La pacienţii mai tineri <strong>de</strong> 65 <strong>de</strong> ani în structura etiologică Streptococcus Pneumoniae a constituit20 %, Stafi lococcus Aureus – 15 %, printre alţi agenţi patogeni s-au evi<strong>de</strong>nţiat: Streptococcus Pyogenes(2,5%), Klebsiela Pneumoniae (2,5%), Streptococcus Viridans (2,5%), Candida Albicans (2,5%),Proteus Mirabilis (2,5%), Branhamella Catarrhalis (2,5%). Flora asociată s-a î<strong>nr</strong>egistrat în 50 %,Streptococcus Pneumoniae întâlnindu-se, practic, în toate combinaţiile <strong>de</strong> asocieri (fi g.2).20%50%15%Str. Pneumoniae15%142St. Aureusali ageni patogeni (str.pyogenes, kl.pneumoniae, str. viridans, candida albicans, pr. mirabilis,br. catarrhalis )flora asociatFigura 2. Structura etiologică a pneumoniilor comunitare conform agentului patogennespecific la grupul <strong>de</strong> controlPacienţii vârstnici prezentau un <strong>de</strong>but prepon<strong>de</strong>rent trenant al pneumoniei (63,2%), la grupul<strong>de</strong> control <strong>de</strong>butul pneumoniei în 50 % cazuri era acut şi în 50 % - trenant. Tabloul clinic la pacienţiidin grupul <strong>de</strong> bază se caracteriza prin tuse (92%), dispnee (79 %), febră (66 %), transpiraţii (21%),junghi toracic (23,6%), astenie (65,8%), fatigabilitate (79 %), lipotemie (5,3%). Analizând aceleaşiplângeri la pacienţii din grupul <strong>de</strong> control, am observat următoarele: tuse (100%), dispnee (86,7%),febră (93,3%), frison (13,3%), transpiraţii (30%), junghi toracic (36,7%), astenie (66,7%) fatigabilitate(10%), la un pacient î<strong>nr</strong>egistrându-se mialgii şi anorexie. Practic, toţi pacienţii din ambele grupuriprezentau scă<strong>de</strong>rea poftei <strong>de</strong> mâncare. Datele examenului obiectiv la ambele grupuri <strong>de</strong> pacienţi suntprezentate în tabelul 1.Tabelul 1Datele examenului obiectiv în pneumoniile comunitare la vârstniciCaracteristicile Grupul <strong>de</strong> bază Grupul <strong>de</strong> controlSubmatitate locală 23,7% 26,7%Murmur vezicular înăsprit 65,8% 63,3%Diminuarea locală a inspirului 44,7% 40%Crepitaţii 28,9% 6,7%Raluri ume<strong>de</strong> buloase mici 47,3% 46,7%Raluri uscate 26,3% 43,3%Frecături pleurale - 1 bolnavLa pacienţii vârstnici hemoglobina prepon<strong>de</strong>rent era în limitele normei, dar se observă o tendinţăspre anemie (probabil, în legătură cu prezenţa patologiilor asociate), leucocitele în 63,1% cazurierau în limitele normei, în 28,9% cazuri majorate şi în 8% cazuri micşorate, nesegmentatele şi segmentatelefiind prepon<strong>de</strong>rent în limitele normei, respectiv, în 60,6% şi 60,5%, în 47, 4 % cazuri seî<strong>nr</strong>egistra o limfopenie, monocitele în 71,1% cazuri aveau valori normale, în 18,4% cazuri – scăzute.Majorarea VSH-ului s-a î<strong>nr</strong>egistrat în 65,8% cazuri, fiind prepon<strong>de</strong>rent în limitele 15 – 24 mm/h.La pacienţii mai tineri <strong>de</strong> 65 <strong>de</strong> ani hemoglobina în majoritatea cazurilor era în limitele normei (cutendinţă spre limita superioară a normei), leucocitoza se î<strong>nr</strong>egistra în 23,3 % cazuri cu o <strong>de</strong>viere maipronunţată în stânga - 46,7%, monocitele în 86,6% erau în limitele normei. Creşterea VSH-ului s-aî<strong>nr</strong>egistrat în 73,3 %, având prepon<strong>de</strong>rent valoarea > <strong>de</strong> 35 mm/h (81,8 %). PCR la vârstnici era crescutăîn 41,2% cazuri faţă <strong>de</strong> 66,7% cazuri la pacienţii din grupul <strong>de</strong> control, fibrinogenul la vârstniciera majorat în 35,5% cazuri faţă <strong>de</strong> 70% cazuri la pacienţii din grupul control. Durata spitalizării la
