2007, nr. 3 - Academia de Ştiinţe a Moldovei

Tabelul 1Caracteristica comparativă a pacienţilor cu pneumonie comunitară şi cu alte patologiiAcuze, semneobiectiveTuse- uscată- cu spută- hemoptiziePneumoniecomunitarăn-10835 (32,4%)88 (81,4%)4 (6,4%)Bronhopneumopatiecronicăn-6316 ( 25,4%)45 (71,4%)-Insuficienţacardiacă cronicăn-6---Infecţie viralăacută respiratorien-5748 (84,2%)54 (91,7%)-Dispnee 42 (38,8%) 31 ( 49,2%) 6 (100%) 17 ( 29,8%)Febră 85 (78,7%) 53(84,2%) - 52 (91,2%)Dureri toracice 34 (31,5%) 3 (4,8%) 4 (66,7%) 19 (33,3%)Respiraţie veziculară 98 (90,74%) 3 (4,8%) 6 (100%) 4 (7,1%)atenuatăSemne catarale 4 (3,7%) 3 (4,8%) - 17 (29,8%)Raluri sibilante 28 (25,9%) 35 (55,5%) - 21 (36,8%)Raluri umede 95 (88%) 15 (23,8%) 6 (100%) -Leucocitoză 78 (72,2%) 28 (44,4%) 2 (33,3%) 21 (36,8%)Din datele expuse în tabelul 1 reiese că semnele clinice caracteristice pentru pneumonie (febră,durere toracică, tuse cu expectoraţie) sunt destul de frecvente şi la pacienţii cu bronhopneumopatiecronică obstructivă, IRA virală, ceea ce poate fi cauza erorilor de diagnostic. Prezenţa dispneei şi aralurilor umede la pacienţii cu pneumonie şi cu insuficienţă cardiacă la fel de frecvent pot fi cauzaerorilor de diagnostic. Însă examinarea clinică detaliată, interpretarea corectă a fiecărui semn clinic,cu evidenţierea sindroamelor clinice, cu studierea corectă a anamnezei, sunt condiţii necesare pentrua scădea nivelul procentual al erorilor de diagnostic. Apar erori de diagnostic şi din cauza folosiriiinsuficiente şi a interpretării incorecte a examenelor radiologice şi de laborator. Frecvent pacienţii cudiagnosticul de pneumonie comunitară sunt trimişi în staţionar fără verificare radiologică.ConcluziiS-au stabilit următoarele cauze subiective şi obiective ale erorilor de diagnostic ale pneumonieicomunitare.Cauze subiective: examinare rapidă, interpretarea incorectă a datelor clinice, radiologice şi delaborator, nerespectarea sistemei de examinare şi cunoaşterea insuficientă a metodelor de examinare,pierderea interesului clinicianului faţă de pacientul cu vârsta de peste 60 de ani, ignorarea dateloranamnestice, formularea diagnosticul incorect şi incomplet.Cauze obiective: adresare tardivă, starea gravă a pacientului, evoluţia atipică a bolii.Bibliografie selectivă1. Balica I., Gladun N., Iuşco T., Rusu S., Maxim I., Difi cultăţi diagnostice în tuberculoza pleuropulmonară// Al. III-lea Congres Naţional de Ftiziopneumologie din Republica Moldova. „Actualităţiîn etiologia, patogenia, profilaxia diagnosticul şi tratamentul tuberculozei şi afecţiunilorpulmonare nespecifice”, 27-28 oct. 2005, p. 209-213.2. Bjornsson S., Hardardottir T., Guunarsson F., Haroldsson A., Dietary fi sh oil supplementationincreases survizal in mice fallowinq klebsielle pneumonial infection // Scand J Infect Dis, 1977; 29(5): p. 491-493.3. Carvalo F.M., Palomo V., Widmer M.R., Clinical diagnostic versus autopsy // Bol. Ofic.Sanit. Panam; 1991; 110 (3): p. 213-218.4. Gross J.S., Neufeld R.R., Libow L.S., Autory study of the elderly institutionalized patient.Review of 234 autopsies // Arch. Intern. Med., 1988; 148 (1): p. 173-176.5. Бабаева И.Ю., Диагностические ошибки при диссеминированном туберкулезе легких// Сборник резюме 12-го Национального конгресса по болезням органов дыхания, М., 2002.с. 206.135