2007, nr. 3 - Academia de Ştiinţe a Moldovei

ili şi rezistenţi. S.Einarsson şi coaut. (1998) au evidenţiat o evoluţie mai uşoară a pneumoniei cauzatede pneumococ penicilinorezistent [6]. J.Aspa şi coaut. (2004) studiind 638 de cazuri de pneumoniepneumococică au observat că empiemul pleural, bacteremia, sindromul coagulării intravasculare diseminateau fost mai frecvente la pacienţii cu S.pneumoniae sensibil la penicilină [1].În studiul nostru am reuşit crearea pneumoniilor prin S.pyogenes rezistent şi sensibil in vitrola penicilină, confirmate prin examene morfopatologice. Rezultatele obţinute pledează în favoareaipotezei costului microbioologic al rezistenţei. Astfel, putem constata că infectarea cu S.pyogenessensibil in vitro la penicilină produce modificări histopatologice pulmonare mai evidente.Prin reproducerea farmacocineticii umane la animalele de laborator P.Moine şi coaut. au demonstratcă tratamentul cu ceftriaxon a fost efectiv în pneumonii cauzate de S.pneumoniae rezistent la penicilină[14]. Într-un studiu efectuat la Iaşi C.Pânzaru (1997) a demonstrat eficienţa penicilinoterapieiîn cazul infecţiei cu S.pyogenes penicilinorezistent [17]. Studiind eficacitatea tratamentului infecţieicu S.pyogenes rezistent in vitro la penicilină, am constatat beneficiul atât al ceftriaxonului, cât şi alazitromicinei. Prin urmare, se realizează paradoxul in vitro/ ex vivo referitor la beta-lactame sesizat şiîn alte studii [4, 7]. Eficacitatea tratamentului cu azitromicină contravine studiilor ce constată eşecultratamentului cu macrolide în pneumonie cauzată de S.pneumoniae rezistent la penicilină [11].ConcluziiA fost creat modelul experimental al pneumoniei prin S.pyogenes rezistent in vitro la penicilină.Modificările histopatologice mai pronunţate în cazul pneumoniei prin S.pyogenes sensibil lapenicilină sunt în favoarea ipotezei costului microbiologic al rezistenţei microbiene. Ceftriaxonul şiazitromicina demonstrează eficacitatea similară în tratamentul pneumoniei experimentale cauzate deS.pyogenes rezistent in vitro la penicilină.Bibliografie selectivă1. Aspa J., Rajas O., De Castro FR. et al., Drug-resistant pneumococcal pneumonia: clinicalrelevance and related factors //Clin Infect Dis., 2004; 38 (6): 787-798.2. Birch C., Gowardman J., Streptococcus pyogenes: a forgotten cause of severe communityacquiredpneumonia // Anaesthesia and Intensive Care, 2000; 28 (1): 87-90.3. Centers for Disease Control and Prevention, Outbreak of group A streptococcal pneumoniaamong Marine Corps recruits – California, November 1- December 20, 2002 // Morbidity and MortalityWeekly Report, 2003; 52 (6): 106-109.4. Chiou C.C., Yu VL. Severe pneumococcal pneumonia: new strategies for management //Current Opinion in Critical Care, 2006; 12 (5): 470-476.5. Cordoba A., Bueno I., Monterrubio J. et al., Neumonia asociada con bacteremia por estreptococodel grupo A // Enferm Infecc Microbiol Clin., 2003; 21 (9): 530-531.6. Einarsson S., Kristjiansson M., Kristjiansson KG. et al., Pneumonia caused by penicillin-nonsusceptibleand penicillin- susceptible pneumococci in adults: a case-control study // ScandinavianJournal of Infectious Diseases, 1998; 30 (3): 253-258.7. Falco V., Almirante B., Jordano Q. et al., Infl uence of penicillin resistance on outcome inadult patients with invasive pneumococcal pneumonia: is penicillin useful against intermediatelyresistant strains? // Journal of Antimicrobial Chemotherapy, 2004; 54 (2): 481- 488.8. Gantier F., Lherm T., Nougiere B. et al., Two cases of severe community-acquired pleuralpneumonia due Streptococcus pyogenes // Presse Medicale, 2003; 32 (18): 839-842.9. Holm-Deldago M.G., Allard R., Pilon P.A., Invasive group A streptococcal infections andtheir predictors, Montreal, 1995-2001 // Emerg Infect Dis., 2005; 11 (1): 77-82.10. Husmann L., Yung D.-L., Hollingshead S. et al., Role of putative factors of Streptococcuspyogenes in mouse models of long-term throat colonization and pneumonia // Infection and Immunity,1997; 65 (4): 1422-1430.11. Kelley M.A., Weber D.J., Gilligan P. et al., Breakthrough pneumococcal bacteremia in patientsbeing treated with azithromycin and clarithromycin // Clin Infect Dis., 2000; 31 (4): 1008-1011.148