pacienţii cu pneumonie care au intrat în studiu era cuprinsă între 6 şi 22 <strong>de</strong> zile, în medie fiind <strong>de</strong> 11zile la pacienţii din grupul <strong>de</strong> bază şi <strong>de</strong> 9 zile – la pacienţii din grupul control. Evoluţia bolii a fostanalizată conform număruluii <strong>de</strong> zile în care s-a normalizat temperatura corpului, au regresat acuzele,s-au normalizat datele obiective şi tabloul radiologic (fi g.3).2520151050normalizareatemperaturiimicsorareaacuzelornormalizareadatelorobiectivereabsorbtiainfiltratuluigrupul <strong>de</strong> <strong>de</strong> bază bazagrupul <strong>de</strong> controlgrupul <strong>de</strong>controlFigura 3. Evoluţia boliiDiscuţii. În urma studiului efectuat s-a observat că atât la pacienţii vârstnici, cât şi la cei din grupul<strong>de</strong> control predomină în structura etiologică Streptococcus Pneumoniae, iar la pacienţii din grupul<strong>de</strong> control pneumonia poate fi provocată <strong>de</strong> mai mulţi agenţi patogeni, flora asociată fiind mai caracteristică<strong>de</strong>cât pentru pacienţii vârstnici. Pacienţilor mai în vârstă <strong>de</strong> 65 <strong>de</strong> ani le sunt caracteristice un<strong>de</strong>but trenant al pneumoniei, implicarea pulmonară bilaterală, în proces fiind antrenaţi un lob sau maimulte segmente. Patologiile concomitente la vârstnici sunt prezente în toate cazurile examinate, cuprevalarea patologiei sistemului cardiovascular, faţă <strong>de</strong> cei din grupul <strong>de</strong> control, la care predominăpatologia sistemului respirator.Prezentarea clinică a pneumoniei la vârstnici poate varia <strong>de</strong> la clasică la ascunsă nepulmonară,pe fundalul patologiilor concomitente. Tusea şi expectoraţia sunt mo<strong>de</strong>rate, semnele fizice suntschimbătoare, durerea toracică pleuritică poate lipsi. Febra poate lipsi sau este prezentă o subfebrilitate.Se pare că simptomele pneumoniei scad odată cu majorarea vârstei. Astfel, vârsta înaintată, scă<strong>de</strong>reacognitivă şi scă<strong>de</strong>rea funcţională corelează cu absenţa simptomelor pneumoniei. Datele obiective,practic, sunt i<strong>de</strong>ntice la vârstnici şi la grupul control. În ultimul caz <strong>de</strong>seori sunt prezente semnelecaracteristice unei bronşite în acutizare. La bătrâni se î<strong>nr</strong>egistrează mai frecvent crepitaţii, ceea ce seexplică prin faptul că odată cu vârsta sca<strong>de</strong> elasticitatea peretelui alveolar şi crepitaţiile pot fi î<strong>nr</strong>egistrateşi în mod fiziologic [8].Datele analizelor <strong>de</strong> laborator (atât ale analizei generale a sângelui, cât şi marcherii procesuluiinflamator) la pacienţii vârstnici cu pneumonie nu <strong>de</strong>viază vădit <strong>de</strong> la normă, ceea ce este în contradicţiecu rezultatele analizelor obţinute la pacienţii din grupul <strong>de</strong> control, la care mai frecvent se<strong>de</strong>termina o creştere sporită a VSH-ului, PCR şi a fibrinogenului. La pacienţii vârstnici mai <strong>de</strong>s erasemnalată o limfopenie, ceea ce <strong>de</strong>notă scă<strong>de</strong>rea funcţiei <strong>de</strong> apărare a organismului. Rezolvarea lentăa pneumoniei este