2007, nr. 3 - Academia de Ştiinţe a Moldovei

Diferenţa valorilor peekflowmetrice între sexe ar putea fi explicată prin indicii antropometricidiferiţi la fete şi băieţi în perioada de adolescenţă. Lipsa devierilor evidente ale fluxului expiratormaximal la copiii cu wheezing în anamneză şi la cei sănătoşi se datorează absenţei dereglărilor funcţionaleale arborelui bronşic în patologia respiratorie incipientă şi latentă la vârsta fragedă, când posibilităţilereparative şi compensatorii ale organismului sunt bine exprimate. Cele mai marcate dereglărifuncţionale ale aparatului respirator au fost înregistrate la adolescenţii cu simptome respiratoriiasociate: wheezing plus respiraţie nazală îngreuiată.ConcluziiFiecare al patrulea copil de 13-14 ani are în anamneză wheezing, datele corespunzând cu rezultatelecercetărilor epidemiologice efectuate în Europa.La vârsta fragedă sindromul bronhoobstructiv mai des, se întâlneşte la băieţi. La adolescenţifrecvenţa acestei patologii este similară la ambele sexe. Copii cu semne de rinită, wheezing în anamnezăşi valorile PEF scăzute constituie grupa de risc al apariţiei alergozelor respiratorii şi necesităinvestigaţii suplimentare în scopul evidenţierii unei patologii latente şi oculte.În stările latente şi incipiente ale patologiei pulmonare dereglările funcţionale evidente ale arboreluibronşic lipsesc.Datele anamnestice în raport cu peekflowmetria prezintă metoda accesibilă şi veridică de evidenţierea stărilor latente ale astmului bronşic şi ale altor patologii respiratorii la copii.Bibliografie selectivă1. Ciofu E., Ciofu C., Tratat de Pediatrie // Editura Medicală, Bucureşti, 2001, 1623 p.2. Popescu V., Patologia aparatului respirator la copil // Bucureşti, 2000, 250 p.3. Popescu I., Alergologie fi ziopatologie, diagnostic, tratament // Bucureşti, 1998, 694 p.4. Андрианова Е. Н., Рывкин А.И., Побединская Н.С., Святова Н.Д., Кузнецова О.В.,Банникова И. Б., Респираторная дисфункция при бронхиальной астме у детей // Педиатрия,Nr. 5, Москва, 2002; стр. 20-24.5. Вельтищев Ю. Е., Экологически детерминированная патология детского возраста //Российский вестник перинатологии и педиатрии, Nr. 2, Москва, 1996, с. 5-12.RezumatCercetările epidemiologice contemporane efectuate în diferite ţări confirmă creşterea marcatăa incidenţei reacţiilor şi maladiilor alergice la copii şi adulţi. Studiul a fost realizat în baza unuichestionar şi a explorării funcţionale a ventilaţiei la 550 de adolescenţi de 13-14 ani. S-a demonstratprezenţa acuzelor la wheezing la fiecare al patrulea copil chestionat. Sindromul bronhoobstructiv maides este întâlnit la băieţii de vârstă fragedă. Spre adolescenţă frecvenţa acestei patologii este mai rarăşi uniformă la ambele sexe. Copiii cu semne de rinită şi wheezing în anamneză, dereglări funcţionaleale ventilaţiei constituie grupa de risc sporit al apariţiei patologiei pulmonare. În stările latente şi incipienteale patologiei pulmonare dereglările funcţionale ale arborelui bronşic lipsesc.SummaryModern epidemiology of a research carried out in the different countries confirm expressedgrowth of prevalence of allergic responses both diseases at children and adults. In the carried outresearch to 550 interrogated teenagers 13-14 years defined (determined) peak speed of an exhalation.In case history wheezing was detected at each fourth interrogated child. Bronhoobstructiv syndromemore often met at the boys in early age. This pathology to teen’s period met less often and irrespectiveof a floor. Children with presence in case history wheezing, rhinitis and functional violations easymake group of the raised (increased) risk of development pulmonary pathology. The functionalviolations bronchi are absent in initial and latent stages pulmonary of diseases.111