers, Pediatrie axată
- Page 118 and 119:
118NozologieFrecvenţa răspândiri
- Page 120 and 121:
медицины (Л.К.Сурко
- Page 122 and 123:
Функциональными ко
- Page 124 and 125:
циркулирующего кис
- Page 126 and 127:
Examinarea clinică a astmului poat
- Page 128 and 129:
metodei spirometrice în depistarea
- Page 130 and 131:
ţată a permiabilităţii bronşic
- Page 132 and 133:
5. Tudorache V., Mihălţan F., Mih
- Page 134 and 135:
corespund cu unele date din literat
- Page 136 and 137:
6. Багрова Л.О., Прос
- Page 138 and 139:
Circumstanţele care duc la RGE sun
- Page 140 and 141:
8. Little F.B., Koufman J.A., Kobut
- Page 142 and 143:
La pacienţii mai tineri de 65 de a
- Page 144 and 145:
ConcluziiStructura etiologică a pn
- Page 146 and 147:
ml din suspensie de Streptococcus p
- Page 148 and 149:
ili şi rezistenţi. S.Einarsson ş
- Page 150 and 151:
cu acţiune asupra procesului infla
- Page 152 and 153:
Concluzii1. Tratamentul sistematic
- Page 154 and 155:
3. Examenul de laborator al indicat
- Page 156 and 157:
IndiciiPOL-PAOTabelul 3Starea siste
- Page 158 and 159:
27. Харитонов М.Я. и д
- Page 160 and 161:
Grupa II (B) de dispensarizare a cu
- Page 162 and 163:
drenarea şi dezintoxicarea organis
- Page 164 and 165:
Forma limfangionilor este destul de
- Page 166 and 167:
Densitatea repartizării fibrelor n
- Page 168 and 169:
În acest studiu au fost analizaţi
- Page 170 and 171:
Figura 2. Aspect intraoperator al u
- Page 172 and 173:
Aceste cazuri prezintă interes nu
- Page 174 and 175:
privire la Programul Naţional de c
- Page 176 and 177:
1761993 2065 47,6 122 0,63 218 0,70
- Page 178 and 179:
În scopul reducerii morbidităţii
- Page 180 and 181:
provoacă leziuni de vasculită obl
- Page 182 and 183:
active pe CMV) şi contra- (cele ma
- Page 184 and 185:
20. Stagno S., Cytomegalovirus, în
- Page 186 and 187:
• procurarea reagenţilor şi con
- Page 188 and 189:
MATERIAL DIDACTICTROMBOEMBOLISMUL P
- Page 190 and 191:
ROCT are imporţanţă majoră pent
- Page 192 and 193:
tele scintigrafiei de perfuzie mai
- Page 194 and 195:
Algoritmul diagnosticului în cazul
- Page 196 and 197:
erile anorganice (azbestoza, sillic
- Page 198 and 199:
a alveolelor), dereglarea produceri
- Page 200 and 201:
Bronhoscopia permite efectuarea lav
- Page 202 and 203:
sing idiopathic pulmonary fi brosis
- Page 204 and 205:
Radiografia digitală cu semiconduc
- Page 206 and 207:
medicamentoase de lungă durată, e
- Page 208 and 209:
Se prezintă clinic prin reţinerea
- Page 210 and 211:
22. Сборник научных
- Page 212 and 213:
În aspectul valorii tehnicilor chi
- Page 214 and 215:
medicina contemporană, a chemat la
- Page 216 and 217:
La baza secţiei de morfopatologie,
- Page 218 and 219:
Principala direcţie a cercetărilo
- Page 220 and 221:
Кох высушил его и п
- Page 222 and 223:
Lista fondatorilorpublicaţiei peri
- Page 224:
Bun de tipar 16.07.2007Format 60x84