o problemă caracteristică în practica clinică pentru populaţia în vârstă. Normalizarearapidă a febrei se poate explica prin reactivitatea scăzută a organismului vârstnicului. Rezoluţiaradiografică prepon<strong>de</strong>rent lentă a pneumoniilor bacteriene la vârstnici trebuie să ia în consi<strong>de</strong>raţieextin<strong>de</strong>rea afectării lobare şi influenţa patologiilor concomitente. Lipsa ameliorării ulterioare în afaraperioa<strong>de</strong>i anticipate <strong>de</strong> observaţie trebuie să alarmeze medicul şi să presupună o etiologie alternativă,ţinând cont şi <strong>de</strong> factorii malignităţii şi infecţiei necaracteristice [9].Diagnosticul timpuriu şi tactica terapeutică corectă a pneumoniilor le sunt necesare medicilor<strong>de</strong> diferite specialităţi care supraveghează persoanele în vârstă (terapeuţi, neurologi, psihiatri, chirurgiş.a.), <strong>de</strong>oarece pneumonia la ele <strong>de</strong>seori este asociată cu diferite patologii concomitente, cu<strong>de</strong>compensarea patologiei <strong>de</strong> fond, <strong>de</strong>curge cu o simptomatologie clinică săracă sau atipică, ceeace face dificil diagnosticul timpuriu, complică tratamentul bolnavului şi î<strong>nr</strong>ăutăţeşte prognosticulbolii [10].143
- Page 2:
REDACTOR-ŞEFGheorghe Ghidirim, aca
- Page 5:
I. Haidarlî, D. Sain, V. Ţâmbala
- Page 9 and 10:
tuberculozei s-a micşorat cu 2,9%
- Page 11 and 12:
lemele diagnosticării şi tratamen
- Page 13:
Incidenţa globală (tab. 1), porni
- Page 16 and 17:
Bibliografie selectivă1.Crudu V.,
- Page 18 and 19:
melor umane sau de condiţiile susc
- Page 20 and 21:
tenţialului său de oxidare, fapt
- Page 22 and 23:
temporară în aşa stare a fenomen
- Page 24 and 25:
păstrarea virulenţei şi a însu
- Page 26 and 27:
SummarySynthetic actualization on a
- Page 28 and 29:
Repartizarea stimulanţilor biomole
- Page 30 and 31:
stanţelor ecologice şi neecologic
- Page 32 and 33:
en therap, Paris, 1962, p. 141-148.
- Page 34 and 35:
62. Wolf S., Bruhn J.G., Goodel H.,
- Page 36 and 37:
дивидуальной этике
- Page 38 and 39:
STUDII ŞI SINTEZE38DEPISTAREA TUBE
- Page 40 and 41:
se întâlneşte la 7% pacienţi. E
- Page 42 and 43:
SummaryThe tuberculosis detection w
- Page 44 and 45:
deseori de formă ovală neregulat
- Page 46 and 47:
subiective (comportamentul asocial
- Page 48 and 49:
trat 716 cazuri cu recidive tubercu
- Page 50 and 51:
Tabelul 2Recidiva tuberculozei pulm
- Page 52 and 53:
Pentru evaluarea nivelului rezisten
- Page 54 and 55:
Anexa 1Indici de performanţă de b
- Page 56 and 57:
ного процесса прин
- Page 58 and 59:
вскармливание, нал
- Page 60 and 61:
Scopul studiului este analiza unor
- Page 62 and 63:
62ASPECTE CLINICE ALE RECIDIVEI TUB
- Page 64 and 65:
3. Риекстиня В., Торп
- Page 66 and 67:
la infectaţii HIV s-a observat o s
- Page 68 and 69:
se pună accentul pe atingerea bron
- Page 70 and 71:
adiologică. Cele mai defectuoase l
- Page 72 and 73:
încă la 33 (11,8%), în total la
- Page 74 and 75:
din colonii în urma controlului ra
- Page 76 and 77:
76Rezultatele tratamentului bolnavi
- Page 78 and 79:
78EFICACITATEA CURATIVĂ A STIMULĂ
- Page 80 and 81:
Reacţiile activare şi antrenament
- Page 82 and 83:
Dorind a exclude posibilitatea apar
- Page 84 and 85:
stabile în procesul tratamentului
- Page 86 and 87:
drept condiţie de eradicare a MDR
- Page 88 and 89:
anul 1995). Astfel, decesele prin t
- Page 90 and 91:
SummaryFrom the existent data about
