2007, nr. 3 - Academia de Ştiinţe a Moldovei

corespund cu unele date din literatura de specialitate [13]. Analizând detaliat aceste cazuri, prespitals-a stabilit: durata bolii a constituit de la o zi până la 12 zile (în medie 4,1 zile). Dintre bolnavi majoritatea- 19 (79,1%) - s-au adresat la urgenţa medicală (fără examinări de laborator şi instrumentale înpoliclinică), fiind trimişi în secţia de internare. La medicii de familie s-au adresat 5 (21,9%) pacienţi.4 din aceşti pacienţi au fost parţial investigaţi cu alte patologii şi li s-a indicat tratament în staţionarulde zi, fără o examinare radiologică preventivă. Din cauza lipsei eficacităţii tratamentului aceştipacienţi cu diferite patologii au fost trimişi în staţionar pentru diagnosticare şi tratament. Rezultateleexaminării radiologice a acestor pacienţi ar fi redus procentul erorilor diagnostice. Numai unuipacient la etapa prespital i s-a efectuat radiografia pulmonară, la care nu s-a confirmat pneumonie.Diagnosticul de pneumonie s-a confirmat în staţionar, după radiografia repetată.Din cele menţionate reiese cauzele erorilor diagnostice în pneumonia comunitară sunt adresareatardivă sau adresarea directă a pacientului la urgenţa medicală, ocolind medicul de familie, şi investigaţiileinsuficiente la etapa prespitalicească. Acest fapt exclude din procesul de diagnosticare semneleclinice preţioase ale debutului bolii, investigaţiile de laborator şi radiologice, necesare pentru aconfirma pneumonia. Cauza adresării tardive a pacienţilor se explică prin şcolarizarea şi cultura joasăsanitară, rândurile mari la medicul de familie şi prezenţa neîncrederii.Analizând vârsta şi maladiile asociate la aceşti pacienţi, am stabilit că vârsta medie în acestgrup a constituit 56,7±4,2 ani; 19 pacienţi din acest grup sufereau de bronhopneumopatie cronică,patalogii ale sistemului cardiovascular, diabet zaharat, patalogii cronice ale tractului gastrointestinal.Probabil, pneumonia la aceşti pacienţi a evoluat cu un tablou clinic “şters”, din care cauză mediculde familie a apreciat tabloul clinic ca acutizare a maladiilor cronice suportate de aceşti pacienţi. La 6(25%) tabloul clinic a evoluat atipic (dureri în rebordul costal drept şi în abdomen, greţuri, vomă),din care cauză s-au stabilit diagnostice greşite.De menţionat faptul că mai multe erori s-au stabilit la efectuarea diagnosticului diferenţial alpneumoniei cu bronopneumopatia cronică obstructivă (42%) şi cu CPI cu insuficienţă cardiacă cronică(24%), ceea ce confirmă unele date din literatura de specialitate [1].Hiperdiagnostica pneumoniei a fost depistată în 38% cazuri, îndeosebi, în perioadele reci aleanului, când sunt frecvente infecţiile respiratorii acute. Vigelenţa cresută a medicilor în aceste perioadeexplică parţial această hiperdiagnostică. În literatura de specialitate se menţionează acest fapt [16],indicii hiperdiagnosticării la etapă prespitalicească constituind de la 8,9% până la 36,6%.Analizând grupul pacienţilor, la care nu s-a confirmat diagnosticul de pneumonie (159) s-a constatatcă 52,5% s-au adresat la medicul de familie, însă diagnosticul preventiv a fost stabilit la majoritateapacienţilor în baza datelor clinice fără examinarea radiologică şi de laborator. Numai la 22%pacienţi a fost efectuată microradiografia pulmonară, la care s-au depistat date de infiltraţie pulmonară.După examenul radiologic în secţia de internare, la toţi aceşti pacienţi diagnosticul de pneumoniecomunitară nu s-a confirmat. La 16 pacienţi radiologic s-au depistat semne de fibroză pulmonară,la 4 – tuberculoză pulmonară, la 4 pacienţi – hipertransparenţă pulmonară. După examinarea şi investigareapacienţilor în secţia de internare, s-au stabilit următoarele patologii: infecţie respiratorie- 37( 35,8%) de pacienţi, patologii cronice pulmonare - 63 (39,5%) pacienţi, tbc pulmonară 7(4,4%)pacienţi, patologie cardiovasculară – 6 (4,2%) pacienţi, patologii oncologice maligne cu diferită localizare–19 (12%) pacienţi şi alte patologii – la 7 (4,3%) pacienţi, predominat hiperdiagnosticare. Dindatele expuse reese că hiperdiagnosticarea pneumoniei comunitare a predominat în cazurile bronhopneumopatieicronice şi infecţiei respiratorii acute.Pentru a depista cauzele hiperdiagnosticării pneumoniei comunitare, s-a efectuat un studiu comparatival plângerilor şi datelor obiective ale pacienţilor din două loturi. În primul lot (n=108) au fostincluşi pacienţii la care diagnosticul pneumoniei s-a confirmat, iar în al doilea (n=26) - pacienţii cualte patologii, cum sunt bronhopneumopatia cronică obstructivă, insuficienţa cronică şi infecţiilerespiratorii acute.134