- Page 92 and 93: lui prin tuberculoza extrarespirato
- Page 94 and 95: evidenţă dispensarială). Frecven
- Page 96 and 97: %9080706050403020100S In. 1 In. 2 I
- Page 98 and 99: limitele normei, este caracteristic
- Page 100 and 101: Evoluţia PC prin micoplasme şi cl
- Page 102 and 103: 4-5 săptămâni2-3 luni3-6 luniS.p
- Page 104 and 105: nistrat câte 1 capsulă înainte d
- Page 106 and 107: acţiunea lui imunocorectoare la pa
- Page 108 and 109: la un copil la a 3-a lună şi la 3
- Page 110 and 111: 6%15%24%55%sntoiwheezing vreodatwhe
- Page 112 and 113: ASPECTE PARACLINICE ALE SISTEMULUI
- Page 114 and 115: 70%Grafi cul I. Repartizarea agentu
- Page 116 and 117: 3. Cassie Landers, Pediatrie axată
- Page 118 and 119: 118NozologieFrecvenţa răspândiri
- Page 120 and 121: медицины (Л.К.Сурко
- Page 122 and 123: Функциональными ко
- Page 124 and 125: циркулирующего кис
- Page 126 and 127: Examinarea clinică a astmului poat
- Page 128 and 129: metodei spirometrice în depistarea
- Page 130 and 131: ţată a permiabilităţii bronşic
- Page 132 and 133: 5. Tudorache V., Mihălţan F., Mih
- Page 134 and 135: corespund cu unele date din literat
- Page 136 and 137: 6. Багрова Л.О., Прос
- Page 138 and 139: Circumstanţele care duc la RGE sun
- Page 140 and 141: 8. Little F.B., Koufman J.A., Kobut
- Page 144 and 145: ConcluziiStructura etiologică a pn
- Page 146 and 147: ml din suspensie de Streptococcus p
- Page 148 and 149: ili şi rezistenţi. S.Einarsson ş
- Page 150 and 151: cu acţiune asupra procesului infla
- Page 152 and 153: Concluzii1. Tratamentul sistematic
- Page 154 and 155: 3. Examenul de laborator al indicat
- Page 156 and 157: IndiciiPOL-PAOTabelul 3Starea siste
- Page 158 and 159: 27. Харитонов М.Я. и д
- Page 160 and 161: Grupa II (B) de dispensarizare a cu
- Page 162 and 163: drenarea şi dezintoxicarea organis
- Page 164 and 165: Forma limfangionilor este destul de
- Page 166 and 167: Densitatea repartizării fibrelor n
- Page 168 and 169: În acest studiu au fost analizaţi
- Page 170 and 171: Figura 2. Aspect intraoperator al u
- Page 172 and 173: Aceste cazuri prezintă interes nu
- Page 174 and 175: privire la Programul Naţional de c
- Page 176 and 177: 1761993 2065 47,6 122 0,63 218 0,70
- Page 178 and 179: În scopul reducerii morbidităţii
- Page 180 and 181: provoacă leziuni de vasculită obl
- Page 182 and 183: active pe CMV) şi contra- (cele ma
- Page 184 and 185: 20. Stagno S., Cytomegalovirus, în
- Page 186 and 187: • procurarea reagenţilor şi con
- Page 188 and 189: MATERIAL DIDACTICTROMBOEMBOLISMUL P
- Page 190 and 191: ROCT are imporţanţă majoră pent
- Page 192 and 193:
tele scintigrafiei de perfuzie mai
- Page 194 and 195:
Algoritmul diagnosticului în cazul
- Page 196 and 197:
erile anorganice (azbestoza, sillic
- Page 198 and 199:
a alveolelor), dereglarea produceri
- Page 200 and 201:
Bronhoscopia permite efectuarea lav
- Page 202 and 203:
sing idiopathic pulmonary fi brosis
- Page 204 and 205:
Radiografia digitală cu semiconduc
- Page 206 and 207:
medicamentoase de lungă durată, e
- Page 208 and 209:
Se prezintă clinic prin reţinerea
- Page 210 and 211:
22. Сборник научных
- Page 212 and 213:
În aspectul valorii tehnicilor chi
- Page 214 and 215:
medicina contemporană, a chemat la
- Page 216 and 217:
La baza secţiei de morfopatologie,
- Page 218 and 219:
Principala direcţie a cercetărilo
- Page 220 and 221:
Кох высушил его и п
- Page 222 and 223:
Lista fondatorilorpublicaţiei peri
- Page 224:
Bun de tipar 16.07.2007Format 60x84